Matei Bogdan
Publicat în 4 martie 2020, 20:33 / 66 elite & idei

Klaus Iohannis, după ce a fost distins cu Premiul European “Coudenhove-Kalergi”: O recunoaștere a rolului României în UE. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea acasă

Klaus Iohannis, după ce a fost distins cu Premiul European “Coudenhove-Kalergi”: O recunoaștere a rolului României în UE. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea acasă

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, miercuri, Premiul European “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020, distincţie despre care a spus că îl onorează și a precizat că acest premiul reprezintă o recunoaștere a rolului României în Uniunea Europeană şi a profilului țării noastre de promotor activ al integrării europene, al unității proiectului european şi al capacității acestuia de a fi o sursă de inspirație și un ideal pentru țările din vecinătate.

”Acordarea acestei distincții este, mai presus de orice, o recunoaștere a rolului României în Uniunea Europeană şi a profilului țării noastre de promotor activ al integrării europene, al unității proiectului european şi al capacității acestuia de a fi o sursă de inspirație și un ideal pentru țările din vecinătate. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea României acasă, în familia europeană de care este legată prin istorie, cultură, civilizație, prin atașamentul cetățenilor săi față de valorile democrației liberale”, a spus Iohannis, în discursul de primire a premiului decernat la Palatul Cotroceni de către Alteța Sa Serenisimă, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, Președintele Societății Europene Coudenhove-Kalergi.

În alocuțiunea sa, șeful statului a reafirmat că  România va continua să acționeze ca un stat membru profund angajat în procesul construcției europene, al adâncirii integrării europene, în beneficiul tuturor statelor membre și al cetățenilor.

”Vrem o Uniune mai puternică în plan intern, dar şi în planul acțiunii sale globale, inclusiv în vecinătatea noastră imediată. Suntem beneficiarii direcți ai procesului de extindere şi ne dorim ca acesta să continue, pentru a promova stabilitatea, democrația şi dezvoltarea dincolo de frontierele actuale ale Uniunii. Nu în ultimul rând, este esențial să urmărim consolidarea parteneriatelor Uniunii Europene cu aliații tradiționali, precum și implementarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune, în deplină complementaritate cu NATO (…) România a fost şi va fi în continuare un stat membru pe deplin dedicat acestui proiect!”, a spus Iohannis.

Discursul de laudatio a fost susținut de președintele PPE și fostul șef al Consiliului European, Donald Tusk, cel care a povestit miercuri trei momente cheie ale colaborării sale politice cu președintele Klaus Iohannis, evocând Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, discuții aprinse într-un Consiliu European privind migrația și propunerea ca șeful statului să devină următorul președinte al Consiliului European.

Preşedintele Klaus Iohannis a primit miercuri Premiul European „Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020, în cadrul unei ceremonii care a avut loc loc la Palatul Cotroceni.

Premiul a fost acordat de către Alteța Sa Serenisimă, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, Președintele Societății Europene Coudenhove-Kalergi.

La eveniment a participat și Donald Tusk, președintele Partidului Popular European și fost președinte al Consiliului European, care a rostit un laudatio.

Decizia de acordare a Premiului European ”Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020 Președintelui României a fost adoptată de membrii Societății Europene Coudenhove-Kalergi pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.


Discursul integral președintelui Klaus Iohannis, conform Administrației Prezidențiale:

”Alteța Voastră Serenisimă, Prinț Nikolaus von Liechtenstein,

Domnule Președinte Donald Tusk,

Domnule Prim-ministru,

Domnule Președinte Emil Constantinescu,

Domnule Președinte al Curții Constituționale,

Doamnă Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Preafericirea Voastră,

Înaltpreasfinția Voastră,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați reprezentanți ai cultelor,

Excelențe,

Onorată asistență,

Decernarea Premiului European Coudenhove-Kalergi pentru anul 2020 mă onorează.

Doresc să îmi exprim aprecierea față de Societatea Europeană Coudenhove-Kalergi și personal Alteței Sale Serenisime, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, pentru acordarea acestui premiu.

Vreau, totodată, să-i mulțumesc domnului Președinte Donald Tusk pentru cuvintele deosebite de apreciere. Thank you, dear Donald!

Dragă Donald, ești un bun prieten al țării noastre și de fiecare dată este o plăcere să te avem alături! Bine ai revenit în România!

Această distincție mă bucură cu atât mai mult cu cât, privind în urmă către laureații Premiului European, remarc că printre aceștia se regăsesc personalități politice de marcă, ce s-au dedicat obiectivului unei Europe unite.

Fondator, după Primul Război Mondial, al Mișcării Pan-europene, Richard von Coudenhove-Kalergi a fost un vizionar şi un promotor activ al identității europene.

Într-o perioadă în care avem nevoie de cât mai multe modele politice şi personalități angajate cu sufletul şi cu mintea în consolidarea proiectului european, trebuie să ne aducem aminte cu respect şi considerație de această personalitate istorică şi de capacitatea sa de a inspira acțiunea politică a liderilor europeni, în slujba ideii de unificare a Europei.

În 1922, Richard von Coudenhove-Kalergi lansa ideea unei Europe unite, a unei asociații de state libere grupate în „Statele Unite ale Europei”.

La vremea respectivă, la 4 ani după încheierea Primului Război Mondial, o Europă unită, fără conflicte, părea o utopie. Din păcate, continentul european a trebuit să treacă printr-un nou Război Mondial, unul și mai sângeros, pentru a învăța cât de importantă este pacea şi cât de necesar este ca europenii să lucreze împreună pentru a pune bazele unui proiect de pace și dezvoltare fără precedent.

Conceptul pan-european vizionar lansat de Richard von Coudenhove-Kalergi a inspirat acțiunea părinților fondatori ai proiectului european de astăzi.

Richard von Coudenhove-Kalergi credea cu tărie că ciclul distructiv al conflictelor poate fi oprit, că istoria continentului european poate fi scrisă altfel.

Credea în Europa, în valorile fundamentale ale acesteia: demnitate umană și libertate. Astfel, Coudenhove-Kalergi și-a dedicat viața ideii unei Europe unite, indisolubile. Acest ideal călăuzește astăzi proiectul Uniunii Europene.

Richard von Coudenhove-Kalergi a fost martorul renașterii continentului european, după cel de-al Doilea Război Mondial. Dar nu a mai putut fi martorul extinderii Uniunii Europene. La dispariția sa, în 1972, Uniunea Europeană era încă formată din cei șase membri fondatori.

Uniunea Europeană numără în prezent 27 de state membre, care trăiesc împreună în pace și prosperitate.

Realizarea proiectului european s-a înfăptuit treptat, iar aderarea fiecărei țări a adus avantaje reciproce, atât pentru noul stat membru, cât și pentru comunitatea europeană căreia i s-a alăturat.

Din această perspectivă, consider că acordarea acestei distincții este, mai presus de orice, o recunoaștere a rolului României în Uniunea Europeană şi a profilului țării noastre de promotor activ al integrării europene, al unității proiectului european şi al capacității acestuia de a fi o sursă de inspirație și un ideal pentru țările din vecinătate.

Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea României acasă, în familia europeană de care este legată prin istorie, cultură, civilizație, prin atașamentul cetățenilor săi față de valorile democrației liberale.

În decembrie 1989, românii şi-au afirmat şi recâștigat, cu sacrificii importante, apartenența la spațiul politic, democratic şi cultural european de care au fost separați după cel de-al Doilea Război Mondial.

Prin votul pro-european dat de cetățenii români la alegerile europene, la referendumul din 26 mai și la alegerile prezidențiale de anul trecut, românii au reconfirmat atașamentul profund față de valorile europene, democrație, stat de drept, independența justiției și continuarea luptei împotriva corupției.

Doamnelor şi domnilor,

Pentru a păstra ceea ce am construit împreună, avem nevoie de viziune. Așa cum Richard von Coudenhove-Kalergi și părinții fondatori ai Uniunii Europene – Robert Schuman, Konrad Adenauer și Alcide de Gasperi – au avut viziunea realizării proiectului european, așa și noi avem datoria să ducem mai departe această prețioasă moștenire și să consolidăm proiectul european pe baza valorilor sale fundamentale.

Iar această viziune înseamnă, pe de o parte, ca liderii europeni să găsească soluții comune la provocări, iar, pe de altă parte, ca proiectul european să fie cunoscut mai bine şi susținut de cetățeni, care să simtă că îi aparțin pe deplin.

Uniunea Europeană s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de provocări, interne și externe, de la criza economică, criza migrației, fenomenul terorist, la evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică și Sudică.

Anul acesta, la 31 ianuarie, pentru prima dată, un stat membru a părăsit marea familie europeană. Plecarea Marii Britanii a fost o grea încercare, dar noi, cele 27 de state membre, am strâns rândurile și am arătat că unitatea noastră este solidă.

Fără unitate, fără coeziune, crizele ar fi mai greu de depășit, iar proiectul european ar avea grav de suferit.

Cetățenii europeni care au rămas puternic atașați de proiectul european, de beneficiile incontestabile pe care acesta le aduce, dau forță și vitalitate Uniunii noastre.

Rezultatele de ansamblu ale alegerilor europene din mai 2019 au reconfirmat din plin acest lucru.

Mă bucur să reamintesc cu acest prilej că statele membre şi instituțiile europene au agreat prin consens anul trecut, la Summitul european pe care l-am găzduit în 9 mai, Declarația de la Sibiu.

„Spiritul de la Sibiu”, bazat pe valorile și obiectivele comune ale Uniunii, reprezintă o pledoarie comună pentru o Europă mai unită și mai puternică.

A urmat apoi, la Consiliul European din iunie 2019, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.

Astfel de momente trebuie să ne ghideze mai departe și să ne dea încredere în viitorul nostru comun. Aceste documente strategice trebuie astăzi puse în practică.

Exercitarea pentru prima dată de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului trecut, a demonstrat, o dată în plus, prin eforturile depuse şi prin rezultatele obținute, atașamentul României pentru aprofundarea Uniunii, pentru avansarea dosarelor majore ale agendei europene de astăzi.

Principiile care ne-au ghidat în timpul mandatului la conducerea Consiliului Uniunii Europene au pus în prim-plan coeziunea, ca valoare comună europeană.

Aceste principii vor continua să stea la baza acțiunilor noastre și în viitor, fiind de altfel o reflexie a voinței societății românești.

România va continua să acționeze ca un stat membru profund angajat în procesul construcției europene, al adâncirii integrării europene, în beneficiul tuturor statelor membre și al cetățenilor.

Vrem o Uniune mai puternică în plan intern, dar şi în planul acțiunii sale globale, inclusiv în vecinătatea noastră imediată. Suntem beneficiarii direcți ai procesului de extindere şi ne dorim ca acesta să continue, pentru a promova stabilitatea, democrația şi dezvoltarea dincolo de frontierele actuale ale Uniunii.

Nu în ultimul rând, este esențial să urmărim consolidarea parteneriatelor Uniunii Europene cu aliații tradiționali, precum și implementarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune, în deplină complementaritate cu NATO.

Mai presus de orice, scopul nostru comun trebuie să fie continuarea și consolidarea evoluțiilor democratice, care au transformat fundamental în bine fața continentului european şi au adus libertate, democrație, societăți bazate pe respectul pentru drepturile omului, precum şi mai multă prosperitate cetățenilor europeni.

Doamnelor și domnilor,

Este datoria noastră să nu uităm momentele dramatice din trecutul continentului european. Richard von Coudenhove-Kalergi vorbea acum o sută de ani despre „integrare sau colaps”.

Avem responsabilitatea astăzi de a conferi proiectului european o nouă dinamică, încredere și viziune.

De noi depinde dacă vom reuși să păstrăm ceea ce am obținut împreună, prin decenii de acțiune comună.

Este important ca Uniunea Europeană să-și mențină nealterate valorile şi principiile sale fundamentale şi să identifice căi concrete pentru a fi mai apropiată de cetățenii săi.

Conferința despre viitorul Europei care va fi lansată la nivel european va avea un rol important în a face ca beneficiile politicilor europene să fie mai bine cunoscute de oameni.

Astfel, doresc să vă mulțumesc încă o dată pentru premiul acordat şi să vă felicit pentru activitatea dumneavoastră susținută în serviciul promovării ideii şi valorilor noastre europene.

România a fost şi va fi în continuare un stat membru pe deplin dedicat acestui proiect!

Vă mulțumesc tuturor!”

www.caleaeuropeana.ro

Ultima ora:

ObservatorMarius Stoian: Iluzia schimbărilor în trombă

PoliticKlaus Iohannis a anunțat noua Strategie de Apărare a Țării: Parteneriatul cu SUA și apartenența la NATO și UE, piloni esențiali/ Ținem cont de deteriorarea relațiilor NATO-Rusia/ Modernizarea legislației privind securitatea națională este prioritară

EconomieSergiu Manea: Cu 820.000 de clienți activi în George, este BCR o bancă preponderent digitală?

ExternVictor Negrescu: Haideți să continuăm munca!

SocialMarius Stoian: Iluzia schimbărilor în trombă

EvenimenteCristina Buzasu: Onorată să particip la videoconferința prim-ministrului Ludovic Orban cu prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki

CulturaCristina Popescu: CENTENARUL TRATATULUI DE LA TRIANON

EditorialSilviu Cerna: România (iarăşi) la răspântie?



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe