OraNoua.ro
Publicat în 21 iunie 2017, 17:14 / 297 elite & idei

Klaus Iohannis: Trăim vremuri în care fenomenul migrației ridică probleme întregii comunități internaționale

Klaus Iohannis: Trăim vremuri în care fenomenul migrației ridică probleme întregii comunități internaționale

Fenomenul migrației ridică probleme întregii comunități internaționale iar marcarea Zilei Mondiale a Refugiatului reprezintă și un moment de reflecție asupra riscurilor la care se expun refugiații în căutarea unei vieți sigure și a unui trai decent, dar și asupra provocărilor cărora actorii umanitari trebuie să le facă față pentru a identifica soluții durabile la problemele refugiaților, a declarat, marți, la Berlin, președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a susținut o alocuțiune cu prilejul participării sale, în calitate de invitat, la ceremonia de comemorare a victimelor refugiului și expulzării, organizată la Muzeul Istoric German, în prezența ministrului Federal de Interne, Thomas de Maiziere, membru al Bundestagului, a episcopului Bisericii evanghelico-luterane din Rusia, Dietrich Brauer, a președintelui Uniunii Expulzaților, Brend Fabritius, altor personalități, reprezentanți ai refugiaților.

„Vrem ca istoria să nu se mai repete, însă vedem, din păcate, că realitatea este cu totul diferită. Trăim vremuri în care fenomenul migrației ridică probleme întregii comunități internaționale. Nu putem face față acestor provocări, decât arătând că am învățat lecțiile istoriei. Azi, europenii trebuie să dovedească faptul că și-au însușit lecția prin care au trecut ei înșiși acum 70 de ani”, a arătat președintele.

Potrivit acestuia, ziua de 20 iunie, declarată de ONU Ziua Mondială a Refugiaților, trebuie să fie un prilej pentru o mai bună conștientizare a situației dificile în care se află zeci de milioane de persoane strămutate la nivel global.

„Comunitatea internațională se confruntă cu cea mai gravă criză a refugiaților de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, în timp ce conflictul din Siria a intrat în cel de-al șaptelea an, violențele continuă în Irak și în alte părți ale lumii, iar peste 20 de milioane de persoane sunt în pericol de a-și pierde viața din cauza foametei. (…) Marcarea acestei zile reprezintă și un moment de reflecție asupra riscurilor la care se expun refugiații în căutarea unei vieți mai sigure și a unui trai decent, dar și asupra provocărilor cărora actorii umanitari trebuie să le facă față pentru a identifica soluții durabile la problemele refugiaților”, a subliniat Klaus Iohannis.

El a amintit că în septembrie anul trecut cele 193 de state membre ONU, prin adoptarea Declarației de la New York privind refugiații și migranții, au reafirmat principiile protecției refugiaților și s-au angajat să găsească noi modalități de a împărți responsabilitatea pentru soluționarea crizei refugiaților.

„În forurile multilaterale din care face parte, România a pledat pentru o abordare cuprinzătoare a crizei. Ea presupune o acțiune determinată și concretă a guvernelor, organizațiilor internaționale, instituțiilor financiare internaționale și a mediului de afaceri, a actorilor umanitari și celor implicați în dezvoltare, precum și a societății civile. Majoritatea celor care fug din calea conflictelor și a violențelor consideră Europa un loc unde se simt siguri”, a mai arătat președintele Iohannis.

Șeful statului a reafirmat că România consideră prioritară abordarea cauzelor care au declanșat criza și a apreciat că stabilizarea zonelor de conflict poate stopa acest fenomen și poate duce la crearea premiselor pentru reîntoarcerea în siguranță a persoanelor refugiate în țările de origine.

„În calitate de stat membru al UE, dar și ca stat din imediata vecinătate a Balcanilor de Vest, unde acest fenomen s-a manifestat acut, România a susținut, cu solidaritate, eforturile UE pentru soluționarea crizei. România contribuie la eforturile de relocare a migranților și are un rol substanțial în consolidarea capacității operaționale a FRONTEX și a Biroului European de Sprijin pentru Azil. Găzduim la Timișoara un Centru de Tranzit în Regim de Urgență — primul de acest tip din lume. (…) Este un model de bune practici care demonstrează angajamentul României în acest domeniu. Din păcate, mulți oameni nu se mai simt în siguranță în Europa”, a arătat Iohannis.

Potrivit președintelui, valorile europene trebuie protejate.

„Conflictele din vecinătatea continentului nostru și lipsa soluțiilor pentru a le pune capăt, combinate cu teama de terorism, alimentează acest sentiment de neliniște. Suntem martorii unui val de creștere a naționalismului și al reapariției politicilor care încurajează teama și ura față de ceilalți. Este regretabil faptul că refugiații și migranții sunt, nu de puține ori, în centrul discursului politic care îndeamnă la discriminare și intoleranță. Însă, ca europeni, avem datoria de a proteja valorile democrației, drepturile omului și preeminența statului de drept. Aceasta reprezintă chintesența valorilor europene. (…) În ultimii aproape doi ani ați avut parte, în Germania, de refugierea a două milioane de oameni. De aceea, salut cu respect și admirație performanța umanistă excepțională a autorităților germane în criza refugiaților”, a subliniat Klaus Iohannis în alocuțiunea sa.

Nu în ultimul rând. șeful statului a subliniat faptul că România este astăzi un exemplu în domeniul protecției minorităților, fiind recunoscută ca model în acest sens la nivel european. El a exemplificat că în ultimele decenii, România a întreprins măsuri concrete pentru recuperarea memoriei victimelor comunismului, inclusiv a zecilor de mii de etnici germani. Mai mult, a adăugat președintele, statul român a acordat plăți compensatorii pentru peroanele deportate sau persecutate de regimul comunist după al Doilea Război Mondial, un gest unic la nivelul Uniunii Europene.

„În același timp, România este printre puținele state care au adoptat o amplă politică de retrocedare a proprietăților naționalizate de regimul comunist. Toate aceste exemple demonstrează că România își asumă trecutul și este solidară cu experiențele dramatice ale milioanelor de victime ale refugiului și expulzării. Am susținut încă de la începutul mandatului meu înființarea unui Muzeu Național al Victimelor Comunismului. România are nevoie de o astfel de instituție. Ea ar fi un excelent catalizator pentru mari proiecte educaționale, având menirea să insufle generațiilor tinere valorile toleranței și responsabilității civice. Sunt convins că istoria deportării etnicilor germani își are locul său într-un astfel de proiect”, a precizat șeful statului.

La eveniment a vorbit și unul dintre cei peste cinci milioane de refugiați sirieni care au găsit protecție, Ghifar Taher Agha.

Ultima ora:

ObservatorOvidiu Nahoi: România, în fața unei șanse istorice. Putem face saltul spre dezvoltare?

PoliticOvidiu Nahoi: România, în fața unei șanse istorice. Putem face saltul spre dezvoltare?

EconomieDaniela Şerban: Cum va merge bursa

ExternAndreea Paul: Industria 6.0. O lecție de viziune finlandeză

SocialSorin Cîmpeanu, ales preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei

EvenimenteAntonia Colibășanu, la lansarea volumului ‘Pandemia si Economia – Ce urmează?’ de acad. D. Daianu

CulturaMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

EditorialRadu Craciun: Teoria absurdului



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe