OraNoua.ro
Publicat în 12 octombrie 2016, 18:51 / 437 elite & idei

Liviu Muresan, Alexandru Georgescu: Seminar pe tema cooperării industriale dintre China și partenerii săi din Europa Centrală și de Est în contextul Inițiativei Belt & Road

Liviu Muresan, Alexandru Georgescu: Seminar pe tema cooperării industriale dintre China și partenerii săi din Europa Centrală și de Est în contextul Inițiativei Belt & Road

În perioada 17-22 iulie 2016, a avut loc un seminar organizat de către Academia Chineză pentru Științe Sociale din Beijing (CASS) pe tema cooperării în domeniul producției industriale care a îmbinat două inițiative importante ale Chinei:

  • proiectul 16+1 de cooperare dintre China și Europa Centrală și de Est;
  • proiectul Belt & Road, atât în formă terestră, cât și maritimă, de adâncire a relațiilor Chinei cu zona eurasiatică, până la Atlantic, prin noi conexiuni infrastructurale și instituționale.

Academia de Științe Sociale din China este cel mai mare Think Tank din China, cu 4.000 de cercetători și 90 de centre de cercetare. CASS este cotată de către studiu anual „Global Go To Think Tank Index Report” al Universității Pennsylvania drept cel mai important think-tank asiatic și printre primele zece din lume. Președintele CASS, Wang Weiguang, este și membru al Comitetului Central al Partidului Comunist și este apreciat ca un consilier al Președintelui Xi Jinping și premierului Li Keqiang.

La eveniment au fost invitați câte un reprezentant din 14 țări din cadrul inițiativei 16+1 (au lipsit Bulgaria și Cehia). Din partea României, a participat Alexandru Georgescu, cercetător în cadrul Fundației EURISC. Evenimentul a avut loc sub umbrela Rețelei de Schimburi și Cooperare dintre Think Tank-uri din 16+1 administrată de către CASS și care a demarat la începutul anului 2016. Au fost organizate vizite de lucru la Biroul de Compilare și Traduceri al Comitetului Central al Partidului Comunist (care este poarta de acces dintre politicul chinez și restul lumii, inclusiv pe filieră ideologică) și la Institutul pentru Cercetare Economică și Tehnologică, un Think Tank din cadrul Corporației Naționale Petroliere a Chinei. Evenimentul face parte dintr-o serie de reuniuni cu specialiști europeni care prefigurează Al Cincilea Summit al Șefilor de Guvern din 16+1 care va avea loc la Riga, în 4 noiembrie 2016, și Înaltul Simpozion al Think Tank-urilor din 16+1, care avea loc în Macedonia în luna decembrie.

Reprezentantul român a prezentat avantajele cooperării cu România și a înaintat public o serie de propuneri pentru o mai bună cooperare în cadrul Rețelei, care au fost dezvoltate în cursul discuțiilor cu colegii de la CASS, CICIR (Institutele Chineze pentru Relații Internaționale Contemporane), SIIS (Institutele de la Shanghai pentru Studii Internaționale), precum și cu reprezentanți ai Think Tank-urilor din Europa de Est, în cursul altor întâlniri de profil, cum ar fi delegațiile est-europene invitate la Departamentul Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist din China în septembrie 2014. Printre aceste propuneri se numără:

  • Continuarea procesului de construire a unei Rețele transparente de Think Tank-uri. Fiecare instituție membră ar trebui să aibă o listă adusă la zi a instituțiilor participante din toate țările împreună cu date de contact. A fost argumentat că valoarea adăugată a unei asemenea rețele va sta în utilizarea sa ca platformă pentru ușurarea cooperării inclusiv între Think Tank-uri europene pe temele de rigoare, nu doar între cele chineze și omologii europeni;
  • Adăugarea unei dimensiuni sustenabile activității de generare de studii și rapoarte de către participanții la rețeaua de Think Tank-uri. În prezent, sprijinul chinez pentru cooperarea dintre institutele de cercetare din 16+1 constă în organizarea de conferințe, delegații și internship-uri. Reprezentatul român a argumentat, și a fost susținut de către colegii est-europeni, că Rețelei îi trebuie un pilon de finanțare parțială a unor studii mai ample, multinaționale, în care să își aducă aportul partea chineză, părțile europene, eventual chiar și companiile chineze implicate în activități europene. Scopul este acela de a încuraja alocarea permanentă a unor resurse de cercetare pe probleme de 16+1 și B&R, de a încuraja tineri cercetători să se specializeze în acest domeniu și de a genera competențe pentru consilierea factorilor de decizie naționali sau din domeniul afacerilor cu privire la cooperarea sino-europeană. Rezultatul formulei actuale de cooperare este un contact ad-hoc între Think Tank-uri pe tema 16+1, dintre care foarte puține sunt angajate permanent în zona de advocacy a proiectului 16+1 și nici un Think Tank est-european nu are o activitate continuă și sustenabilă de cercetare în domeniu;
  • Încurajarea unui dialog cu instituțiile europene, eventual prin Rețeaua de Think Tank-uri, care să reducă anxietățile europene cu privire la intențiile și rezultatele eforturilor Chinei în cadrul programului 16+1 și care să permită racordarea acestei inițiative și a B&R la proiecte europene cum ar fi Strategia Macroregiunii Dunării (și a celei Baltice, introdusă pe agenda seminarului de către partea chineză) sau Planul Juncker;
  • Înființarea unui Punct de Contact al Rețelei de Think Tank-uri coordonată de CASS la București, conform unei propuneri a Fundației EURISC care antedatează înființarea Rețelei de Think Tank-uri a CASS, pentru a ușura latura logistică și financiară a coordonării de la Beijing a contactelor dintre o rețea ai cărei membrii sunt situați într-un alt fus orar și un alt continent.

 

Urmează câteva aprecieri în legătură cu contextul în care a avut loc evenimentul:

  • Necesitatea vizitelor exploratorii subliniază și asimetria informațională dintre CASS și celelalte institute de cercetare chineze, care cooperează de mai mult timp cu numeroși parteneri europeni. Din discuții avute în privat cu reprezentanții mai multor organizații chineze, reiese o competiție semnificativă între Think Tank-urile chinezești pentru resurse și atenție politică (atât oficial, cât și prin relații interpersonale la nivel înalt), fapt evidențiat și de atitudinea proactivă a CASS în cadrul Rețelei de Think Tank-uri 16+1, un proiect care i-a fost atribuit de către Biroul Primului Ministru al Chinei. La nivelul marilor inițiative chinezești (16+1, B&R), se observă numeroare instanțe de duplicare a eforturilor și de necoordonare între proiecte asemănătoare, semn al unei competiții între corporații, instituții, municipalități pentru a captura cât mai mult din beneficiile așteptate;
  • Conferința a avut și un alt rol, în afara de cel al discuțiilor de specialitate. Din discuțiile cu partea chineză, reiese necesitatea, în contextul complexității cooperării 16+1, de a aborda aceste conferinte (timpurii în contextul viziunii pe termen lung a Chinei) drept o sesiune de generare de consens și încredere cu privire la obiective între participanți până să fie abordate problemele și propunerile efective, adeseori în discuții private, pe care fiecare participant a urmărit să le aibă.
  • În același timp, trebuie subliniată buna pregătire a participanților est-europeni la acest seminar, în special nivelul de pregătire în limba chineză. Nu poate fi argumentat că partea chineză a selectat participanții în funcție de gradul de fluență în limba chineză, de unde rezultă că grupul de participanți reflectă, parțial, accentul pus la nivelul țărilor de origine pe dobândirea unor asemenea competențe în cadrul organizațiilor de cercetare. Se poate confirma faptul că reprezentantul polonez, macedonean, estonian, leton, ungar și bosniac vorbeau chineza fluent, adică aproape jumătate dintre participanți. De asemenea, tot ca o dovadă a implicării celorlalți membri ai 16+1 în promovarea țărilor lor ca prima între egali în relația cu China, reprezentatul polonez la discuții, Radek Pyffel de la Centrul Polonia-Asia, a fost numit Director la AIIB în cursul acestui seminar. Pentru a sublinia importanța pe care Polonia o acordă cunoașterii regiunii asiatice, putem menționa interesul exprimat de Forțele Armate ale Poloniei pentru explorarea unei formule instituționale de studii militare și de securitate asiatice în Polonia, în parteneriat cu Centrul Polonia-Asia;
  • Efectele rivalității prietenoase dintre Think Tank-urile chinezești sunt o variabilă în analiza șanselor de succes a diverselor inițiative de cooperare non-guvernamentală în cadrul structurii 16+1. Poate fi teoretizată și o oportunitate pentru România de a răspunde la nevoile Rețelei de Think Tank-uri și a cooperării 16+1, în general, printr-o atitudine proactivă care să îi permită să influențeze agenda discuțiilor și structura cooperării într-o direcție favorabilă intereselor sale, pe lângă interesele sale colective cu restul Europei de Est;
  • Trebuie menționat statutul privilegiat al Serbiei în relațiile Chinei cu partenerii săi central și est europeni. Relativ la mărimea sa, beneficiază de atenție și investiții disproporționate, ambele părți arbitrând faptul că Serbia nu este membru al Uniunii Europene și NATO;
  • În același timp, pentru a doua oară în care autorul acestui raport ia parte la un eveniment 16+1 împreună cu un reprezentant sârb, acesta (Prof. Dr. Dusko Dimitrijevic de la Institutul de Economie și Politică Internaționale din Belgrad) este numit, în virtutea seniorității sale, dar și a contactelor extensive cu China, șef al delegației europene în ansamblul ei;
  • Este un trend general în rândul participanților europeni la aceste întâlniri să definească barierele politice și economice interne drept obstacolul mai mare în calea fructificării oportunităților oferite de 16+1 și B&R.

 

Idei principale care au reieșit în cursul discuțiilor din cadrul evenimentului:

  • În primul rând, organizatorii de la CASS, împreună cu Dir. Wang Wengang responsabil pentru relația dintre China și ECE în cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Beijing, au prezentat succesul primelor luni de funcționare a Rețelei de Cooperare și Schimburi între Think Tank-uri, printre care se numără 24 de evenimentele și zeci de conferințe ministeriale;
  • Relativ la problema cooperării industriale, partea chineză a reliefat:
  • cooperarea industrială aliniată cu reforma structurală a economiei chineze către mai mult consum intern, sporirea competitivității sale odată cu erodarea avantajului costurilor cu factorul muncă și evoluția către crearea de valoare adăugată;
  • realocarea surplusului de capacitate industrială a Chinei;
  • China ca sursă de tehnologie și finanțare;
  • Un model mai agil de internaționalizare economică, bazat pe decizii ale companiilor, nu pe directive de stat;
  • Potențialul cooperării cu ECE în domeniul materiilor prime, integrării în lanțuri de producție internaționale și producției locale pentru accesul la piețele europene.
  • Ambasadorul Poloniei la Beijing a avut un discurs care reflectă încrederea crescândă a Poloniei în forțele sale. După ce a subliniat importanța vizitei șefului de stat al Chinei în Polonia, prima din 2004, și cele 30 de memorandumuri și acorduri semnate, Amb. Poloniei a identificat dificultatea principală a relațiilor sino-poloneze drept cooperarea asimetrică dintre cele două țări, exemplificată de către deficitul comercial puternic în defavoarea Poloniei, a cărui soluționare este și în interesul Chinei. Cooperarea sino-poloneză trebuie să fie o „stradă cu două sensuri”, în care și obiectivele Chinei, dar și cele ale Poloniei, trebuie atinse, iar grijile legate de supracapacitatea Chinei și înrăutățirea, în loc de ameliorarea, dezechilibrului comercial între China și ECE, trebuie adresate. Există un Consiliu al Afacerilor China-Polonia și un Consiliu Industrial China-Polonia care să sprijine cooperarea sino-polonă și sustenabilitatea acesteia. În același timp, companiile poloneze așteaptă oportunitățile de a lua parte la proiecte B&R și 16+1, finanțate eventual prin noile mecanisme (Polonia fiind singura țară din 16+1 prezentă în AIIB). Nu în ultimul rând, discursul a reliefat cele două legături pre-existente între China și Polonia – de la Suzhou la Varșovia și de la Chengdu (sau Chongqing) la Lodz;
  • În același context, Ambasadoarea Ungariei în China a pledat pentru ameliorarea anxietăților interlocutorilor chinezi cu privire la stabilitatea Uniunii Europene și a capacității sale instituționale, mai ales în contextul Brexitului. A subliniat avantajele cooperării Chinei cu Uniunea Europeană pentru a realiza infrastructura necesară sporirii relațiilor economice și a diseminării pe larg a efectelor benefice ale ascensiunii pașnice a Chinei, printre care se numără și infrastructura financiară, cea vamală sau probleme secundare, cum ar fi carantina. De asemenea, a subliniat faptul că Ungaria susține acordarea statutului de economie de piață Chinei, un deziderat simbolic al guvernului de la Beijing care a fost menționat în repetate rânduri de interlocutorii chinezi. A reiterat oportunitatea cooperării cu ECE, ale cărei popoare și state au o atitudine favorabilă Chinei;
  • Printre altele, interlocutorii chinezi, printre care Prof. Dr. Zhang Jianping de la Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, au depus un efort major pentru definirea viziunii Chinei cu privire la B&R și 16+1, plus alte inițiative, cum ar fi BRICS și AIIB. S-a dorit, în special, descurajarea oricărei asocieri conceptuale între B&R și Planul Marshall, a cărui proliferare în zona publică nespecializată este în detrimentul inițiativelor;
  • Noul model de cooperare economică cu ECE, dar și cu restul lumii în curs de dezvoltare, cum ar fi estul Africii și Asia-Pacific, nu este doar un proiect politic al Chinei, ci și un răspuns la realitatea economică a necesității reformei structurale a Chinei, a menținerii ritmului de generare de noi locuri de muncă în contextul sporirii costurilor cu forța de muncă și a diminuării marjelor de profit ale sectoarelor precedente de activitate, a soluționării problemelor de mediu cauzate de industrializarea și urbanizarea rapidă a Chinei (de la 18% populație urbană în 1978 la 59% astăzi), precum și a problemelor sociale ale migrării din zona rurală către cea urbană;
  • O reliefare a problemelor Chinei a fost oferită de cercetătorul Du Yang de la CASS – în 2015, valoarea adăugată a sectorului primar a fost de numai 9%, în vreme ce sectorul secundar a avut 40%, iar cel terțiar 50% din valoarea adăugată creată la nivelul economiei. În același timp, sectorul primar reprezenta 29% din forța de muncă a Chinei în 2015. Pentru liderii chinezi, o scurtătură mentală adecvată pentru măsurarea gradului curent de dezvoltare a Chinei este numărul de oameni implicați în sectorul primar, cum ar fi agricultura, iar calea de dezvoltare a Chinei este reducerea numărului de oameni în acest sector în favoarea altor sectoare;
  • În cadrul discuțiilor la China National Petroleum Corporation, găzduite de către Institutul pentru Cercetare Economică și Tehnologică din cadrul companiei, a fost prezentată viziunea companiei pentru alinierea activităților sale la B&R pentru asigurarea necesarului energetic și infrastructural al Chinei. Participantul român a subliniat profilul unic în domeniul energiei al României printre cele 16 țări din ECE partenere ale Chinei, precum și oportunitățile de investiții în active subutilizate și subevaluate pe care le-ar găsi companiile chineze în România (inclusiv pentru produse derivate, cum ar fi lubrifianți sau îngrășăminte), care ar implica și accesul la piețele europene. A fost subliniat și potențialul schimbului de idei și a cercetării comune în domeniul protecției infrastructurilor critice, a insecurității apei, rămânând stabilit ca reprezentanții CNPC să invite participanți români la evenimentele lor de profil;
  • Fostul Ambasador al Chinei în Germania, ES Amb. Mei Zhaorong, a abordat mai multe probleme legate de cooperarea între China și Europa de Est. Autorul acestui raport a formulat o întrebare cu privire la capacitatea Chinei, în calitate de putere europeană și cu prezență simbolică recentă la Marea Neagră, de a contribui la stabilitatea și percepțiile de securitate din Europa Centrală și de Est în scopul apărării intereselor economice crescânde ale Chinei în regiune, care au suferit deja în regiuni cum ar fi Ucraina. A fost menționată și Marea Neagră ca zonă de graniță între NATO și Organizația de Cooperare de la Shanghai. Răspunsul Amb. Mei Zhaorong a subliniat necesitatea finală de a menține liniile de dialog deschise cu Rusia și de a explora o modalitate de conviețuire cu Rusia care să țină cont de realitățile geografice în regiune. Țările din ECE nu se pot aștepta la o implicare puternică a Chinei în problemele interne ale altor țări sau în relațiile și disputele dintre Rusia și oricare țară est-europeană, însă a subliniat faptul că co-interesarea economică a Rusiei la activitățile B&R și complexitățile rezultate vor ajunge să modifice factorii ecuației sub care operează Rusia;
  • Discuțiile legate de Rusia ca vector principal în acest moment al rutelor terestre din B&R au polarizat grupul de participanți europeni, cei din statele baltice, România și Polonia subliniind riscurile geopolitice și politice la adresa proiectului economic al B&R, contrastând cu ambivalența țărilor din fosta Iugoslavia. Participantul român a prezentat posibilitatea unui Drum al Mătăsii sudic care să unească infrastructuri preexistente și inițiative conexe ale Chinei în zone cum ar fi Pakistan, Iran, mergând către Turcia. A fost prezentată și propunerea de studiu comun venită din partea SIIS cu privire la un proiect China-Iran-România, dar și propunerea Fundației EURISC China-România-Germania de conectarea a Maritime Belt la interiorul Europei prin Marea Neagră și Dunăre, în conexiune cu Strategia Dunării. Rămâne de văzut în ce mod vor fi afectate aceste viziuni, care au fost primite cu multe interes atât în China, cât și în Europa, de noile incertitudini politice la nivelul Turciei și reechilibrarea raportului de forțe în Marea Neagră. Pentru specialiștii chinezi, investițiile existente ale Chinei în Piraeus, dar și în Trieste, ar fi un hedging bun la riscul politic al Mării Negre. O investiție în Marea Neagră, însă, având în vedere și statutul portului Constanța de prim port pentru containere al mării, ar oferi un prilej bun de diversificare a rutelor comerciale pentru a atenua riscul politic din interiorul fostei Iugoslavia, în special Macedonia, care poate spori insecuritatea întregii regiuni. Specialiștii chinezi au inclusiv un studiu în derulare, „Cooperarea porturilor din cele trei mări”, cu referire la Mediterană, Baltică și Marea Neagră care dovedește complexitatea gândirii lor cu privire la logistica amplificării relațiilor economice dintre China și Europa.

 

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

PoliticNicuşor Dan: Nu se pune problema ca stimulentele pentru nou-născuţi sau voucherele materna să nu mai fie plătite

EconomieCosmin Ghita: Societatea Nationala Nuclearelectrica launches the 2021-2023 Scolarship program “The Young Nuclearist”

ExternManuela Catrina: Despre #suveranitate tehnologica si #semiconductori. Cum poate #Romania contribui la acest efort european

SocialMarian Staș: Reportaj la singura școală rurală care va funcționa după programul lui Iohannis „România Educată”

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaDoina Banciu: Tradiție și continuitate în valorificarea patrimoniului imaterial, ediția I

EditorialAlina Bârgăoanu: 11 septembrie și noul Internet



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe