OraNoua.ro
Publicat în 29 noiembrie 2017, 18:44 / 635 elite & idei

Liviu Voinea: Excesul de cerere internă favorizează corelarea dintre prețul alimentelor în România și cel din zona euro

Liviu Voinea: Excesul de cerere internă favorizează corelarea dintre prețul alimentelor în România și cel din zona euro

Prețurile alimentelor din România sunt corelate cu cele din zona euro, iar această corelare a fost favorizată în acest an de excesul de cerere internă, a declarat, joi, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, în conferința de lansare a raportului „Evoluția Concurenței în sectoare cheie – 2017”.

„În economiile emergente, precum România, unde știm că procesul de convergență este inflaționist prin natura sa, a putut fi observată o decuplare parțială între creșterea economică și creșterea inflației, pe de o parte, și între prețurile de producție și prețurile de consum, pe de altă parte. În aceste condiții, poate fi avansată și pentru această economie importanța factorilor structurali, precum inflația globală, favorizată de deschiderea economică și de integrarea în lanțurile globale de valoare”, a arătat oficialul BNR, într-o prezentare intitulată „Factori structurali în evoluția prețurilor bunurilor de consum”.

El a explicat că, în România, gradul de deschidere a economiei a crescut foarte mult în ultimele decenii, ajungând la peste 65% din Produsul Intern Brut actual. De asemenea, după 2007, ponderea UE în comerțul nostru exterior a depășit 70%. Comerțul cu bunuri intermediare a ajuns să reprezinte 60% din comerțul extern, un creditor puternic al rolului inflației globale în determinarea inflației interne, în strânsă legătură cu creșterea rolului marilor retaileri și cu creșterea ponderii comerțului intern prin intermediul acestora. Scăderea constantă a ratei inflației pe măsura creșterii prezenței acestora nu este o coincidență, a indicat Voinea.

„La alimentele procesate, transmisia dintre prețul la producător și cel de la consumator este de 70% în România astăzi, în concordanță cu ponderea de 30% a importurilor. Deficitul comercial cu bunuri alimentare crește ca valoare nominală în ultimii ani, dar, ca pondere în PIB, este mult mai mic ca acum zece ani, pentru că PIB-ul este între timp mult mai mare. La mărfuri nealimentare, transmisia este de doar 10%, în concordanță cu ponderea mare a importurilor, dar și cu rolul lanțurilor locale de valoare, care pot absorbi mai ușor șocurile inflaționiste interne”, susține oficialul băncii centrale.

Potrivit acestuia, foarte relevant este că, așa cum șocurile inflaționiste interne nu sunt transmise în totalitate în prețurile la consumator, nici șocurile deflaționiste nu sunt transmise în totalitate la consumator. De exemplu, la tăierile de TVA din ultimii ani, coeficientul de transmisie a fost de aproximativ 80% la alimente în 2015 și puțin peste 60% la bunuri nealimentare în 2016 și 2017.

„În ceea ce privește raportul dintre inflația internă și inflația din zona euro în ultimi 20 de ani, putem observa tendința remarcabilă de convergență a dinamicii inflației între România și zona euro în ultimii 20 de ani, influențată evident de accelerarea integrării comerciale și financiare”, a arătat Voinea.

El a adăugat că o discuție specială merită făcută despre bunurile alimentare volatile, așa-numitele LFO, adică legume, fructe și ouă. Sezonalitatea și direcția prețurilor din România sunt aliniate cu cele din Uniunea Europeană, dar volatilitatea este mai mare în România, însă în ambele sensuri — și în sus, și în jos, a susținut viceguvernatorul BNR.

„Evoluțiile din 2017 la prețul alimentelor sunt corelate, cel puțin statistic, ca și în anii anteriori, în care, însă, efectele reducerii TVA au ecranat această corelație, sunt corelate cu evoluțiile similare observate pentru prețurile de consum din zona euro. Avem prețurile la lapte, brânză, ouă și carne. În 2017, transmisia între prețurile din zona euro și prețurile din România este favorizată și de excesul de cerere internă”, a subliniat el.

În concluzie, oficialul BNR a precizat că în economiile emergente, precum cea a României, inflația globală nu trebuie subestimată.

„Economia românească este astăzi mai deschisă și mai integrată în lanțurile internaționale de valoare adăugată. Suntem mai corelați cu mediul extern, am importat deflație în ultimii doi ani, astăzi importăm inflație. Influența factorilor ciclici în inflație s-a modificat în acest an, în sensul transmiterii unor presiuni de creștere. Rămân în schimb factorii structurali, care exercită presiuni în direcția unui nivel mai scăzut al ratei reale a dobânzii, care reduc eficiența imediată a politicii monetare asupra mixului de politici. Totuși, rolul inflației globale nu trebuie nici exagerat, pentru că mai există loc intern pentru reforme structurale, care pot atenua componenta structurală a inflației. În același timp, factorii ciclici, în special dominanța fiscală, pot risca să reaprindă o spirală nedorită a așteptărilor inflaționiste, asupra cărora nici factorii structurali globali nu pot interveni”, potrivit lui Liviu Voinea.

El a mai spus că băncile centrale din țările emergente care au adoptat țintirea inflației se confruntă cu dominanța fiscală din cauza unui cumul de factori, între care o bază slabă de venituri bugetare, un sistem rudimentar de colectare a taxelor, care încurajează evaziunea fiscală și excesul de cheltuieli bugetare.

„Dar politica monetară internă joacă un rol important în atingerea țintei și ne vom încadra în acest an în ținta de inflație”, a mai ținut Voinea să sublinieze.

El și-a încheiat discursul cu un citat al lui Jens Weidmann, președintele Bundesbank, care spunea în urmă cu cinci ani: „Sustenabilitatea finanțelor publice este o precondiție necesară pentru o monedă stabilă, o precondiție pe care politica monetară, singură, nu o poate asigura”.

Demonstrația viceguvernatorului vine după ce, miercuri, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a fost criticat de ministrul Agriculturii, Petre Daea, și de premierul Mihai Tudose, pentru o afirmație similară.

Chirițoiu declarase luni, pentru AGERPRES, că instituția pe care o reprezintă a demarat o analiză pentru a determina cauzele scumpirii alimentelor, scumpire care ar putea fi influențată de creșterea deficitului bugetar și de excesul de cerere din piață.

„Excesul de cerere din deficitul bugetar se duce în importuri, crește deficitul comercial. Deci, dacă am deficit bugetar, acesta atrage importurile, ceea ce generează o scădere a cursului și generează inflație. Întrucât mare parte din alimente sunt importate, iar leul scade față de euro, acestea generează o creștere a prețurilor. Sunt legi ale economiei”, a explicat Chirițoiu.

Miercuri, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat, în ședința de Guvern, că Bogdan Chirițoiu ar trebui să dea explicații Executivului pentru afirmațiile potrivit cărora deficitul bugetar poate fi o cauză a scumpirii alimentelor.

„De pildă, la ouă, astăzi, în România, fermierul îl produce cu 36 de bani. Îl scoate la poarta fermei sigilat, ambalat, etichetat, îl și transportă în piață, îl duce pe raft, practic, îl pune pe raft și, de aici, deodată, până la 1 leu (prețul unui ou — n.r.), ceea ce din punctul nostru de vedere nu este justificat. Am rugat, prin adresă scrisă, pentru că așa e normal între instituțiile statului, să comunicăm așa cum trebuie, președintele Concurenței care, dacă este astăzi aici poate să mai dea o dată o explicație pe care n-aș cataloga-o decât împotriva țării. Foarte atent spun acest lucru și foarte apăsat, pentru că a spune că sunt diferențe de preț ca urmare a faptului că au schimbat, că e deficitul bugetar, mi se pare prea mult”, a declarat Daea.

Prim-ministrul l-a întrebat pe Daea la ce se referă, iar acesta a răspuns: „Nu știu, dumnealui știe, ar fi bine să dea explicații Guvernului României, pentru că dumnealui nu este păun printre găini, fără să-și păteze aripile și noi să fim în fiecare zi perpeliți, fie de situația reală pe care o are țara, iar dumnealui se plimbă cu explicații căutând un răspuns peste doi ani de zile când nu mai sunt nici găinile și poate nu mai suntem nici noi”.

În replică, președintele Consiliului Concurenței a precizat că autoritatea este o instituție puternică și profesionistă, iar colaborarea între instituții trebuie să se realizeze discret, în întâlniri directe, și să nu fie mediată de presă.

„Fiecare are stilul său, însă important este să colaborăm și să ne facem treaba, astfel încât consumatorii români să beneficieze de cele mai bune prețuri”, a spus Chirițoiu, în conferința de joi.

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

PoliticDan Mihalache: Am primit săptămâna trecută delegația consiliului local Baia Mare

EconomieVictor Negrescu: Deficitul bugetar va fi mai scăzut decât cel prognozat de CE

ExternGrațian Mihăilescu: Alte 23 de orașe au primit Mission Label la Bruxelles

SocialCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a sărbătorit alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) 110 ani de la înființarea acestuia, prin lansarea NFT-ului „110 ani de Olimpism în România”

EditorialAlexandru Grumaz: Noua hartă strategică a Europei

CulturaCristina Popescu: Anul Avram Iancu, 200 de ani de la naștere



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe