Economia României nu este amenințată, în prezent, de riscuri sistemice severe, însă există două riscuri ridicate, unul legat de posibilitatea revenirii la politici prociclice pe plan intern, iar celălalt este legat de incertitudinile privind creșterea economică la nivel mondial, a declarat marți viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Liviu Voinea, în cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra Stabilității Financiare.

„Considerăm că nu se manifestă în prezent riscuri sistemice severe. Se manifestă, însă, în prezent, două riscuri sistemice ridicate. (…) Există un risc de revenire pe plan intern la politici economice prociclice. În ultimul an, cadrul macroeconomic intern s-a îmbunătățit. Totuși, aceste evoluții nu sunt și nu au fost lipsite de riscuri. Creșterea economică a început să fie determinată preponderent de consum, în timp ce nivelul PIB-ului potențial este în continuare afectat de starea precară a infrastructurii de transport, de gradul insuficient de absorbție a fondurilor europene și de indisciplina financiară a companiilor”, a subliniat Voinea.

Un alt risc, cuprins în raportul BNR, este generat de incertitudini externe privind creșterea economiei mondiale, care nu este încă restabilită, de starea sistemului financiar internațional, în special a sistemului bancar paralel, și de posibila inversare a tendinței descendente a ratelor de dobândă pe plan internațional, determinând, la rândul lor, modificarea sentimentului investitorilor, în special pentru economiile emergente, a mai spus oficialul BNR.

Pe de altă parte, ratele scăzute de dobândă, în contextul în care trăim într-un mediu internațional caracterizat de astfel de rate, pot crea distorsiuni pe canalul creditării, susține Voinea.

El este de părere că acestea adâncesc capcana datoriei pentru populație și companii, pot dezechilibra finanțele publice prin finanțarea temporară cu costuri reduse a unor deficite mai mari, reduc stimulentul pentru reforme structurale în economie, și pot conduce la alocarea greșită a resurselor între sectoarele economiei. De asemenea, dobânzile reduse stimulează investiția în active cu randamente mai mari, dar mai riscante și mai puțin lichide, subestimează riscul de credit și pot conduce la scăderea eficienței politicii monetare după testarea pragului zero al ratei dobânzii, a mai spus viceguvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, persistența unui nivel prea scăzut al dobânzilor pentru o perioadă prea îndelungată de timp poate duce la efecte negative, printr-o inversare bruscă a acestei tendințe.

„De aici intervine riscul pe care-l considerăm în creștere, generat de incertitudinile externe”, a explicat Liviu Voinea.

În aceste condiții, este necesară prudență în mixul de politici economice interne, însă principalele riscuri vin din mediul extern, a mai spus Voinea. În plus, Raportul BNR subliniază faptul că sectorul bancar este rezilient, dar procesul de dezintermediere continuă, creditarea în lei pentru populație a început să crească, însă creditarea pentru companii rămâne modestă, dar există potențial de creștere.

Pe de altă parte, principala vulnerabilitate în sectorul companiilor este indisciplina financiară.

Datoria publică este sustenabilă în prezent, iar menținerea deficitului la nivelul MTO asigură sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și lung, se mai arată în raportul citat.