Adriana
Publicat în 4 octombrie 2016, 14:09 / 178 elite & idei

Lucian Isar: BNR ține sub regim amenințător băncile comerciale

Lucian Isar: BNR ține sub regim amenințător băncile comerciale
+ Observator

* (Interviu cu analistul economic Lucian Isar)
* Isar: „Abundă zvonurile despre relaţiile dintre anumiţi bancheri şi firmele de recuperare a creanţelor”
* Analistul susţine că BNR a făcut profit în criză, pe seama cetăţenilor
* „«Prima Casă» este una din finanţările mascate în criză date de statul român băncilor comerciale”
Ţara noastră este singura din lume care a crescut dobânzile în criză, sus¬ţine analistul economic Lucian Isar.
Domnia sa ne-a spus, într-un interviu, că relaţia băncilor cu clienţii a fost profund marcată de politica de credit a BNR. Lucian Isar ne-a declarat, printre altele: „Băncile din Ro¬mâ¬nia nu au avut permisiunea, în perioada 2009-2011, de a menaja şi ajuta clienţii. După, nu a mai contat pentru mulţi. BNR insistă să ţină sub un regim ameninţător băncile comerciale, pentru că ar fi periculos pentru imaginea lui Isărescu să înceapă bancherii să povestească”.

Reporter: Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, susţine că, în perioada crizei, Banca Naţională ar fi încălcat grav legea dacă ar fi gajat cu aurul ţării contractând un credit de la Banca Reglementelor Internaţionale, aşa cum spuneţi că ar fi trebuit să facă. Cum îi răs¬pundeţi domnului Vasilescu?
Lucian Isar: BNR a încălcat legea când a finanţat Banca Transilvania sau când a oferit facilităţi bilaterale doar băncilor ce s-au arătat prietenoase cu diverşi angajaţi BNR. Este interesant cum reprezentanţii lui Isărescu nu discută aceste măsuri din perspectiva legalităţii.
Revenind la subiectul finanţării contra colateral aur, BNR nu ar fi încălcat legea dacă ar fi contractat un credit de la Banca Reglementelor Internaţionale garantând cu aur.
Argumentaţia de legalitate este foarte simplu de urmărit. Dacă nu ar fi legal să se fi finanţat contra aur, atunci nu este legală nici finanţarea bugetului de stat având în spate creditul de la FMI parcat la BNR. În spatele acestui credit, care este echivalentul exact al împrumutului cu colateral aur, BNR a finanţat bugetul de stat şi a căpuşat simultan bugetul de stat prin două canale:
– finanţarea achiziţiei de titluri de stat prin operaţiuni de tip repo în sumă echivalentă;
– împrumuturi de tip club loan în sumă exactă şi cu discuţie pregătitoare. Suma finanţată era egală cu ce anume s-a eliberat din rezerva minimă obligatorie.
Căpuşarea bugetului prin finanţarea la dobânzi mari (14%-14,25% în noiembrie-decembrie 2008 şi 11% în 2009) se regăseşte în participarea la profit a Guvernatorului BNR şi, desigur, în profitul băncilor comerciale.
Reporter: Au fost spoliaţi cetăţenii români în perioada de criză, prin dobânzile percepute la credite, pentru ca băncile să facă profituri însemnate?
Lucian Isar: Da, evident. Spolierea prin dobânzi mari impuse de BNR nu s-a regăsit doar în profitul băncilor comerciale, ci şi în profitul BNR. Caz unic în lume ca Banca Centrală să facă profit pe cetăţeni în criză.
Cetăţenii şi companiile au fost afectaţi direct, dar şi indirect, prin intermediul bugetului de stat şi a contracţiei economiei reale.
Bugetul de stat tot de la cetăţeni şi corporaţii se umple şi, în consecinţă, finanţarea acestuia la dobânzi ridicate pentru o ţară cu monedă naţională este o penalizare suplimentară.
Dobânzile ridicate, rezervele minime obligatorii imense şi abrazivitatea reglementărilor privind creditarea au redus PIB-ul României cu 28% pe toată perioada crizei, adică cu aproximativ 42 miliarde euro. Această contracţie majoră a fost resimţită în închiderea de firme şi reducerea de activitate, în şomaj şi reducerea de venituri.
Dobânzile la credite au fost doar o expresie, o translaţie, a dobânzilor impuse de BNR în criză.
România este singura ţară din lume care a crescut dobânzile în criză. Desigur, bonusul Guvernatorului Isărescu şi profitul conturilor în marjă sunt doar o parte din explicaţie.
Reporter: Cum credeţi că va fi percepută o eventuală procedură de bail-in în România? Există bănci la noi care ar putea apela la această măsură?
Lucian Isar: Supravegherea BNR este părtinitoare şi se preface că nu vede anumite probleme până când este prea târziu. Sub pretextul secretului bancar, sunt ascunse rezultatele reale ale CEC Bank. Supravegherea BNR face aceste abuzuri sub protecţia articolului 25 din Statutul BNR, articol ce le conferă o anumită imunitate, dar doar dacă demonstrează „bună credinţă”. Asemeni cazurilor Bancorex sau CEC-FNI, nu poate fi vorba de aşa ceva.
România este o ţară bogată şi, prin urmare, poate absorbi şocul unui bail-in.
Reporter: Vă rugăm să ne detaliaţi de unde v-a rezultat un venit lunar de 40.000 de euro al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, în condiţiile în care, potrivit legii, pensia nu este retroactivă?
Lucian Isar: Pensia este retroactivă, fiind un drept constituţional care, o dată câştigat, nu mai poate fi luat sau alterat, după cum a dovedit decizia Curţii de Conturi a României. Un document suplimentar, o mică chichiţă sunt oportunităţi de exploatat.
Până când nu ne comunică ce pensie primeşte, nu ştim dacă ia pensie specială şi cât este aceasta.
Între timp, toată această discuţie de legalitate şi transparenţă ne-a arătat cât de necinstit este Isărescu în declaraţii, precum şi faptul că:
1) Isărescu are de donat doar 130.871,1 euro – ca venituri necinstit ascunse;
2) Creşterea venitului în criză cumulat pe ani este de doar 316.000 euro;
3) A luat bonus de performanţă în criză intitulat poetic „participare la profit” în majoritarea anilor;
4) Veniturile totale anuale ale lui Isărescu au crescut din 2006 până în 2015 de „doar” 3 ori;
5) Venitul pe 2015 este mai mare cu 85,29% decât cel din 2009;
6) În 2010 nu a resimţit decât o tăiere de 3,5% a veniturilor, recuperată în 2011 cu o creştere faţă de 2009 de 25%;
7) În 2013, cu un an înainte de pesnionare, şi-a crescut salariul, deşi BNR a înregistrat pierdere;
8) A încasat o primă de pensionare de 113.000 euro, deşi nu a depus dosarul de pensionare.
Cum a reuşit oare Isărescu să nu îşi depună dosarul de pensionare, dar să încaseze prima de pensionare de 113.000 euro? Prima de pensionare va intra în baza de calcul pentru pensie?
Reporter: Poate ajunge programul Prima Casă o nouă sursă de criză a creditelor neperformante?
Lucian Isar: La o criză nu poate conduce. Pierderile anticipate bazate pe probabilitatea de default a persoanelor aflate la Prima Casă şi pe diferenţa între valoarea evaluată şi cea de vânzare sunt mici raportat la rentabilitatea ajustată la risc a produsului.
Prima casă este una din finanţările mascate în criză date de statul român băncilor comerciale.
Reporter: Domnul Eugen Rădulescu, directorul de stabilitate din BNR, a afirmat, recent, că dobânzile la leu nu vor produce aceeaşi situaţie ca francul elveţian, întrucât acestea vor fi corelate cu inflaţia. Cum comentaţi aceste afirmaţii?
Lucian Isar: Politica monetară şi de credit a BNR a adus pierderi de 28% din PIB economiei reale în criză (adică aproximativ 42 miliarde euro) doar pentru a-şi însuşi unii din anturajul Guvernatorului Isărescu 28,5 milioane de euro – bonus de performanţă.
Ţinta de inflaţie a fost ratată în 11 din ultimii 12 ani, dar dobânzile au fost menţinute sus, în criză, pentru bonus.
În consecinţă, nu ştim acum ce va face BNR. Nu va mai lucra pentru bonus?
Domnul Rădulescu s-a remarcat susţinând că evoluţia cursului euro/leu va ajunge la 2,9, respectiv la 6. Judecaţi dumneavoastră!
Reporter: Aveţi cunoştinţă despre existenţa unui dosar la DNA/DIICOT privitor la speculaţiile pe cursul valutar pe care unii angajaţi din conducerea BNR le-ar face?
Lucian Isar: Sesizări au tot existat de-a lungul timpului, efectuate inclusiv de diverse instituţii ale statului român. Nu ştiu dacă sesizările au prezentat suficient interes pentru Parchete pentru a deschide dosare.
Reporter: Cum explicaţi faptul că băncile au preferat să vândă masiv portofolii de credite neperformante cu discounturi foarte mari, în loc să negocieze o restructurare a creditelor cu clienţii?
Lucian Isar: Singura justificare este că reprezintă o schemă lucrativă pentru foarte mulţi.
Reporter: Aveţi cunoştinţă de relaţii între anumiţi bancheri (rude ale acestora)/rude ale angajaţilor în BNR şi anumite firme de recuperare de creanţe către care au fost înstrăinate creditele neperformante?
Lucian Isar: Zvonurile pe acest subiect abundă. Probabil că şi în acest caz este datoria autorităţilor statului să facă aceste corelaţii. Probabil că un răspuns pozitiv ar justifica multe ciudăţenii în demersul anumitor bănci.
Reporter: Care este opinia dumneavoastră despre evoluţia sectorului bancar, în ultimii ani? Cum vedeţi evoluţia relaţiei băncilor cu clienţii?
Lucian Isar: Băncile comerciale au greşit în relaţia cu clienţii prin colaborarea cu BNR în a avea o abordare abrazivă faţă de aceştia.
O companie care vrea să rămână într-o piaţă dincolo de mandatul unui Guvernator ar trebui să îşi menajeze clienţii şi să aibă o atitudine corectă.
Este un truism deja că greşelile de politică monetară şi de credit au prelungit criza economică în România, provocând pagube atât băncilor, precum şi clienţilor.
Relaţia băncilor cu clienţii a fost profund marcată de politica de credit a BNR. Pentru exemplificare, dacă normele de provizionare şi restructurare a creditelor sunt mai dure decât în restul ţărilor europene, atunci este normal ca relaţia dintre bănci şi clienţii români să se deterioreze mai repede. Băncile din România nu au avut permisiunea, în perioada 2009-2011, de a menaja şi ajuta clienţii. După, nu a mai contat pentru mulţi.
BNR insistă să ţină sub un regim ameninţător băncile comerciale, pentru că ar fi periculos pentru imaginea lui Isărescu să înceapă bancherii să povestească.
* Isar: „Aceiaşi oameni care au supravegheat Bancorex şi FNI-CEC ascund acum performanţele CEC Bank”
Reporter: Cum vedeţi implicarea Băncii Naţionale a României în supravegherea sectorului bancar?
Lucian Isar: Vă aduceţi aminte de Bancorex şi FNI-CEC?
Aceiaşi oameni ascund acum performanţele CEC Bank.
Ultimul audit KPMG, după multiple presiuni, a generat o opinie cu rezerve şi un profit minor. Ca rezultat, există o investigaţie internă la nivel de KPMG Internaţional şi o nouă licitaţie pentru servicii de audit după doar un an. Şi dacă ar face CEC Bank selecţii lunare de auditor extern, tot aceleaşi pierderi are de acoperit.
Reporter: Care consideraţi că va fi efectul Legii dării în plată asupra băncilor? Are vreuna dintre bănci risc de faliment? Există pericolul unui risc sistemic?
Lucian Isar: Aşa cum dovedesc deja datele publice, povestea cu riscul sistemic este doar una dintre multiplele nesincerităţi ale guvernatorului. Isărescu a fost în stare să fie nesincer în Parlamentul României pe 14 octombrie 2008, când afirma că nu există o problemă de lichiditate în piaţa bancară, deşi dobânzile O/N (overnight) la lei se tranzacţionau la 1000% (o mie la sută).
Reporter: Consideraţi că băncile româneşti sunt pregătite pentru noile teste de stres?
Lucian Isar: Depinde cine le face. Acoperirea problemelor de la CEC Bank este motivul principal pentru decizia Consiliului de Administraţie al BNR de a amâna cu un an aplicarea reglementărilor europene.
Reporter: Pentru care variantă de conversie a creditelor în franci elveţieni aţi opta?
Lucian Isar: Pentru curs istoric. Pentru bănci e chiar mai ieftin decât dacă statul român ar intra cu amenzi pentru vânzare înşelătoare şi alte aspecte. Mai mult, continuarea proceselor ar duce la implicarea BNR în solidar, deoarece a aprobat programele de creditare, inclusiv contracte cu clauze abuzive şi moneda franc elveţian cu grade de îndatorare de 70%.
Reporter: A manipulat BNR rezultatele financiare pe 2012?
Lucian Isar: Eu consider că da. Din raportarea suplimentară de profit pe 2012, Isărescu a satisfăcut două necesităţi:
– a justificat mai mult bonus personal şi creşterea de salarii din anul imediat următor – 2013 (înainte de pensionarea din 2014);
– cei 80% viraţi la buget au făcut ca deficitul bugetar în primul an de guvernare Ponta, cu Florin Georgescu ministru de finanţare să fie fix 3%.
Creşterea artificială a profitului BNR în 2012 este realizată prin contabilitate creativă ce a adus, practic, în faţă profitul aferent anului următor – 2013. De această manieră, 2013 a ieşit pe minus.
Auditor independent a fost tot KPMG, cei cu problema actuală la CEC Bank.
În 2012, Victor Ponta, pentru a genera bunăvoinţa în alegeri, a depăşit cu mult suma bugetată pentru fondul aflat la dispoziţia premierului. Ca paranteză, Curtea de Conturi spune că în 2014 acelaşi Victor Ponta a umflat acest fond de 15 ori faţă de valoarea bugetată, tot din raţiuni electorale.
Pe sfârşit de decembrie, cei din Ministerul de Finanţe s-au prins că deficitul bugetar depăşeşte 3% cu aceste cheltuieli.
Problema cu această depăşire era legată de procedura de deficit excesiv declanşată de Uniunea Europeană în 2009. Anul 2012 era al treilea an şi, din punct de vedere comunicaţional, ar fi fost o problemă.
În decembrie 2012, Ministrul Finanţelor era Florin Georgescu, proaspăt Ministru al Bugetului – Liviu Voinea, secretar de stat la buget – Gheorghe Gherghina, Prim Ministru – Victor Ponta.
Pe ultima sută de metri, singurele trucuri posibile erau:
– un împrumut de la BERD contractat de CFR Infrastructură (acesta a fost semnat în perioada Crăciunului şi decontat pe 28 decembrie 2012, care acoperea un împrumut anterior luat din trezoreria statului);
– contabilitatea creativă de creştere a profitului raportat de BNR (profitul operaţional BNR a crescut în 2012 faţă de 2011 de 5 ori!)
Toţi cei care au fost părtaşi la această mişcare dintre Ministerul de Finanţe şi Isărescu s-au regăsit în Consiliul de Administraţie BNR impus de Ponta în iunie 2014, deşi mandatele expirau în Octombrie 2014.
Curtea de Conturi a României chiar nu a observat manevra?
Reporter: Cât a fost pierderea economiei reale în criză ca urmare a unei politici monetare şi de credit deficitare?
Lucian Isar: România a fost singura ţară din lume care a crescut dobânzile în criză şi a înăsprit condiţiile de creditare/restructurare.
Rezultatul a fost o pierdere de 28% din PIB pe întreaga perioadă a crizei, adică aproximativ 42 miliarde lei.
BNR susţine că are un model nou. Acest model va confirma impactul negativ al deciziilor BNR asupra economiei reale.
Din acest motiv, este importantă publicarea stenogramelor şedinţelor Consiliului de Administraţie al BNR înainte că acestea să fie rescrise.
Toată lumea înţelege că o creştere a dobânzilor şi rezerve minime obligatorii ridicate au un impact negativ asupra economiei României, dar pozitiv asupra bonusului de performanţă a Guvernatorului Isărescu.
A ştiut de la bun început că pentru 28,4 milioane de euro în bonusuri şi creşteri salariale, economia României va pierde 28% din PIB, adică 42 miliarde euro pe toată perioada crizei. Modelul zice că da, ştia!
Reporter: Ce bonus a luat Mugur Isărescu în criză şi care este sursa banilor/profitului?
Lucian Isar: Nu ştim exact cât din cei 28,4 milioane de euro bonusuri de performanţă în criză au ajuns la Isărescu. Transparenţa BNR şi a declaraţiei ANI ar trebui să ne permită să răspundeam la acestă întrebare.
BNR nu a făcut profit în primii 19 ani, justificând permanent în raportul anual că pierderea suferită (aceasta îngloba cheltuieli pentru protocol, construcţii, achiziţii şi Mercedesuri) este costul societăţii româneşti pentru efortul de reducere a inflaţiei. Toată lumea a înghiţit găluşca.
Începând de la sfârşitul anului 2008 şi pe tot parcursul crizei (excepţie face 2013, an în care BNR afişează pierdere, dar doar datorită contabilităţii creative de care vorbeam), BNR a afişat profit.
Acest profit provine din diferitele situaţii de monopol în care se află BNR prin decizia statului român.
Spre exemplificare:
– creşterea dobânzilor la care se împrumutau Băncile pentru a da bani statului român, companiilor şi populaţiei se regăseşte în profitul BNR. Până în acel moment, băncile nu se împrumutau masiv de la BNR;
– rezerva minimă obligatorie reprezintă un cost pentru clienţii băncilor şi o frână pentru creditare (costul este transferat de bănci către clienţii ce deţin depozite), dar şi o sursă de profit pentru BNR. Banca Naţională a obligat băncile să ţină la BNR o parte din fiecare depozit şi pentru asta plăteşte o dobândă minoră. Banii primiţi îi investeşte pe pieţe internaţionale la dobânzi superioare celor plătite. Diferenţa, majoră, regăsită în fiecare raport anual BNR, explicit sub formă de tabel, se regăseşte ca bonus în buzunarul Guvernatorului Isărescu, desigur, după cheltuielile cu maşinile, vilele, prieteniile susţinute prin angajări.
Reporter: Poate fi remunerat aurul păstrat de România în străinătate?
Lucian Isar: Răspunsul este ferm da. Dovada este reprezentată de două ţări din aceeaşi zonă cu Româ¬nia – Polonia şi Bulgaria -, care nu doar că primesc dobândă pentru aurul menţinut la Londra, dar şi recunosc că sunt conştiente că acest aur fizic este inclus în tranzacţionarea globală.
Reporter: Vizaţi un post în conducerea BNR?
Lucian Isar: Nu.
Reporter: Mulţumesc!

Ultima ora:

ObservatorBogdan Aurescu va participa la a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU

PoliticNicuşor Dan: Nu se pune problema ca stimulentele pentru nou-născuţi sau voucherele materna să nu mai fie plătite

EconomieDaniel Dăianu: Chestiunea Energiei şi bugetul public

ExternBogdan Aurescu va participa la a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU

SocialGeorge Butunoiu: Asistentă de 47 de ani sau de 26?

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaDoina Banciu: Tradiție și continuitate în valorificarea patrimoniului imaterial, ediția I

EditorialAlina Bârgăoanu: 11 septembrie și noul Internet



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe