Venit la Chişinău pentru a-şi lansa volumul „România pe bune începe cu şcoala pe bune“, profesorul de matematică Marian Staş a dat soluţii pentru sistemul educaţional din Republica Moldova

Lector la Harvard, trainer şi specialist în leadership, Marian Staş se prezintă simplu: „un cetăţean caruia îi pasă de educaţie“. Referindu-se la condiţiile mai dure la Bacalaureat introduse în acest an de autorităţile de la Chişinău, profesorul român spune că intervenţia „chirurgicală“ făcută de ministra Maia Sandu era absolut necesară. „Reformatorul se aseamănă cu medicul care depune jurământul lui Hippocrates şi-şi asumă responsabilitatea să spună doar adevărul. Or, acesta este un act de curaj, iar toate faptele curajoase dor“, compară specialistul.

El face o paralelă cu rezultatele la BAC din România, care, de câţiva ani, sunt dezastruoase, dar sunt un filtru pentru elevii care nu învaţă. „Vara aceasta la voi s-a produs un duş rece care, ca orice îngheţ, te pocneşte peste ochi şi nu-ţi vine a crede că ţi se întâmplă. În Moldova şi elevii, şi profesorii, şi părinţii vor pierde dacă se vor amăgi unii pe alţii. Felul de viaţă pe care vreţi să-l duceţi nu e compatibil cu minţitul de sine şi cu pretinderea că asta e ceea ce vreţi să faceţi“, crede Marian Staş.

În universităţi trebuie să fie formaţi dascăli, şi nu matematicieni sau filologi cu credite de pedagogie. Marian Staş, expert în educaţie

Specialistul în educaţie le sugerează elevilor picaţi să nu se revolte împotriva Guvernului, ci să-şi analizeze greşelile şi să-şi schimbe atitudinea faţă de probă. „Frica şi protestul lor sunt generate de faptul că nimeni dintre personajele care au trecut prin această experienţă n-a schimbat încă nicio paradigmă. Copiii trebuie să înţeleagă că nu se mai pot întoarce înapoi şi că nu vor mai putea copia cum făceau până acum“, sugerează trainerul.

„DA’ EU SUNT MAI FRAIER?“

Profesorul afirmă că BAC-ul este doar vârful aisbergului, iar nereuşitele se trag de la un model curricular învechit şi de la mentalitatea sovietică. „Atunci când înţepi într-un loc, el doare. Copiilor nu trebuie să le bagi pe gât unele schimbări, ci trebuie să le spui de ce aşa e mai bine decât a fost. Astfel, ei vor fi mai puţin reticenţi“, explică Marian Staş.

Pe lângă elevii care se opun reformelor, avem şi profesori care nu sunt gata să-şi schimbe metodele de predare. Potrivit lui Marian Staş, profesorii se împart în puţinii adversari ai schimbării, câţiva susţinători şi o masă mare de indecişi, care-i vor urma pe liderii de opinie. Tocmai de aceea exemplele pozitive sunt esenţiale.

„O soluţie ar fi crearea unei uniuni a şcolilor care sunt campioanele schimbărilor. De la acestea, va începe principiul bulgărelui de zăpadă: celelalte şcoli vor merge din urma lor cu gândul «Da’ eu sunt mai fraier?». Apoi, ar trebui să urmeze o perioadă de adaptare, la finele căreia orice metodă de predare învechită va fi penalizată“, dă o idee expertul.

Împreună cu un coleg de la harvard, în Sanders Theatre

„NIMENI NU TE ŢINE ÎN SISTEM“

În opinia lui, cele mai eficiente sunt clasele mici, în care elevii pot să-şi aleagă pachete de discipline opţionale care le-ar dezvolta personalitatea. Este conştient, însă, că nu toţi profesorii vor să-i lase pe copii să decidă curricula. „În ei persistă o frică acerbă că vor rămâne fără job. Copiii trebuie să poată alege, dar şi pentru profesori ar trebui să fie o paletă de opţiuni de carieră didactică, de care să se folosească la nevoie. Un profesor de geografie, bunăoară, nu se va limita doar la disciplina sa, ci, în cazul în care obiectul lui nu va fi ales, va face workshopuri sau va gestiona proiecte. Dascălii ar trebui să înţeleagă că a preda nu înseamnă doar să ţii creta în mână“, menţionează Marian Staş.

El adaugă că un pedagog bun îşi face meseria cu dăruire, indiferent de condiţiile de muncă: „Nimeni nu te ţine în sistem. Dacă vrei un salariu mai mare, te duci să lucrezi în altă parte. Este incorect profesional să te plângi de ceea ce ţi-ai asumat“.

În acelaşi timp, îl doare faptul că, în ultima vreme, la facultăţile pedagogice aplică mai mult codaşii. „Profesia s-a devalorizat pentru că nu o tratăm ca atare. În universităţi trebuie să fie formaţi dascăli, şi nu matematicieni sau filologi cu credite de pedagogie. Pe mine, studenţii mă apreciază nu pentru câtă matematică ştiu, ci pentru ce fel de însoţitor şi prieten le sunt“, exemplifică Marian Staş.

Între Bucureşti şi Harvard.

Marian Staş (52 de ani) a absolvit facultăţile de calculatoare electronice (1985) şi matematică-informatică (1996) la Bucureşti, şi-a luat masteratul în administraţie publică la Harvard (1999) şi doctoratul la Academia Tehnică Militară din Bucureşti. În prezent, predă la Universitatea din Bucureşti „consultanţă de proces, coaching şi mentorat“ şi ţine, în fiecare vară, la Universitatea Harvard din SUA un curs de matematici aplicate în politici publice. Coordonează programul educaţional pentru tineri „Liderii Mileniului Trei“ şi a propus un proiect de reformă a sistemului de învăţământ românesc numit „Şcoala pe bune“.