Matei Bogdan
Publicat în 10 noiembrie 2021, 15:07 / 135 elite & idei

Marian Staș: Un alt mod de a face școală, experimentat la o clasă de-a V-a

Marian Staș: Un alt mod de a face școală, experimentat la o clasă de-a V-a

Fiecare zi începe cu întâlnirea de dimineață pentru elevii clasei a V-a de la Școala Gimnazială ,,Gheorghe Vernescu” din Râmnicu Sărat. Este generația care trece printr-un proiect pilot, în care profesorii predau colaborativ. Materia este împărțită pe arii de învățare, biologia este cuplată cu geografia, matematica cu TIC și educația tehnologică, româna cu limbile străine, astfel încât conținuturile sunt corelate și sunt predate o singură dată, fără să se mai repete. ”A fost limitat acel preaplin al conținuturilor”, după cum explică directorul școlii, Geanina Lalu Popescu. În plus, profesorii desfășoară periodic ore în comun, progresul copiilor este urmărit pe fișe de competențe, iar tezele clasice dispar și în locul lor apar portofoliile elevilor. Întâlnirea de dimineață, alături de profesorul diriginte, este momentul în care copiii socializează, dar și un prilej pentru ei de a face teme ori proiecte. 

Școala din Râmnicu Sărat este una dintre cele șase școli pilot incluse în programul aprobat de Ministerul Educației. Proiectul demarat la clasa a V-a se numește ”Școala campus, școala copiilor fericiți” și se va desfășura pe parcursul a patru ani. Pentru cei 23 de copii, școala se va derula într-un alt mod față de ceea ce fac colegii lor mai mari de gimnaziu sau au făcut generațiile anterioare de clasa a V-a, o schimbare decisă la nivelul școlii pornind de la realitățile cu care se confruntă unitatea de învățământ.

La Școala Gimnazială ”Gheorghe Vernescu” învață 340 de elevi. Este o școală mică, în apropierea unui cartier mărginaș, unde vin copii din toate mediile sociale. Potrivit directorului școlii, Geanina Lalu Popescu, copiii care provin din mediile dezavantajate, din centrele de plasament și elevii cu CES constituie cam jumătate din populația școlară. ”Colectivele de elevi sunt foarte eterogene. Practic, într-o clasă avem copii care provin din case de tip familial, din centre de plasament, copii din medii dezavantajate, copii cu CES (aproape în fiecare clasă avem 1-2 copii cu CES, suntem școala din oraș cu cei mai mulți copii cu CES) și copii cu care putem lucra și cu care putem face performanță. Din tot acest curcubeu, am simțit nevoia să ne adaptăm la profilul fiecărei clase, astfel încât să asigurăm nevoile de învățare ale tuturor copiilor”, spune directoarea.

Proiectul presupune, pe de o parte, crearea unui ”climat prietenos și stimulativ” de învățare, iar pe de altă parte, o transformare curriculară și o flexibilizare a programului. O zi la școală pentru elevii de clasa a V-a începe la 8.00 și se termină la 16.00. Prima oră nu este însă una de curs. Până la 9.00 (când începe programul întregii școli), copiii participă la o întâlnire de dimineață alături de diriginte, practic, o punte către orar, în care ei socializează și lucrează. ”Profesorul diriginte, pentru care noi am solicitat în planul de încadrare încă cinci ore în plata cu ora, vine în fiecare dimineață de la 8.00 la 9.00 și întâmpină elevii. Este o oră care îi ajută pe copii pentru că în acest timp ei relaționează, fac niște ancore privind ziua anterioară, pot lucra la un proiect, la o temă sau își pot completa portofoliul”, explică directoarea.

Portofoliul elevului este una dintre noutăți și înlocuiește tezele la limba română și la matematică, care au fost astfel eliminate. Fiecare elev are în clasă o mapă, la care are acces permanent și în care sunt adunate fișe de lectură, teste de evaluare, desene, schițe, teme individuale sau de grup. La fiecare două săptămâni, portofoliul este ”verificat cantitativ”, dacă temele propuse pentru intervalul respectiv au fost sau nu realizate.

”Dacă nu, copilul le poate realiza și mai târziu. Acest portofoliu ajută foarte mult pentru că se poate vedea și un progres al implicării copilului în învățare. Chiar și copiii cei mai slabi, care ani de zile au venit cu tema nefăcută, văzând la colegi că au deja patru fișe în portofoliu și ei nu au decât una, își doresc și ei să facă. Atunci, ora aceasta de dimineață îi ajută să țină pasul cu ceilalți copii. Ajută foarte mult în progresul acesta al învățării.

Pe termen scurt, îl motivează pe copil, pe termen lung este un instrument valoros pentru profesori. Când s-a pus problema introducerii portofoliului, a fost o discuție că împovărăm părinții… Nu este deloc așa. Portofoliul acesta este făcut 90% la școală, din activități în clasă sau teme scurte care pot fi realizate fie în clasă, fie acasă și le asigură copiilor o evaluare lipsită de stres”, spune Geanina Lalu Popescu.

O zi la școală

Întâlnirea de dimineață continuă cu trei ore de curs, de la 12.00 la 13.00 este programată pauza de prânz, urmată de încă două ore, iar la final, timp de o oră, copiii participă la ateliere, cluburi sau diferite activități extrașcolare. ”În orarul pe care l-am făcut, dimineața sunt acele ore considerate mai dificile, iar după-amiaza sunt ateliere, cluburi de muzică, de pictură. Scopul final al proiectului nostru este ca în clasele mari, a VII-a și a VIII-a, să putem dezvolta un curriculum la decizia elevilor. Dacă în acești ani descoperim un elev care este pasionat de muzică, să putem în clasele a VII-a și a VIII-a să includem individual în orarul copilului aceste ore la decizia elevului”, declară directoarea.

Orarul clasei a V-a. Ziua de luni:

– 8.00-9.00: Primire elevi (întâlnirea de dimineață)

– 9.00-12.00: Limba română (2 ore); Limba franceză (1 oră)

– 12.00-13.00: Pauză

– 13.00 – 14.00: Educație muzicală

– 14.00-15.00: Educație fizică

– 15.00 -16.00: Atelier (muzică și mișcare)

În plus, extinderea orelor până după-amiaza – mai spune Geanina Lalu Popescu – a pornit și de la o nevoie a părinților, constată în ultimii ani, care nu aveau cu cine să își lase copiii. Pentru a veni în întâmpinarea acestora, școala a derulat programul ”Școala de după-amiază”, în care, pe bază de voluntariat, profesorii rămâneau cu copiii după ore și desfășurau diferite activități. ”Ne-am dat seama că elevii se pliază foarte bine pe ceea ce faci dincolo de rigoarea catalogului, de rigoarea programului școlar și pot învăța mult mai ușor, într-un mediu mai relaxat.

De aceea, noi am urmărit această flexibilizare a programului, cu un orar modular, cu organizarea activităților pe ateliere sau cluburi și o oră la prânz pentru asigurarea unei mese. Pentru mulți copii, aceasta ar putea fi singura masă din zi. Până la momentul acesta, nu am găsit finanțare, dar noi încă ne străduim să găsim. Este vorba până la urmă de 20 de copii și nu este un capăt de țară, dar probabil nu am ajuns noi unde trebuie. Ne punem speranțe și în acest PNNR”, precizează directoarea.

Profesorii, în echipă

În ceea ce privește modul de predare-învățare, schimbarea la clasa a V-a constă în proiectarea activității pe 8 arii de învățare. Disciplinele au fost grupate în aceste arii, de exemplu matematica cu TIC și educația tehnologică, biologia cu geografia, limba și literatura română cu limbile străine.

În cele 8 arii de învățare, am grupat disciplinele în funcție de competențele pe care urmărim să le dezvoltăm, raportându-ne și la programa școlară, astfel încât conținuturile predate să urmărească colaborativ dezvoltarea unor competențe. Vă dau un exemplu: aria de învățare <Științele naturii și pământului>. Am cuplat biologia cu geografia pentru că, la clasa a V-a, programa la biologie cuprinde conținuturi legate de ecosisteme, de medii de viață, iar la geografie puteam corela ușor aceste noțiuni cu cele legate de relief, de orientare și astfel copilul primește în același timp aceste informații. Înainte, de multe ori, predam același conținut la mai multe discipline. Pădurea, spre exemplu. O preda și profesorul de biologie, și profesorul de geografie, o mai relua și profesorul de educație tehnologică. Atunci am zis să limităm acest preaplin al conținuturilor și să predăm colaborativ”, explică directorul școlii, care este profesor de biologie.

Mai mult decât atât, anumite conținuturi care erau predate mai târziu – în semestrul II sau chiar în clasa a VIII-a – sunt aduse și corelate, astfel încât ele să fie predate o singură dată și abordate din prisma mai multor discipline.

Pentru a realiza astfel de ore, profesorii de pe o anumită arie de învățare proiectează împreună lecțiile. ”Noi discutăm ce avem pentru următoarele două săptămâni. Dacă eu la biologie am ecosisteme terestre, acestea se pliază foarte bine pe repartizarea pe glob a acestor ecosisteme sau pe distribuția lor la noi în țară. Lucrul acesta ajută foarte mult și la română și limbi străine. De multe ori, la limbile străine se făceau noțiuni care nu apucau să fie predate la limba română. Atunci, profesorii colaborează între ei și atunci când predau adjectivul îl predă și profesorul de română la limba română și profesorul de limbi străine la limbi străine, în același timp. Nu mai există acel decalaj”, declară directoarea.

Continuarea, aici.

Ultima ora:

ObservatorAlexandru Grumaz: Jurnal de război (XIV). Paradoxul extinderi NATO

PoliticKelemen Hunor: În timp ce alţii dărâmă statui, noi ridicăm statui şi construim un viitor paşnic

EconomieDaniel Dăianu: Se întoarce o economie a tristeţii?

ExternIulian Chifu: Gâtuirea Europei – Un vas venind din China a blocat aprovizionarea cu petrol şi gaze prin Suez

SocialAndreea Paul: Meseriile viitorului pentru copilul meu

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a organizat prima ediție a conferinței internaționale în domeniul diplomației cibernetice – „Building global digitalisation: creating trust & security through cyber diplomacy”

CulturaIonuț Vulpescu: Naționalismul religios crește radical în perioadele istorice marcate de o dramatică vulnerabilitate

EditorialAlexandru Grumaz: Jurnal de război (XIV). Paradoxul extinderi NATO



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe