OraNoua.ro
Publicat în 24 septembrie 2014, 19:30 / 187 elite & idei

Marian Staș – XI-XII – proiect de importanţă strategică; expunere de motive puerilă şi derizorie. Cum purtăm, de fapt, conversaţia adevărată despre arhitectura curriculară

Marian Staș – XI-XII – proiect de importanţă strategică; expunere de motive puerilă şi derizorie. Cum purtăm, de fapt, conversaţia adevărată despre arhitectura curriculară

de Marian Staș

“Numărul de discipline la clasele a XI-a şi a XII-a va fi micşorat de la 14 la 8-9, pentru ca elevii să se poată pregăti pentru bacalaureat. […] În anul în care există examene importante, gradul de încărcare al elevului ar trebui să fie mai mic”. A duce proiectul ce va schimba în fapt paradigma Educaţiei în derizoriul acestei inferenţe infantile este o insultă la adresa discernământului elevilor, părinţilor şi profesorilor.

Istoria: 2009-2014

În septembrie 2009, în consecinţa punctului 4 din Pactul Naţional pentru Educaţie, , am pus în discuţie tema strategică a descentralizării curriculare autentice, oferind şi un model spre analiză critică.

În decembrie 2009 – ianuarie 2010, am dezvoltat conversaţia publică în cadrul atelierelor ŞCOALA ALTFEL – programe mai bune pentru copiii noştri, şi, respectiv, ŞCOALA ALTFEL – matematică mai bună pentru copiii noştri.

În 2010-2013, am nuanţat chestiunea, coroborând proiectul descentralizării curriculare cu proiectul strategic conex, cel privind strategia de resurse umane din preuniversitar centrată pe un model de carieră didactică menit să ofere o paletă viabilă şi motivantă de opţiuni orizontale, altele decât activitatea didactică la catedră.

Văzând declaraţia de duminică, 14.09, a ministrului Pricopie, fac publice două reacţii:

SALUT FĂRĂ REZERVE curajul de a articula nevoia reinterogării de fond a modului în care liceenii fac şcoala de zi cu zi – în sfârşit, slavă-domnului!… SANCŢIONEZ FĂRĂ REZERVE pseudo-argumentul de fond al declaraţiei sale, conform căruia grija mare, vezi-doamne, este ca liceenii de-a XI şi de-a XII să aibă mai mult timp pentru pregătirea de bac, şi de aceea să facă ei 8-9 discipline, în loc de 14-18, ca azi; e inept, ridicol, infantil – şi, fundamental, eronat.

Drept pentru care, ca să nu ratăm aiurea acest moment deosebit de propice, preiau eu acum conversaţia, în locul ministrului Pricopie, şi vă invit să folosim exerciţiul de curaj timid de duminică (absolut lăudabil, în esenţa sa, dar insuficient ca anvergură pentru ce avem de făcut pe de-a-ntregul ca să fie bine), pentru a pune lucrurile în cheia completă şi corectă a unei transformări istorice, absolut necesare, atât pentru gimnaziu, cât şi pentru întregul liceu, nu doar pentru clasele a XI-a şi a XII-a, propulsate de trei proiecte-cheie interdependente: arhitectură curriculară; carieră didactică; formare iniţială pe filieră didactică.

Mai întâi, însă, pentru că suntem în preliminariile unei autentice schimbări de paradigmă a sistemului nostru educaţional, doresc să demontez aici şi acum argumentul conform căruia “poţi schimba curriculum de câte ori vrei, şcoala va rămâne la fel – nu schimbarea curriculară e pârghia esenţială a transformării de sistem, ci altele sunt mecanismele!…” Am auzit acest enunţ (sau unele similare în esenţă) de la cel puţin doi diriguitori de sistem cu funcţii de rang suficient de înalt, şi caut să înţeleg dacă motivaţia lor a fost una raţională, ori are drept resort principal încremenirea emoţională în proiectul curent şi negarea unei nevoi istorice esenţiale pentru sistemul public al Educaţiei în România. Într-un fel am făcut şcoală în secolul XIX, altfel în secolul XX şi cu totul diferit arată lumea educaţiei acum, în secolul XXI. E chiar atât de greu de priceput acest truism?!…

Pentru mine, cheia de demontare a tezei anterioare (teză falsă, în opinia mea, cu subiect şi predicat) este evidentă, şi are de-a face cu lanţul de consecinţe firesc umane: comportamente noi, repetate mult, generează deprinderi noi; iar deprinderile noi, devenite parte din natura noastră, induc atitudini noi, ce predispun la considerarea unor noi valori pe care ne fundamentăm reperele despre lume şi viaţă etc.

Or, când vine vorba de şcoală, tocmai arhitectura curriculară în vigoare este cea care defineşte comportamentele profesorilor şi elevilor în raport cu disciplinele de studiu şi, respectiv, ale unora faţă de ceilalţi. E totuna:

să exişti educaţional zi de zi, săptămână de săptămână, semestru de semestru, an de an ca acum (cu 15-18 discipline şcolare în cârcă în fiecare semestru, puternic debalansate ca buget săptămânal de ore, dovedite în fapt a fi hiper-încărcate cu conţinuturi, multe nerelevante ori inutil de complicate) şi, respectiv, să ai la îndemână o arhitectură curriculară flexibilă, deschisă, cu 6-8 discipline pe semestru, cu un buget echilibrat de 3-4 ore săptămânal pentru fiecare disciplină, din care să poţi alege în mod real 3-4-5 discipline în fiecare an (curriculum la decizia elevilor, din oferta şcolii)?

Am rezerve serioase că răspunsul DA la întrebarea anterioară ar fi cel corect.

I. ARHITECTURĂ CURRICULARĂ. UN MODEL

Premisele de proiectare:

MEN coordonează învăţământul preuniversitar, în parteneriat cu unităţile de învăţământ, asigurând un raport echitabil şi armonios între nevoile curriculare de sistem, la nivel naţional, şi cele de nivel local, punând în fapt principiul descentralizării curriculare comprehensive, pe principiul “curriculum la decizia elevilor, din oferta şcolii” Unităţile de învăţământ liceal organizează examenul de admitere a absolvenţilor învăţământului gimnazial, potrivit standardelor şi criteriilor proprii, stabilite şi aprobate de consiliile profesorale şi consiliile de administraţie, în parteneriat cu comunităţile locale.

În aceste condiţii, un articol de lege a Educaţiei referitor la planurile-cadru de învăţământ poate suna astfel:

Art. X – Planurile-cadru de învăţământ

Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele de învăţământ/modulele de pregătire corespunzătoare fiecărui nivel şi formă de învăţământ, precum şi numărul de ore alocat acestora. Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru este cuprins între maxim 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar şi maxim 30 de ore pe săptămână pentru învăţământul gimnazial, respectiv liceal. Planurile-cadru respectă următoarele principii de proiectare:  educarea la elevi a deprinderii de a decide şi a-şi asuma costurile şi consecinţele deciziilor luate în privinta alegerii disciplinelor de studiu evaluate, prin stabilirea unui raport echitabil între numărul disciplinelor obligatorii şi numărul disciplinelor la alegerea elevilor, din ofertele şcolilor, cu scăderea progresivă a proporţiei disciplinelor obligatorii către anii terminali ai învăţământului liceal;  parcurgerea, în fiecare semestru şcolar, a unui număr de discipline ale căror evaluări intră în calculul mediilor semestriale – de exemplu, între 6-8, în funcţie de nivelurile învăţământului şcolar;  alocarea unui număr de ore pe săptămână aproximativ egal pentru fiecare disciplină evaluată – de exemplu, între 3-5 ore săptămânal;  stabilirea unui efectiv minim de 12 elevi pentru desfăşurarea pe grupe a unora dintre disciplinele la alegerea elevilor;  parcurgerea, la alegere, a unui număr de discipline din ofertele şcolilor, ale căror evaluări nu intră în calculul mediilor semestriale / anuale – de exemplu, 2-4 discipline semestrial, în afara programului obligatoriu.

Mă adresez acum direct liceenilor. Mutatis mutandis, mesajul către elevii de gimnaziu este similar, drept pentru care ilustrez punerea în fapt a modelului prin două exemple de orare săptămânale – unul, pentru liceu; celălalt, pentru gimnaziu.

Aşadar, dragilor liceeni români ai secolului XXI, povestea voastră frumoasă cu şcoala ar putea sta aşa:

unitatea de lucru şi analiză: semestrul şcolar; cu alte cuvinte, de exemplu, lucrurile se petrec în acest fel de 8 ori pe durata liceului (câte două semestre în clasa a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a) în fiecare semestru voi, liceenii, studiaţi, de pildă, 8 discipline evaluate prin note ce intră în calculul mediilor semestriale / anuale fiecare disciplină de studiu are 3 sau 4 ore pe săptămână; de pildă, cu 4 ore pe săptămână la 6 discipline şi 3 ore pe săptămână la 2 discipline ajungem la un total de 30 ore pe săptămână din cele 8 discipline de studiu, câteva sunt obligatorii (de exemplu: 5 în clasa a IX-a; 4 în clasele a X-a şi a XI-a; 3 în clasa a XII-a), parte a trunchiului comun (curriculum naţional) restul disciplinelor, până la 8, le alegeţi voi, elevii, PE BUNE!… (“curriculum la decizia elevilor, din oferta şcolii”); pentru ca să se întâmple acest lucru, grupa minimă este, de exemplu, de 12 elevi, şi cea maximă de 25 de elevi, potrivit legii discipline ²obligatorii² pot fi: limba şi literatura română; matematica; educaţia fizică; istoria şi geografia; o limbă străină dacă vreţi, puteţi studia mai mult de 8 discipline (“şcoală după şcoală”), dar ale căror evaluări nu intră în calculul mediilor semestriale / anuale; evaluarea la acestea se face pe bază de portofoliu, stabilit de fiecare profesor în funcţie de specificul disciplinei.

E mai bine aşa, sau e mai bine cum e acum? Voi ce ziceţi?!… J

Iată şi exemplele ilustrative.

Exemplul 1Învăţământ liceal: orar săptămânal cu 8 discipline evaluate semestrial (disciplinele D1-D6 – 4 ore/săptămână; disciplinele D7-D8 – 3 ore/săptămână; TOTAL ore / săptămână: 30)

Şi iată un exemplu de proporţii echitabile între disciplinele obligatorii (curriculum naţional) şi, respectiv, cele la decizia elevilor, din oferta şcolii:

Articol complet: http://adevarul.ro/educatie/scoala/xi-xiiproiect-importanta-strategica-expunere-motive-puerila-derizorie-purtamde-fapt-conversatia-adevarata-despre-arhitectura-curriculara-1_541b228a0d133766a83d9b8c/index.html

 

Ultima ora:

ObservatorAneta Bogdan: Meaning 2021

PoliticLudovic Orban, despre comunicarea în Coaliţie: Nu fac bine declaraţiile polemice, coeziunea în comunicare e esenţială

EconomieCorina Popescu: Electrica anunță finalizarea primei etape a fuziunii prin absorbție a celor trei companii de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului

ExternRobert Lupițu: Președintele Klaus Iohannis îl decorează pe ambasadorul american Adrian Zuckerman pentru implicarea în dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – SUA

SocialVictor Negrescu: Recomandări pentru sprijinirea educației și reducerea decalajelor

EvenimenteRăzvan Orășanu: Vrem să creăm un program săptămânal – un soi de mix de conferințe dedicate subiectului și webinarii dedicate profesorilor, toate legate de digitalizarea în educație

CulturaCristina Popescu: ZIUA CULTURII NAȚIONALE. 150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

EditorialAneta Bogdan: Meaning 2021



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe