OraNoua.ro
Publicat în 16 noiembrie 2016, 21:56 / 127 elite & idei

Marius Stoian: Câteva considerații despre viitor în „lumea lui Donald J. Trump”

Marius Stoian: Câteva considerații despre viitor în „lumea lui Donald J. Trump”
+ Globalism • + Observator

de Marius Stoian

Cu aproape cinci ani în urmă, comentam cu Thierry de Montbrial despre un studiu al său complex, în care prognoza că globalizarea-care nu era pusă în discuție ca fenomen- va continua doar având ca actori principali „statele suverane”.

Mi s-a părut, sincer, să fiu o abordare eronată. Credeam foarte mult că lucrurile vor evolua în direcția unor „actori suprastatali” de mari dimensiuni ca Uniunea Europeană pe modelul căreia ar fi urmat să se coaguleze și ASEAN sau Organizația Unității Africane, pe fundalul expansiunii tot mai accentuate a marilor corporații.

Aici este cazul să intervin cu o scurtă explicație asupra ideii de globalizare. Din punctul meu de vedere, globalizarea a însemnat de la bun început exportul valorilor vest în restul lumii și dominația capitalului Vest asupra restului lumii.

Două „reîntoarceri” s-au produs în ultimii ani.

Pe de-o parte, revenirea la unitatea politică de bază care e statul, prin resurecția forțelor conservatoare sau izolaționiste sau autoritare, iar din punct de vedere economic are loc un proces, de asemenea inversat, în sensul unui deficit de balanță al Vestului în raport cu țările emergente, în special în raport cu China. Acest din urmă fapt fiind, în fond un factor determinant.

În lumea contemporană, din păcate, ideile și valorile nu bat profitul, ci invers. 

Prin urmare, afirmația potrivit căreia globalizarea așa cum am cunoscut-o și înțeles-o noi în ultimul sfert de secol a încetat este corectă.

Pe un ciclu sinusoidal lung pe care eu doar metaforic l-as numi de tip Kondratiev se deschide o epocă nouă a redefinirii economiilor naționale, ceea ce desigur, nu înseamnă o ruptură  bruscă, o pulverizare a structurilor corporatiste, ci o relocalizare lentă și o reașezare a capitalurilor și a profiturilor în matca țării de origine. Posibil ca noua eră să fie strâns legată de a 4-a revoluție tehnologică.

Momentul simbolic, punctul de inflexiune care deschide noul ciclu este victoria lui Donald Trump în Statele Unite ale Americii.

Este simplu cde ce acesta este momentul simbolic: SUA a constitutit motorul vechii globalizări.

Când astăzi SUA frânează pentru a se consolida intern, lucrurile devin crystal clear.

Desigur, Make America Great Again!, un  slogan emoționant, conține și explicația. America nu mai este, potrivit cifrelor, la fel de puternică și nu mai deține combustibilul necesar continuării pe vechiul drum.

Momentul marchează desigur și eșecul unor politici, a unei gândiri, a consensului neoliberal.  Trump nu este un efect al plictiselii! În opinia mea, cauzele interne americane sunt de mai multe tipuri.

1.o slabire economică generală, după un șir de crize, având drept consecință deteriorarea nivelului de trai a clasei medii americane.

2.excesele corectitudinii politice: când zâmbetul dispare de pe buze, iar discursul devine schizoid, unul pentru public, unul pentru acasă începe sfârșitul!

3.schimbările demografice, generate de un haos controlat de anumite forțe care au înghesuit visul american într-un fals vis multicultural care nu aparținea decât unei părți a establishmentului, dar niciunui cetățean al Americii.

4.corupția (nu doar în sens românesc,ci si in sensul corupției valorilor esențiale) generalizată a sistemului politic din America, cu precădere democrat

Aș face două observații aici, pentru cei scandalizați care consideră tragică și inacceptabilă victoria lui Trump. Pe lângă ridicolul situației că analiștii români îi ceartă pe alegătorii americani.

Oare visul american se prezintă mai degrabă sub forma unui funcționar de stat care nu a muncit o zi în afara administrației și care s-a îmbogățit datorită poziției publice, sau un antreprenor, un self-made-man care a reușit să urce până în vârful piramidei prin propriile forțe. Deci, cum arată acest vis?

Să nu fim ipocriți, sunt lucruri care trebuie spuse.

În al doilea rând, enumeram printre cauze deteriorarea nivelului de trai.

În SUA, ideea că cetățeanul este deasupra statului este o axiomă.

Condițiile, așa cum am mai spus, de trai din SUA s-au degradat considerabil pentru categorii largi. Dacă am fi fost în Rusia, ideea de a sacrifica cetățenii pentru a avea un avion militar de ultimă generație ar fi părut cu totul rezonabilă, ba chiar nimeni nu și-ar fi pus problema că e ceva greșit, dar SUA nu își va sacrifica niciodată bunastarea cetățenilor de dragul apărării unor alte state care refuză să contribuie.

În aceasta cheie sunt de înțeles unele referiri la eventual nou statut al SUA în cadrul NATO. Va fi o renegociere.

În fond, ce încearcă să ne explice în linii mari Donald Trump-în tirade teatrale rocambolești sau ieșiri din decor care au stupefiat asistența?

Sunt câteva lucruri simple și de bun simț: bugetul american nu mai face față atâtor erori făcute de administrații consecutive, din rațiuni ideologice, unele cu totul și cu totul fanteziste, în raport cu nevoia de profitabilitate economică și socială.

  1. Marile corporații trebuie să plătească către bugetul american și Donald Trump, ca om de afaceri de top, știe bine cum se pot dilua plățile către bugetul federal și știe și antidotul, deci în opinia mea, multinaționalele americane vor plăti banii, pe care moral, i-ar fi datorat oricum țării-mamă. A se vedea recenta declarație a companiei Ford.

2.Banii SUA nu vor mai alimenta apărarea altor state, în condițiile de până azi.

3.Banii SUA nu se vor mai scurge cu miliardele pe traficul de la granița cu Mexic. Sunt sume enorme, luați vă rog statisticile serviciilor secrete sau alți evaluatori credibili.

4.Banii SUA nu se vor mai pierde în acorduri de liber schimb negociate defavorabil, doar pentru prestigiu și imagine.

5.Banii SUA vor înceta să finanțeze o imigrație favorizat perfid și de asemenea unele proiecte de stânga devenite eșecuri proverbiale, gen ObamaCare.

Sumele astfel obținute se vor duce spre refacerea infrastructurii SUA pe toate componentele sale, de la IT, comunicații și pînă la autostrăzi, ceea ce va antrena un număr mare de locuri de muncă și o refacere a țesutului social american , a acelui țesut social care a făcut posibilă  expansiunea Americii în lume, forța Americii.

Desigur, unii ar putea vorbi despre un regres , eu cred si repet, că este vorba de un alt ciclu, un ciclu necesar de refacere internă, de consolidare a SUA sosit la timpul potrivit.

În ce privește politica externă

Unii creatori de doctrină de la Washington par a lua în calcul nominalizarea Chinei ca inamic principal al SUA. Desigur că lucrurile nu vor exploda imediat. Între SUA și China sunt multe tulpini comune de interese care ar putea duce la pierderi reciproc „dezavantajoase”.

De asemenea, SUA pare a vedea și în Uniunea Europeană mai degrabă un rival decât un partener potrivit. Nici recentele declarații ale oficialilor UE nu ajută!

De aici ar putea veni câteva vești proaste: un eventual acord explicit sau tacit cu Rusia și o relansare a parteneriatului cu Japonia și Coreea de Sud în detrimentul Chinei. Ar fi un fel de „proces Kissinger” inversat.

Deocamdată e de urmărit prețul petrolului. O creștere a acestuia cerută de producătorii americani ar avea și darul de a scoate Rusia din impasul actual.

Referitor la Europa, un eventual abandon fie el și nedeclarat al SUA ar putea avea în cheie optimistă efectul unei mai mari solidarizări, a unei mai serioase  integrări în cazul în care liderii naționali din Europa devin mai conștienți și mai responsabili, iar leadershipul de la Bruxelles revine cu picioarele pe pământ. Inclusiv o intrare a României în zona euro.

În varianta pesimistă, Europa poate căuta o compensație într-o relație specială cu Rusia, idee greșită în opinia mea.

Când spun Europa, mă refer desigur la Uniunea Europeană, care la rândul ei depinde decisiv în existența sa de factorul francez. Dacă la anul Marie le Pen câștigă președinția Franței, dispariția acestei structuri confederale este o chestiune de termen scurt.

Bun, tema era România după Trump.

În fața atâtor incertitudini, va trebui să operăm cu mai multe scenarii, urmărind liniile sigure, dar și pe cele cu caracter fragil. Desigur, în măsură mai mică cu analiștii care sub clopotul de sticlă clintonian au eșuat deja în partizanat deșănțat cu efecte asupra viitorului României.

Aceștia ar trebui să-și ia o pauză. Nu prea mai au ce să ne explice. Să-și ia matricele de analiză, să meargă cu ele în atelier și să le demonteze și să vadă dacă mai poate fi salvat ceva sau nu.

Revin,

  1. O linie sigură este faptul că România are un parteneriat strategic cu SUA, acestă relație bilaterală trebuie amplificată și trebuie găsiți în regim de urgență vectorii credibili pentru Washington. Vectorii credibili, nu cei populari în show-uri tv.

2.Ar fi o greșeală să reluăm pe cont propriu vreun demers de natură politică cu Rusia. Nu e cazul să argumentez.

3.În situația destul de probabilă în care Franța nu defectează, și se încearcă o ranforsare a Uniunii, nu trebuie uitat România are un asset în persoana președinteșui Klaus Iohannis. SUA însăși e posibil să nu-și mai propună să stimuleze „exclusivism românesc”, ci doar parteneriat onest pe chestiuni fundamentale.

Sunt unele motive„de îngrijorare, desigur, dar nu sunt motive de isterie și nici de reacții necontrolate ale establishmentului românesc. Autovictimizarea e tot o formulă de autism intelectual.

În masura în care constientizăm că va trebui ca viitorul să ni-l scriem de această dată cu mai puțină asistență din exterior și cu mai multă viziune și inteligență proprie, victoria lui Donald Trump s-ar putea dovedi pentru România o oportunitate. Cum au fost de atâtea ori guvernările republicane din SUA.

Ultima ora:

ObservatorRaed Arafat: Livrarea primului lot de ambulante a inceput; cate autospeciale noi va avea sistemul de urgenta

PoliticIurie Leancă: ”Sandu și Năstase încearcă să antreneze și România în luptele politice din R.Moldova”

EconomieDaniel Daianu: What drives illiberalism?

ExternAlexandru Grumaz: George H.W. Bush, Mihail Gorbaciov şi Summitul de la Malta din 1989

EvenimenteCristian Bușoi, organizator al evenimentului „UE 2019-2024: Cum putem sprijini eliminarea hepatitei virale, în conformitate cu strategia globală a OMS și SDGS ale ONU”

CulturaRadu Preda: Memoria dreptăţii

SocialRaed Arafat: Livrarea primului lot de ambulante a inceput; cate autospeciale noi va avea sistemul de urgenta

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe