Agricultura este o ramură importantă a oricărei economii naţionale cu funcţii dintre cele mai diverse: biologice, sursă principală de activitate economică şi de utilizare a forţei de muncă, factor ecologic de protecţie a mediului ambiant şi de luptă împotriva deşertificării în multe zone ale Terrei, un mod de viaţă, o tradiţie tehnică şi culturală şi, nu în ultimul rând, agricultura este o latura a  civilizaţiei.

Agricultura  se bazează pe resurse în continuă autoreînnoire, spre deosebire de alte ramuri care utilizează resurse naturale (petrol, cărbune, minereuri etc.), ce se epuizează pe măsura exploatării.

“ Dacă agricultura trebuie să hrănească lumea, trebuie să devină o industrie “ a zis Geoffrey Carr[1]….și din fericire, asta a început deja să se întâmple .!

Populația se așteaptă să crească la zece miliarde până în 2050, în fiecare an va crește cu populația Germaniei (80 milioane), deci trebuie să găsim un mod să hrănim în plus o „Germanie“ pe an în condițiile în care suprafețele agricole rămân neschimbate. Aceasta nu este ușor luând în considerare expansiunea orașelor; Din acest motiv lumea va avea nevoie de ferme mult mai eficiente pentru a produce suficientă hrana:

• în cel mai modest scenariu de creștere economică, agricultura va crețte cu cel puțin 50% fata de situația existentă

Foamea și sărăcia extreme au fost reduse la nivel global începând din 1990, dar încă există 800 milioane de oameni care suferă de foame cronică și 2 miliarde de oameni care suferă de deficiențe de malnutriție. Creșterea în agricultură rămâne în general de trei ori mai eficientă în reducerea sărăciei decât orice alt sector.

În concluzie, dacă gândim strict economic, există o piață în creștere pentru produsele agricole,  însă trebuie să vedem dacă avem resurse să satisfacem aceasta piață în creștere.

La nivel elementar: hrana vine din plante, plantele hrănesc oamenii, dar și animalele. În ultimii ani plantele din agricultură au devenit un element important în producerea energiei; de fapt plantele sunt ele însele experte în transformarea energiei, folosind fotosinteza, plantele transformă energia soarelui în energie pentru plantă în formă de carbohidrați și grăsimi ca mai apoi să convertească nutrienții minerali în proteine și vitamine; ca în final biomasa rezultată să producă altă “energie “; Toate aceste procese ne duc la concluzia că îngrășămintele minerale sunt cruciale.

În 2008 cercetătorii de la Wageningen University din Olanda au demonstrat ca fertilizanți minerali sunt responsabili pentru hrănirea a peste 50% din populația globului !

Agricultura va fi domeniul cu cea mai mare digitalizare în viitorii ani; inteligența artificială în agricultură va fi masivă și de neoprit.

Să facem un Exercițiu de imaginație și să descriem ziua unui fermier din viitor! Fermierul X se trezește dimineața, își deschide telefonul și află  ce suprafața a fost arată și semănată de tractorul autonom ; agro-drona tocmai ce săa întors la bază cu datele despre starea culturilor care sunt transmise la analiză pentru ca mai târziu multicopterul  să facă fertilizarea și ierbicidarea; Dupa scanarea culturilor în funcție de imaginea spectrală, datele sunt transmise la combina autonomă când se începe recoltarea; simultan calitatea și cantitatea estimată din satelit este trimisa către bursa online care va închide tranzacția și trimite vapoarele autonome pentru încărcarea recoltei! Pare de domeniul fantasticului …însa așa ceva exista la nivel de prototip și punerea în aplicare pe scară largă va fi mai rapidă decât ne închipuim !

Capabilitatea dronelor se extinde în mod constat, aparatele fiind dotate cu camera foto-video de înaltă definiție, senzori de termoviziune, filmare în infraroșu, sisteme de cartografiere și zonare a parcelelor, iar simultan, volumul de date crește rapid. Pe termen lung, “fermele conectate” se vor dovedi extrem de valoroase pentru toată populația planetei având în vedere necesitatea de maximizare a producției agricole.

Agricultura inteligentă ține cont de evaluarea solului și aspectelor de mediu din toate punctele de vedere și aplică soluții tehnologice pentru fertilizări de performanță, măsuri de protecție a plantelor și extragerea elementelor nutritive într-un mod cât mai eficient!

În ultimii ani, dezvoltarea mare a tehnologiilor de tip ”Internet of Things(IoT) a făcut ca introducerea informațiilor de comunicare și a automatizărilor și a controlului în ferme să fie un „trend” foarte la modă! În domeniul agriculturii inteligente, introducerea elementelor de tehnologie în managmentul fermelor, cum ar fi urmărirea și monitorizarea întregului proces de producție de la înființarea culturii, procesare, transport, la vânzare, duce la radamente și calități  incredibile în climate volatile cu dezastre naturale și boli din ce în ce mai diverse. Pe lângă creșterea demografică în următorii ani, un alt aspect care trebuie luat in considerare când vorbim de agricultura viitorului sunt schimbările climatice și munca de cercetare care este din ce în ce mai avansată. Avantajele schimbărilor climatice sunt crearea unor premise de cultivarea a unor plante care altadată nu puteau fi cultivate, în România, și aici vorbim de soiuri exotice care își au originea departe de arealul nostru geografic, și ușor-ușor s-au aclimatizat și pot fi cultivate și în țara noastră, ceea ce în urmă cu câțiva ani era de neconceput.

Problema principală a fermierilor este în continuare accesul la finanțare. Deși în ultimii 15 ani finanțarea agriculturii a înregistrat o evoluție de necontestat, sursele diversificându-se cu fonduri alocate de la bugetul de stat, fonduri europene, dar și prin creșterea volumului creditului bancar și a creditului comercial, totuși, abordarea jucătorilor din piața financiar-bancară față de agricultură rămâne prudentă.

O parte din finanțare, în special în ce privește fermierii mijlocii și mici,  a fost preluată de IFN-uri specializate (instituții financiare non-bancare -de obicei integrate, atât ca furnizori de inputuri, cât și finanțare) sau de către diviziile bancare dedicate finanțării agro.

Însă potențialul mare al resurselor agricole este premisa pe care o iau în calcul finanțatorii bancari pentru a dezvolta pe termen lung relații predictibile cu jucatorii din agricultură.

În România, agricultura continuă să deţină un statut foarte important, deşi parcurge un  proces de transformare  a proprietății şi a sistemului  de exploatare. A rămas una dintre ramurile prioritare ale producţiei de bunuri materiale, suport vital, de neînlocuit pentru existența și progresul societății omenești,  cu atât mai mult cu cât progresul economic şi social al lumii contemporane se află într-o strânsă corelaţie cu nivelul realizărilor din agricultură şi nu poate fi conceput în afara dezvoltării puternice a acestei ramuri de producţie.

România are aproximativ 9 milioane de hectare dintre care jumătate sunt lucrate cu tehnologii modern, dar înca nu la nivel occidental; Cu toate acestea, România a ajuns anul trecut la producții record de cereale (peste 10 milioane de tone la grâu și peste 15 milioane tone la porumb) depășind mari jucători ca Franța sau Polonia; potențialul României în domeniul agriculturii este enorm …în câtiva ani România poate juca un rol esențial în regiunea Mării Negre și în economia agricolă din Europa.Agricultura de precizie începe să prindă contur și în țara noastră, fiind de fapt o oportunitate extraordinară de creștere a productivității și implicit creșterea veniturilor. Ca țară cu mare potențial agricol, România, ar putea să devină una din piețele de top pentru fructificarea tehnologiei IoT în scopuri de creștere și eficientizare a producției agricole. Vor știi oare fermierii să profite de pe urma unei asemenea oportunități?

[1]„The future of agriculture”, https://www.economist.com/technology-quarterly/2016-06-09/factory-fresh