Matei Bogdan
Publicat în 20 noiembrie 2019, 19:04 / 71 elite & idei

Mihai Daraban: „Deficitul comercial – posibil să ajungă la 18 miliarde euro, la finalul anului”

Mihai Daraban: „Deficitul comercial – posibil să ajungă la 18 miliarde euro, la finalul anului”

www.bursa.ro

Daraban: „Evoluţia balanţei comerciale este îngrijorătoare, la 31 decembrie 2016 deficitul se cifra la 10 miliarde euro” 

Deficitul comercial al ţării noastre posibil să ajungă, la finele anului curent, la 18 miliarde de euro, această evoluţie balanţei de bunuri fiind îngrijorătoare, a afirmat, ieri, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în cadrul conferinţei „Mediul concurenţial şi competitivitatea în sectoare cheie ale economiei româneşti”, organizată de Consiliul Concurenţei, la sediul CCIR.

Domnia sa a declarat: „Pe noi, la CCIR, ne preocupă foarte mult cadrul în care funcţionează economia, iar concurenţa şi Codul Fiscal reprezintă unele dintre aceste cadre. Probabil că anul acesta vom ajunge la 18 miliarde de euro deficit comercial şi credem că adâncirea aceasta este îngrijorătoare, dacă ne gândim că, la 31 decembrie 2016, acesta se cifra la 10 miliarde de euro. Într-un timp atât de scurt aproape că s-a dublat. De multe ori în spaţiul public se vorbeşte despre o creştere economică care, de fapt, este o creştere a PIB-ului şi, credem noi, că această creştere economică dată de societăţile comerciale este sustenabilă. Am făcut analize atât asupra cifrei de afaceri netă, a profitului din exploatare, a eficienţei utilizării capitalului uman şi nu doar şi toate aceste lucruri arată că exis-tă o creştere sustenabilă. Ne preocupă foarte mult ca PIB-ul să fie o creştere sustenabilă, iar aici Executivul are un rol definitoriu”.

Economia românească este extrem polarizată, la fel ca economia globală, de fapt, iar cifrele arată că 0,53% din numărul de societăţi realizează 65% din cifra totală de afaceri în România, situaţia la nivel global fiind similară, a mai explicat preşedintele CCIR.

Domnul Daraban a adăugat: „Anul trecut, economia globală a avut o creştere de 3,6%, iar în 2019 de 3,3%. Dacă anul acesta PIB-ul planetei este de 85.804 miliarde de dolari, vom vedea că din cele 5 trilioane de dolari – care reprezintă, de fapt, creşterea economică globală -, 1 trilion de dolari este în dreptul SUA, 1 trilion de dolari în dreptul Chinei, iar restul se împarte la celelalte 183 de ţări, până la Tuval, ultima luată în calcul la PIB. Lucrurile stau cam la fel şi în economia românească, poate mult mai grav, pentru că nu exis-tă o creştere sustenabilă din punctul nostru de vedere. Anul acesta, PIB-ul României este de 239,5 miliarde de dolari, conform Băncii Mondiale”.

Mihai Daraban a subliniat faptul că este necesar ca „ţinta să fie luată de pe pieptul agentului economic” şi că sunt foarte multe de făcut în restructurarea şi reformatarea arhitecturii statului, întrucât acest cadru politico-adminis-trativ, în care mediul de afaceri autohton îşi desfăşoară activitatea, nu mai poate fi sprijinit de economia noastră, fragilă în special în dreptul capitalului românesc.

Preşedintele CCIR a mai spus: „Guvernele viitoare vor trebui, cu toate sacrificiile şi cu toate daunele politice, să intervină la nivelul arhitecturii de func-ţionare a statului şi să facă o eventuală reformă administrativă urgentă. Noi credem că aceasta ar trebui să fie ţinta politicilor publice, nu mediul de afaceri, care îşi desfăşoară activitatea cu onestitate. Avem nevoie de politici privind absorbirea rezervei de forţă de muncă, pentru că sunt foarte mulţi oameni care nu au muncit niciodată, sau care nu muncesc, deşi sunt apţi. Deficitul balanţei comerciale este îngrijorător, repet, şi cred că este momentul ca statistica să fie mult mai transparentă şi să învăţăm din ea”.

Totodată, domnia sa a mai spus că, totuşi, şi caietul de sarcini trebuie să fie luat în considerare pentru că, la forma sa actuală, oamenii de afaceri cu capital autohton sunt descalificaţi încă de la primul paragraf, explicând: „Cred că o cunoaştere profundă a jucătorilor economici este necesară, astfel încât să nu îi descalificăm din prima – să putem invoca o cifră de afaceri, dar rezonabilă, să mai coborâm ştacheta, să punem nişte condiţii legate de un minim de angajaţi, de un minim de echipamente şi poate, în felul acesta, nu va mai câştiga din start «celebrul băiat cu laptopul» care corespunde la foarte multe capitole macro şi care foloseşte subcontractori din România”.

Acestea ar fi direcţiile pe care reprezentanţii CCIR consideră că le pot aborda şi, cu ajutorul Consiliului Concurenţei, evidenţia, a conchis Mihai Daraban.

Ultima ora:

ObservatorSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

PoliticIon M. Ioniţă: Bădălău şi ai lui

EconomieSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

ExternIulian Chifu: Un game changer în Brexit – Raportul serviciilor britanice privind ingerinţele Rusiei în referendumul din 2016

EvenimenteMireille Rădoi: Un produs de diplomație culturală – Femei remarcabile din România și din Peru

CulturaRadu Preda: Organizatorii memoriei

SocialAndrei Stoian: Sistemul de învăţământ românesc a acumulat o serie întreagă de probleme

MoldovaAndrei Vlasceanu: Tragedie antică şi teatru rusesc la Chişinău



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe