Adriana
Publicat în 28 noiembrie 2012, 10:49 / 139 elite & idei

Mihai Tanasescu: De ce ar fi un parteneriat cu FMI important pentru România şi cum să aduci creşterea economică în 2013

Mihai Tanasescu: De ce ar fi un parteneriat cu FMI important pentru România şi cum să aduci creşterea economică în 2013
+ Observator

Un nou parteneriat cu Fondul Monetar Internaţional după finalizarea actualului acord ar fi foarte important pentru România. Un asemenea parteneriat dă mai multă greutate unui tip de abordare la nivel internaţional, crede Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele BEI. 

În aceeaşi vreme, cheia succesului privind creşterea economică a României în 2013 este prioritizarea investiţiilor cu surse interne şi externe, susţine Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi fost reprezentant al României la FMI.

„Sunt ferm convins că în perioada următoare, după finalizarea actualului acord, un nou tip de parteneriat cu FMI este foarte important pentru România. Este important nu pentru că România nu ştie ce să facă. România ştie perfect ce are de făcut, ştie foarte clar care sunt problemele cu care se confruntă. Un asemenea parteneriat dă mai multă greutate unui tip de abordare la nivel internaţional a modului în care reformele structurale sunt puse în practică”, a afirmat ieri Tănăsescu la un seminar pe teme economice la BNR.

În urmă cu două săptămâni preşedintele Traian Băsescu a anunţat surprin­zător semnarea unui nou acord cu FMI în 2013 (gest care a fost agreat de Guvern şi BNR), iar ministrul finanţelor Florin Georgescu a venit cu detalii. El a dat ca sigură semnarea unui nou acord preventiv în februarie 2013. La nici o săptămână distanţă însă delegaţia comună a FMI, CE şi BM care se afla la finalul unei vizite la Bucureşti în timpul căreia au fost examinate perspectivele economice şi stadiul reformelor structurale a adus în discuţie o condiţie neaşteptată.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale delegaţia troicii i-a cerut Bucureştiului să-şi îndeplinească angajamentele din actualul acord stand-by dacă vrea să încheie un nou acord în primăvara viitoare: „În cadrul întrevederii (dintre Traian Băsescu şi reprezentanţii troicii FMI, CE şi BM – n. n.), reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale au afirmat că România va trebui să-şi îndeplinească angajamentele existente pentru a putea încheia un nou acord, având în vedere că în cadrul actualului program mai multe reforme structurale nu au fost finalizate conform graficului stabilit”. FMI nu a confirmat oficial aceste discuţii şi nici Guvernul.

În 2009 România a admis să se împrumute de uriaşa sumă de 20 mld. euro (ca o „plasă de siguranţă”), dar reprezentanţii troicii cred că Bucureştiul nu şi-a îndeplint angajamentele din următorul acord stand-by semnat în primăvara lui 2011 pentru doi ani şi care expiră în primăvara viitoare, în privinţa reformelor structurale.

Potrivit lui Tănăsescu, cooperarea României cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială este un parteneriat de lungă durată al cărui principal element are în vedere stabilizarea economiei româneşti, reluarea creşterii economice, reducerea numă­ru­lui de şomeri şi creşterea competitivi­tăţii naţionale. El a arătat că aceste obiective pot fi realizate doar prin reforme structurale, la nivelul companiilor de stat, precum şi în domenii-cheie, ca învăţământul, sănătatea şi segmentul de pensii.

Tănăsescu apreciază că România va încheia acest an cu o creştere economică modestă, influenţată în special de factori externi. O astfel de poziţie a avut-o şi FMI, care a adăugat că şi în 2013 creşterea economică va fi modestă, recomandând administraţiei ca după măsurile de austeritate să găsescă modalităţi şi să ia măsuri pentru încurajarea creşterii economice.

Potrivit vicepreşedintelui BEI, cheia succesului privind creşterea economică a României în 2013 este prioritizarea investiţiilor cu surse interne şi externe.

„Reformele structurale înseamnă o reformă a administraţiei, care să fie capabilă să atragă mai multe fonduri europene, mai mulţi bani de investiţii, pentru că este clar că o creş­tere economică nu se face decât prin investiţii, iar prioritizarea acestor investiţii în România cu surse interne şi externe e cheia succesului pen­tru a avea o creş­tere economică în anul următor.”

Produsul Intern Brut a coborât în trimestrul al treilea cu 0,6% comparativ cu perioada similară din 2011 şi cu 0,5% faţă de trimestrul precedent, astfel că la nouă luni creşterea economică s-a limitat la 0,2%. Pentru anul viitor Comisia Europeană estimează un avans al economiei româneşti de 2,2%, iar FMI de 2,5%. În urmă cu circa două săptămâni guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că România nu va înregistra creştere economică anul viitor dacă nu se va debloca absorbţia fondurilor europene, singurele resurse financiare accesebile în această perioadă, care să înlocuiască investiţiile străine şi cele de la buget.

Potenţialul de creştere economică al României este diminuat serios pentru că banii pentru cheltuielile publice sunt risipiţi, în condiţiile în care investiţiile publice au una dintre cele mai mari ponderi în PIB la nivel european, a arătat Daniel Dăianu, profesor de economie, fost ministru de finanţe. „Avem potenţial de creştere (economică – n. red.) serios diminuat, chiar ne punem întrebarea dacă vom putea să creştem în anii ce vin. Avem dezinvestiţie prin ineficienţa cheltuielilor publice, avem printre cele mai mari ponderi în PIB investiţii publice, dar cu efecte de 2%-3% pentru că la noi banul este risipit”, a afirmat Dăianu la seminarul de la BNR.

El a adăugat că este esenţială creşterea productivităţii investiţiilor. „Noi am absorbit aşa de puţine fonduri europene pentru că utilizăm prost banul public. Dacă am avea bune practici acasă, nu am avea dificultăţi să absorbim multe fonduri europene. În ceea ce priveşte piaţa muncii, noi trebuie să reuşim o diminuare a costului muncii”, a spus Dăianu.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, a arătat la acelaşi seminar că dacă România nu reuşeşte să canalizeze investiţiile străine directe în trimestrele următoare, fiind deja o urgenţă, precum şi intrările de bani europeni, va avea mari dificultăţi în a finanţa deficitul de cont curent, fie el şi de 3-4% din PIB.

Dumitru a men­­ţionat că pentru a putea recanaliza investiţiile este necesară predictabilitatea, aceasta lipsind cu desăvârşire în prezent.

„În plus, absorbţia fondurilor europene a fost o iluzie şi am văzut cu toţii acest lucru. Sperăm ca toate forţele politice să îşi canalizeze toate eforturile în perioada următoare pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene, pentru că altfel nu are sens să discutăm de creştere economică”, a mai spus Dumitru.

În apropierea alegerilor legislative, toată lumea aşteaptă acum să vadă ce va face viitorul guvern.

Instabilitatea legislativă şi a deciziilor guvernamentale, lipsa unui parteneriat activ între mediul privat şi stat, unui masterplan în infrastructură şi unei viziuni pe termen lung sunt câteva dintre principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri din România, după patru ani de criză, s-a plâns preşedintelui Carpatcement Mihai Rohan la conferinţa organizată la BNR.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea, a declarat că îşi doreşte şi se aşteaptă ca politicienii „aflaţi la cârma ţării” anul viitor, după alegerile din luna decembrie, să se aşeze la masa discuţiilor şi să încerce „să creioneze nişte direcţii în baza cărora să fie continuată dezvoltarea României sau, mai bine zis, restartată”.

Articol publicat pe www.zf.ro

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera, Mireille Rădoi, Doina Banciu: 500 de ani de la „cel mai important document al culturii românești”. Simpozion la BCU „Carol I”

PoliticRemus Pricopie: Este politica o profesie serioasă?

EconomieNovel Research, Editura Club România: Trenduri în reglementări financiare

ExternIulian Fota, despre concluziile summit-ului Biden-Putin

SocialMarian Staș, despre criteriile pentru școlile-pilot: Cel mai important e să vrea și al doilea să poată

EvenimenteVictor Vevera, Mireille Rădoi, Doina Banciu: 500 de ani de la „cel mai important document al culturii românești”. Simpozion la BCU „Carol I”

CulturaFlaviu Predescu: Marile portrete ale lui Nadar. Expoziție la Timișoara

EditorialCiprian Stănescu: Educația viitorului în realitatea mixtă. Top 3 provocări pentru Generația Z



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe