Adriana
Publicat în 10 octombrie 2012, 12:12 / 149 elite & idei

Mihai Tănăsescu: Postul de vicepreşedinte BEI este un examen de maturitate pentru mine

Mihai Tănăsescu: Postul de vicepreşedinte BEI este un examen de maturitate pentru mine

România poate atrage finanţări mult mai mari cu condiţia să aibă proiecte bune şi cofinanţare. 
Banca Europeană de Investiţii (BEI) – banca Uniunii Europene – are pe masă patru proiecte de 400 mil. euro din domeniul energiei care ar putea fi semnate până la sfârşitul anului, iar prin noul său rol de a contribui la reluarea creşterii economice şi reducerea şomajului în

Europa, instituţia poate fi un jucător mult mai activ şi în România, afirmă Mihai Tănăsescu, devenit de la 1 august vicepreşedinte al BEI responsabil cu portofoliul energiei.

El precizează însă că o implicare mai puternică a BEI în finanţarea de proiecte locale depinde foarte mult de modul în care autorităţile vor desena şi elabora proiectele, vor asigura resursele bugetare complementare pentru fi­nalizarea acestora şi nu în ultimul rând de modul în care vor fi stabilite prio­rităţile în aşa fel încât implementarea acestora să se realizeze cât mai rapid.

Tănăsescu, 56 de ani, fostul reprezentant al României la FMI în perioada 2007 – 2014, este primul român care obţine un asemenea rang într-o instituţie financiară internaţională de top şi spune că postul de vicepreşedinte al BEI reprezintă pentru el „un examen de maturitate”.

„Preluarea postului de vicepreşedinte al BEI a reprezentat în primul rând o onoare şi în acelaşi timp o provocare, ceea ce mă face să-mi folosesc la maximum experienţa internă şi internaţională acumulată în ultimii 35 de ani în domeniul financiar-bancar. Această importantă poziţie de management este un examen de maturitate pentru mine, iar evaluările pe care le-am făcut în această scurtă perioadă de timp de la preluarea mandatului mă fac să cred că pot să mă achit corect de responsabilităţile pe care le am şi în acelaşi timp să aduc un plus de valoare adăugată băncii şi rolului ei important din această perioadă.”

Tănăsescu consideră că pentru România această poziţie va trebui să reprezinte o cale importantă de a accelera implementarea proiectelor deja începute, dar şi de a identifica şi desena noi proiecte în domenii importante precum cercetarea, inovaţia şi mediul.

„Nu în ultimul rând cred că prin importanţa sa banca va putea juca un rol important şi în dezvoltarea de proiecte din domeniul agriculturii şi industriei alimentare.”

Desemnarea lui Mihai Tănăsescu pentru postul de vice­preşedinte al instituţiei financiare cu sediul la Luxemburg a fost perfectată în prima parte a acestui an, când guvernul încă era controlat de PDL. Fost ministru de finanţe în perioada 2001-2004 în cabinetul PSD condus de Adrian Năstase, Tănăsescu a devenit în 2005 deputat din partea social-democraţilor, însă ulterior şi-a construit o alură de tehnocrat, mai ales după ce în 2007 a devenit reprezentantul României la FMI beneficiind de sprijinul puternic al BNR. El a redevenit o voce mai sonoră după încheierea în 2009 a costisitorului acord de împrumut de 20 mld. euro cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Treptat Tănăsescu s-a depărtat de PSD ca poziţionare politică şi s-a apropiat de preşedintele Traian Băsescu, apărând în ultimii trei ani de mai multe ori pe lista potenţialilor candidaţi la postul de premier luaţi în calcul de şeful statului.

De asemenea, el şi-a consolidat relaţia cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi a devenit al doilea român membru al Comisiei Trilaterale, una dintre cele mai puternice structuri globale de reflecţie vizavi de problemele esenţiale ale lumii. Tănăsescu este perceput drept una dintre perso­nalităţile cu cele mai mari şanse de a reveni pe o funcţie puternică la Bucureşti, însă nu cu prilejul alegerilor din decembrie.

Ca vicepreşedinte al BEI res­ponsabil cu finanţările pentru energie, Mihai Tănăsescu preia pe relaţia cu România un portofoliu de finanţări de peste 900 mil. euro. „Din punctul meu de vedere această sumă reprezintă puţin faţă de potenţial şi faţă de nevoile de resurse în acest important domeniu al economiei româneşti. În decursul perioadei scurse din 1991 şi până în 2011 pot identifica două mari proiecte şi anume termocentrala Petrom Brazi şi ferma eoliană Fântânele, la care contribuţia băncii a fost de 200 de milioane euro pentru fiecare. Cred că în anii următori România poate atrage sume mult mai mari pentru dezvoltarea sectorului energetic, iar BEI este gata să participe la realizarea acestor obiective.”

Alte patru proiecte de aproximativ 400 de milioane de euro şi care sunt în domenii precum energia regenerabilă şi eficienţa energetică au fost aprobate şi se află în faza finală de negociere, putând fi semnate până la sfârşitul anului. Tănăsescu menţionează că România poate fi un beneficiar important de resurse de la BEI cu precădere pe cele două segmente menţionate.

„Important este ca proiectele desemnate să fie sustenabile şi profitabile din punct de vedere eco­nomic, tehnic, financiar şi al mediului. În acelaşi timp, aceste proiecte trebuie să se regăsească într-o strategie de dez­voltare a sectorului pentru a putea avea asigurată finanţarea cores­punzătoare (BEI finanţează doar până la 50% din valoarea unui proiect) şi a putea fi integrate în sistemul naţional de dezvoltare.”

Un mare proiect energetic tără­gănat ani de zile de autorităţi este hidrocentrala de la Tarniţa, iar Tănăsescu spune că BEI ar putea să-l ia în considerare dacă este concepută o formulă care să respecte criteriile de finanţare ale băncii. „Acest subiect l-am discutat la Bucureşti acum câteva săptămâni cu autorităţile române şi vom vedea dacă putem găsi soluţii care să răspundă criteriilor băncii şi care să poată duce la demararea acestui important proiect energetic. Un asemenea proiect trebuie să de­monstreze că este solid şi sustenabil din toate punctele de vedere – economic, tehnic, financiar. Totodată, demararea lucrărilor de la hidrocentrală trebuie să constituie o prioritate naţională pentru a putea avea asigurate resursele fi­nanciare proprii care să le completeze pe cele ale băncii pentru finalizare şi implementare. De aceea cred că din punct de vedere strategic, România trebuie să-şi definească exact prio­rităţile, sursele de finanţare interne şi externe, dar şi valoarea adăugată a fiecărui proiect care urmează a fi implementat.”

Cât priveşte intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica în prima parte a verii trecute – o decizie a autorităţilor care a şocat lumea bancară şi nu numai atât timp cât este vorba despre cea mai valoroasă companie controlată de statul român, vicepreşedintele BEI spune că iniţial s-a creat un sentiment de lipsă de predictibilitate, dar ulterior, după ce a fost explicată şi argumentată, decizia a fost acceptată. „Nu cred că acest eveniment poate conduce la o schimbare de politică de creditare din partea băncii şi sunt convins că şi în anii următori BEI va fi un actor important în asigurarea de resurse pentru proiecte publice viabile.”

Conform evaluărilor macro­economice realizate de BEI la nivelul UE, România face parte alături de alte ţări din centrul şi estul Europei din categoria statelor care în acest an vor înregistra o creştere economică (chiar dacă este mai redusă decât în previziunile anterioare) şi care vor continua să aibă o creştere economică şi în anul 2013.

Celelalte două categorii de ţări sunt, pe de-o parte, ţări care au înregistrat o creştere economică negativă în ultimul trimestru din 2011 şi care vor înregistra o stagnare sau chiar o deteriorare în 2012 şi 2013, iar pe de altă parte grupul de ţări din flancul sudic care vor continua să înregistreze recesiune în acest an, dar şi anul viitor.

„În acest context, BEI va continua să fie activă în România în domenii precum energia – inclusiv energie regenerabilă, transporturi – inclusiv metroul bucureştean, întreprinderi mici şi mijlocii, reabilitarea termică a locuinţelor, sectorul bancar, dar şi în continuarea acordării de finanţare pentru componenta locală a proiectelor cu finanţare europeană. În acelaşi timp, banca intenţionează ca împreună cu sectorul public şi privat să identifice noi domenii de activitate precum cer­cetarea, inovaţia, mediul şi agricultura, care să conducă la accelerarea creşterii economice în anii următori.”

 Articol publicat pe www.zf.ro

 

Ultima ora:

ObservatorAlexandra Dobre: Sunt onorată să contribui ca autor la cea de-a 5-a lucrare din seria Caiete Documentare, „Calitatea vieții”

PoliticIoana Petrescu: “Dacă ar fi să dau un sfat, aș încuraja cât mai multe femei să intre în politică, să intre în administrația publică, acest sacrificiu merită” (II)

EconomieValentin Lazea: Agenda ecologică a Băncii Centrale Europene – plusuri și minusuri

ExternOvidiu Nahoi: Jerusalema, de la melodie religioasă la ”imn african” și hit global

SocialMiruna Troncota: Centrul de Studii Europene SNSPA a lansat un nou episod de podcast

EvenimenteAlexandra Dobre: Sunt onorată să contribui ca autor la cea de-a 5-a lucrare din seria Caiete Documentare, „Calitatea vieții”

CulturaCristina Popescu: Port popular de nuntă

EditorialAlina Bârgăoanu: ”Mic îndrumar privind vocabularul conspiraționist”



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe