Adriana
Publicat în 15 noiembrie 2016, 18:00 / 80 elite & idei

Mircea Geoana: Americanii au ales. Ce urmează după?

Mircea Geoana: Americanii au ales. Ce urmează după?
+ Observator

Poporul a ales! Donald Trump, cel mai improbabil candidat din istoria alegerilor prezidenţiale, devine cel de-al 45-lea Preşedinte al SUA. A fost un masiv vot de frustrare şi mânie din partea Americii profunde, cea care de 40 de ani nu simte efectele creşterii economice, resimte efectele globalizării, insecurităţii economice şi financiare şi a instabilităţii locurilor de muncă. Un mega-Brexit american. Şi o înfrângere la fel de categorică a lui Hillary Clinton, cel mai calificat candidat din istoria alegerilor prezidenţiale, dar care a reprezentat în ochii majorităţii vechiul sistem de partide, cu uzura şi metehnele sale. Deşi a câştigat votul popular, Hillary îşi încheie acum o carieră lungă şi prestigioasă, lăsând Partidul Democrat într-o criză pe care mai toţi o prevesteau adversarilor republicani. Deşi şi-au întărit majoritatea în Camera Reprezentanţilor şi păstrează controlul Senatului, nici republicanii nu vor fi scutiţi de un proces de acomodarea cu impetuosul şi încă necunoscutul preşedinte Donald Trump. Ştiu ce înseamnă o campanie prezidenţială, cât de dură, extenuantă şi plină de adrenalină poate să fie. Şi cât de dulce sau amar poate fi gustul victoriei sau cel al înfrângerii. Dar ţara trebuie să meargă înainte. Primul pas a fost făcut. Discursurile celor doi protagonişti, ca şi cel al preşedintelui Obama privind tranziţia paşnică şi ordonată către noua Administraţie au fost impecabile. Să nu ne facem iluzii, însă. Aşa cum o arată şi zecile de mii de demonstranţi din străzile marilor oraşe şi din campusurile universitare, rănile din societatea americană sunt mai adânci, polarizarea mai profundă şi întrebările despre viabilitatea Visului American mai actuale decât oricând. Europa va fi cea care va simţi cel mai acut impactul fenomenului Trump. Iar temele politice pe care conducerea republicană de la Casa Albă şi din Congres vor continua să divizeze ţara. Presupunând că noul preşedinte va alege să nu numească un procuror special pentru anchetarea lui Hillary Clinton, agenda anunţată rămâne dificilă pentru un eventual compromis: anularea ObamaCare, reducerea de taxe pentru bogaţi, inversarea politicilor privind schimbările climatice. Iar marea necunoscută rămâne: câte dintre enunţurile din campania lui Trump îşi vor găsi drumul către politici şi implementare şi câte nu vor fi fost decât retorică şi mesaje pentru consum electoral? Preşedintele-ales va avea o sarcină cumplit de grea. Să unească o ţară divizată de cea mai agresivă şi nocivă campanie. Să asigure pieţele internaţionale şi aliatii Americii că se pot baza pe angajamentele şi tratatele existente. Că „America First” nu reprezintă reîntoarcea SUA în izolaţionism şi că stabilirea unor relaţii de colaborare cu Rusia nu va însemna abandonarea aliaţilor şi partenerilor din Europa de Est sau din Orientul Mijlociu. Şi, da, că zidul cu Mexicul va rămâne o metaforă vizuală din campanie şi nu o realitate împotriva comerţului liber la nivel global. Nu întâmplător, China a făcut imediat o propunere de Tratat de Liber Schimb ţărilor din zona Asia-Pacific, după anunţul lui Trump că SUA nu va continua ratificarea TTP, echivalentul asiatic al Acordului de Liber Schimb între SUA şi UE, şi el în stare de abandon. Europa va fi cea care va simţi cel mai acut impactul fenomenului Trump. Pe lângă marile şi structuralele probleme interne, Uniunea Europeană va mai avea de înfruntat o incertitudine şi un risc – de data aceasta, cu adevărat existenţial – care va depăşi ca magnitutine impactul Brexit, al migraţiei şi crizei Zonei Euro la un loc: incertitudinea cu privire la angajamentul Americii faţă de Europa şi faţă de NATO, inclusiv în privinţa garanţiilor de securitate, la definirea noii ordini mondiale în triunghiul SUA – Rusia – China şi nu a SUA + UE şi a restului lumii, cum am fost obişnuiţi. Încercarea noii administraţii de a avea o relaţie constructivă cu Rusia pentru contracararea ascensiunii Chinei, poate avea efecte directe şi indirecte asupra arhitecturii de securitate europeană şi a echilibrului global. Forţele politice şi curentele populiste din Europa vor vedea rezultatul alegerilor americane drept o confirmare a validităţii mesajelor lor împotriva elitelor politice naţionale şi a celei europene. Ce este de făcut? Prima tentaţie va fi ca fiecare, începând cu cei mari, să stabilească căi de comunicare cu noua Administraţie. La fel vom face şi noi, toţi cei care avem relaţii bipartizane în America. Va trebui însă să facem un efort de coordonare şi de unitate pe care în Europa nu l-am mai reuşit de mult. În decembrie se discută la nivel de Consiliu European subiectul sancţiunilor împotriva Rusiei şi problema politicii europene de apărare. Ambele vor fi teste ale modului în care Europa vede viitorul relaţiilor sale cu America lui Donald Trump. Donald Tusk şi Jean-Claude Juncker au dreptate solicitând un Summit SUA-UE cât mai rapid după inaugurarea noului Preşedinte american în 20 ianuarie. Forţele politice şi curentele populiste din Europa vor vedea rezultatul alegerilor americane drept o confirmare a validităţii mesajelor lor împotriva elitelor politice naţionale şi a celei europene. Alegerile din Franţa, cu Marine le Pen deja la 45%, ca şi cele din Olanda şi chiar Germania, vor lua o altă dinamică. Cât despre România, va trebui să pregătim relaţia cu noua Administraţie, preocupaţi de multiplele necunoscute şi incertitudini, dar încrezători în relaţia transatlantică, în NATO şi în Parteneriatul nostru Strategic. Până la urmă, acum 20 de ani, România nu avea nici măcar Clauza Naţiunii celei mai Favorizate şi, astăzi, am devenit unul dintre principalii aliaţi europeni ai Americii. Nothing is for granted, dar sunt convins că atuul nostru strategic va continua să rămână relevant pentru America şi pentru Europa. Noul Guvern şi noul Parlament de la Bucureşti vor avea de înfruntat o perioadă de o complexitate politică, economică şi strategică fără precedent în ultimii 20 de ani. Mesajul votanţilor lui Donald Trump – de respingere a unei clase politice corupte şi a unei elite financiare şi corporatiste care nu pot sau nu vor să găsească soluţii la inechităţile şi polarizarea din societate – este la fel de valabil şi la noi. Pentru că şubrezenia României nu provine exclusiv din caruselul schimbărilor geopolitice. Ea provine, în special, din lipsa de ambiţie, viziune şi capacitate de a face saltul de dezvoltare fără de care o naţiune riscă să fie strivită de competiţia şi reaşezarea la nivel global. Lipsa capacităţii de a corecta administrarea celor mai elementare nevoi ale oamenilor: sănătate, educaţie, infrastructură, cultură, demnitate şi respect, este mai periculoasă decât orice evoluţie internaţională. Cu Donald Trump vom şti şi vom învăţa să conlucrăm. Cu saltul de dezvoltare, mi-e teamă că mai avem de aşteptat.

http://adevarul.ro/news/eveniment/americanii-ales-urmeaza-dupa-1_5824be585ab6550cb86453cb/index.html

Ultima ora:

ObservatorMireille Rădoi: Micul Paris la Biblioteca Centrală Universitară „CAROL I”  

PoliticKelemen Hunor: Acest guvern rămâne şi va face treabă până în 2024. UDMR nu va vota nicio moţiune de cenzură

EconomieCristian Grosu: Săptămâna care modelează Europa și România ei

ExternAntonia Colibasanu: What the EU’s Green Deal Means for Europe and Russia

SocialAdrian Hatos, la dezbaterea despre meditații organizată de Societatea Academică din România

EvenimenteMireille Rădoi: Micul Paris la Biblioteca Centrală Universitară „CAROL I”  

CulturaCristina Popescu: Pictorul Dimitrie Știubei, un pictor de …marcă

EditorialTeodor Baconschi: D-ale pandemiei. Un final cu repetiție



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe