OraNoua.ro
Publicat în 11 decembrie 2013, 02:42 / 151 elite & idei

Mircea Geoana: România 2020 – noi ambiţii, noi provocări, un singur interes naţional

Mircea Geoana: România 2020 – noi ambiţii, noi provocări, un singur interes naţional

de Mircea Geoana

Marele istoric Nicolae Iorga spunea: „Iar dacă lipseşte Unirea, nici Statul nu poate fi bine cârmuit, nici casa bine gospodărită“. La 25 de ani din Decembrie 1989, la 10 ani de la aderarea la NATO, la 7 ani de la aderarea la UE şi după 5 ani de criză, ţara noastră este mai divizată ca oricând. De aceea, efortul de a schiţa un Plan pentru România e mai mult decât necesar, pentru a putea înfrunta în condiţii cât mai prielnice următoarea perioadă din istoria noastră.

Pentru asta, Institutul Aspen România şi GMF of the US Bucharest BST au organizat, începând cu 2012, 4 serii de Dialoguri pe tema interesului naţional al României într-o lume în profundă schimbare. Iar faptul că primul dialog a avut loc în „lunga vară fierbinte“ a lui 2012 indică nevoia unui astfel de exerciţiu.

Ce reprezintă Dialogurile Interesului Naţional? O politică posibilă a interesului naţional şi nu o definiţie a acestuia. Documentul nu este o „Evanghelie“ a interesului naţional, ci „un ghid de utilizare“ pentru servitorii şi constructorii interesului naţional. El descrie o „anumită idee de România“. Nu exclude competiţia de viziuni şi ideologii, în schimb permite ordonarea priorităţilor şi abordărilor acestora în raport cu obiective comune împărtăşite.

Prin efortul nostru, am încercat să compensăm o lipsă de cultură a dialogului şi natura fracturată a abordărilor noastre strategice, pe care statele cu „establishment“ consolidat o practică. Am răspuns unei nevoi de coerenţă, dacă nu de consens naţional pentru un Proiect de ţară, în etapa de după integrarea în NATO şi UE. Suntem conştienţi că acest lucru este mult mai dificil de realizat. Pentru că lumea se schimbă. Instituţiile din care facem parte, NATO şi UE, se schimbă şi ele. Vecinătatea noastră se schimbă şi ea, iar Uniunea Euroasiatică sub comanda Rusiei ne poate (re)deveni vecină.

Am plecat de la interesele vitale ale Interesului Naţional pe termen lung: integritatea teritorial geografică şi culturală, modelul democratic de guvernare, economia de piaţă, apartenenţa politică şi strategică la Vest şi asumarea reprezentării românilor de pretutindeni, în paralel cu apărarea valorilor multiculturale ale unui spaţiu, inclusiv în România.

Am încercat apoi să identificăm elementele esenţiale ale unei abordări operaţionale pe termen mediu, la orizontul lui 2020. Un nou ciclu financiar şi politic în Europa, încheierea primului mandat al noului preşedinte al României, încheierea a încă aproape două cicluri parlamentare şi guvernamentale, încheierea primului mandat al viitorului preşedinte american, al viitorului secretar general al NATO, al noului secretar general al ONU, o perioadă de reaşezări globale.

Am definit pilonii interesului naţional, identificând resursele şi constrângerile, diferenţiind între aspiraţii şi priorităţi. Am avansat decidenţilor politici recomandări de politici publice şi acţiuni prioritare la orizontului 2020, grupate în jurul a patru mari axe:

1. Garantarea şi creşterea securităţii naţionale

2. Dezvoltarea economică durabilă

3. Recucerirea coerenţei identitare şi a coeziunii sociale

4. Buna guvernanţă şi promovarea valorilor democratice

Am încercat să sincronizăm ambiţiile noastre de politică externă şi de securitate natională cu cele economice, încercând să vedem care ar fi şi resursele care pot susţine o astfel de ambiţie renăscută a României. Prezenţa mediului economic alături de profesioniştii politicii externe şi de securitate naţională ne-a ajutat să vedem cu mai mult pragmatism care sunt elementele de hard, soft şi smart power de care România dispune, dar mai ales cele care ne lipsesc din arsenalul Interesului Naţional, al obstacolelor şi provocărilor existente sau anticipabile în atingerea acestor ambiţii.

În orice scenariu analizat, o concluzie se impune: fără o economie puternică, fără coeziune internă, fără o ambiţie renăscută, Proiectul Naţional de a duce România din „lumea a doua“ sau „a treia“ de care aparţinem în acelaşi timp, în prima – în lumea statelor dezvoltate, se va nărui precum mănăstirea Curtea de Argeş în mitul Meşterului Manole.

O economie puternică şi competitivă se bazează, într-adevăr, pe disciplina macroeconomică. Însă, se mai bazează pe un model economic şi social regândit şi pe regăsirea pârghiilor de politică economică la dispoziţia statului român. Şi nu în ultimul rând, pe o societate mai puţin inechitabilă şi polarizată, pe o clasă mijlocie puternică, pe urbanizarea ruralului şi pe un adevărat război care trebuie declarat sărăciei şi excluziunii sociale.

O economie puternică şi competitivă va face din România un adevărat stat-pivot – puternic ancorat în Europa, capabil să fie o Punte între Est şi Vest, între Nord şi Sud, între lumea occidentală şi lumea care ne înconjoară în vecinătăţile României şi Europei. România trebuie să-şi pună în valoare, în interes naţional, resursele – de oameni, bogăţii ale solului şi subsolului, geografia sa.

O economie puternică şi competitivă şi un nivel european de bunăstare va reprezenta un magnet irezistibil pentru R. Moldova şi vecinii noştri de la Răsărit. Gustul amar al summitului de la Vilnius în privinţa Ucrainei nu trebuie să lase loc defetismului. Mai devreme sau mai târziu, graniţa de Est a Europei va fi mai întâi pe Nistru şi apoi pe Nipru. Iar dacă Rusia va înţelege că jocul de „suma nula“ cu Occidentul îi este profund defavorabil pe termen mediu în competiţia cu alte mari puteri, graniţa Europei va putea fi chiar la graniţa Chinei şi a Coreii.

O economie puternică şi competitivă va crea noi locuri de muncă mediu şi înalt calificate, pentru economia şi industriile viitorului, singura cale de a inversa declinul demografic care ameninţă însăşi existenţa naţiunii şi de a stopa hemoragia emigraţiei românilor către alte zări.

O economie puternică şi competitivă nu va putea fi realizată fără un mai puternic aport al capitalului românesc şi străin, fără folosirea deplină a pieţei interne şi a pieţei unice europene, dar şi cea a uriaşei pieţe transatlantice pe care TTIP o va crea. Nu va exista o economie puternică şi competitivă fără diversificarea pieţelor de export, comerţ şi investiţii, fără un mediu de afaceri mai prietenos şi predictibil.

O economie puternică şi competitivă nu va putea fi realizată fără mai multă transparenţă şi mai puţină corupţie, fără o mai bună capacitate de guvernanţă, fără un sistem de educaţie şi de sănătate de calitate, fără o imagine externă mult îmbunătăţită, de evadare din mediocritatea în care ne complăcem în clasamentele internaţionale, de la PISA, la cele de competivitate şi de indici de dezvoltare umană, a gradului de deschidere a economiei sau a percepţiei de corupţie şi birocraţie excesivă.

O economie puternică şi competitivă înseamnă şi o Armată, Poliţie, Justiţie şi structuri de forţă ale statului care pot funcţiona la parametri înalţi, fără interferenţa din partea factorului politic.

„România 2020 – Noi Ambiţii, Noi Provocări“, raportul lansat ieri, la BNR, este în primul rând o provocare pentru noi înşine, cei care, într-o formă sau alta, suntem decidenţi şi lideri ai societăţii. Dacă documentul de astăzi, în mod evident, un produs în constantă evoluţie şi evaluare, va stârni interesul unui grup cât mai larg al societăii româneşti, dar şi al aliaţilor şi prietenilor României, în viitorul României, scopul Aspen şi GMF va fi fost atins.

În martie 2014, vom relua Dialogurile într-un an politic şi mai încărcat, permanentizându-l. Îi invităm pe cei interesaţi să ni se alăture.

Mircea Geoană este senator şi preşedinte al Aspen România

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe