OraNoua.ro
Publicat în 30 octombrie 2013, 20:50 / 117 elite & idei

Mircea Geoană: Să ne punem geografia, oamenii şi resursele la treabă

Mircea Geoană: Să ne punem geografia, oamenii şi resursele la treabă

Autor: Mircea Geoana

Au început lucrările la scutul anti-rachetă de la Deveselu. Statele Unite îşi vor retrage o parte dintre echipamentele şi trupele din Afganistan prin România începând cu 2014, întărind semnificativ dimensiunea strategică a Parteneriatului româno-american. De ce România? Pentru un fapt simplu: geografia României şi predictibilitatea noastră ca aliat. Sunt veşti bune, dar nu suficiente pentru a rezolva problema de fond a ţării noastre: şubrezenia economică, lipsa de capital şi de investiţii şi, mai ales, absenţa unui Plan Naţional după aderarea la NATO şi UE.

România trebuie să culeagă şi dividendele geo-economice, nu doar pe cele strategice ale geografiei noastre. Asta ne încurajează şi aliaţii noştri americani şi europeni să facem. „Deveniţi o punte între Est şi Vest!”, a spus vicepreşedintele Biden, la întâlnirea cu premierul român.

Un Nou Drum al Mătăsii se reclădeşte între Asia şi Europa, iar România nu are voie să lipsească din acest mare proiect al secolului XXI. Şi dacă nu ne mişcăm repede şi coerent, vom continua să fim ocoliţi de rutele de comerţ, infrastructură, energie şi investiţii care vor lega cei doi mari plămâni ai economiei mondiale: lumea euro-asiatică şi cea europeană şi, după încheierea TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership), cea a imensei pieţe transatlantice.

“România Punte între Est şi Vest” este proiectul pe care conferinţa Bucharest Forum, organizată de Institutul Aspen şi GMF, în parteneriat cu Guvernul României îl propune decidenţilor din ţară şi din UE, SUA, Canada, dar şi principalilor jucători din acest nou Drum al Mătăsii. Un Proiect de Ţară care, dacă va fi bine şi rapid executat, are potenţialul să devină cel mai important proiect naţional din ultimul deceniu, de natură să modifice profund modelul nostru economic şi de dezvoltare şi locul României în lanţul de valoare al economiei europene şi mondiale.

„România – Punte între Est şi Vest” înseamnă evadarea din blestemul legendei Meşterului Manole. El asigură continuitate, disciplinarea şi prioritizarea investiţiilor publice, ca magnet pentru cele private.

„România – Punte între Est şi Vest” reprezintă, în acelasi timp, o viziune unificatoare şi o metodă disciplinatoare în formularea politicilor publice şi singura cale de a nu mai repeta eşecul ultimilor 20 de ani ca politici de dezvoltare şi strategii naţionale sau sectoriale.

„România – Punte între Est şi Vest” propune şi un alt mod de a formula şi monitoriza marile strategii. Un efort care implică toţi factorii: guvernamentali, locali, sectorul privat şi academic. Este produsul muncii membrilor Institutului Aspen: PWC, Unicredit, CEC, Banca Mondială, ministerele de resort, Cancelaria Primului Ministru şi Primul Ministru însuşi, care a menţionat acest proiect în repetate rânduri, inclusiv săptămâna aceasta la Forumul Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. Mai mult, Primul Ministru va menţiona acest proiect şi la ceremonia de inaugurare a primul tunel feroviar pe sub Bosfor, de la Istanbul, care va uni partea europeană şi cea asiatică, permiţând metroului să transporte 150.000 de pasageri/oră.

“România Punte între Est şi Vest” înseamnă şi depăşirea actualului model de dezvoltare şi model economic, ca şi refacerea potenţialului de creştere de la 2% la 5%, singura de natură să asigure convergenţa reală cu media europeană şi să facă saltul din lumea a treia în prima. Şi da, „România Punte între Est şi Vest” înseamnă creare de multe locuri de muncă, blue, green şi white collars. De la locuri de muncă în asamblare şi manufacturare, la locuri de muncă în energie convenţională, neconvenţională şi verde la servicii de logistică, fabricare, cercetare-dezvoltare şi inginerie.

“România Punte între Est şi Vest” va avea 4 dimensiuni:

  1. România ca „hub” de infrastructură, logistică şi asamblare şi manufacturare. Argumentul geografiei este imbatabil: scurtarea drumului între Asia şi Europa cu 2400 mile marine. Două săptămâni în loc de cinci până la Rotterdam. Parcuri şi clustere industriale, cum e modelul celui de la Ploieşti – lângă Universitatea de Petrol şi Gaze (care tocmai a aniversat 65 ani de la înfiinţare), unde s-a reunit toată industria de echipamente energetice: Cameron, Lufkin, General Electric, Honeywell, Lukoil, firmele chinezeşti şi germane.

În Logistics  Performance Index al Băncii Mondiale România ocupă locul 54, în spatele concurenţilor noştri direcţi: Bulgaria (Burgas), Ungaria (centru logistic chinez), Slovacia (terminale cale ferată lată), Polonia (acord cu China pe cale ferată).

Prin implementarea acestui proiect, specialiştii estimează că vor fi: 25 miliarde euro în plus la PIB, 150.000 locuri de muncă, 4 miliarde venituri la buget.

2. România ca o placă turnantă  a energiei în regiune. Independenţa şi scăderea costului la energie, prin folosirea tuturor formelor de energie disponibile: gaz, electricitate, hidro, nuclear, regenerabile, neconvenţionale. Doar din exploatarea terenului agricol nefolosit astăzi pentru biomasă, România ar produce energie cu 83,3 TWh/an în plus. Mai mult, prin exploatarea, depozitarea, transportul  şi interconectarea cu toţi vecinii a întregului ansamblu de activităţi din domeniul energiei, specialiştii spun că în România s-ar crea între 115,000-190,000 de noi locuri de muncă în 20 ani şi s-ar încasa 6,3-10,5 miliarde pe an venituri la buget.

 

3. România – campion regional la educaţie, cercetare şi corelarea studiilor cu piaţa de muncă. Una din resursele imense ale Românhiei este capitalul uman. Dacă ne punem talentul şi priceperea oamenilor la treabă pe zonele de manufacturare, cercetare şi dezvoltare, putem reprofesionaliza România pentru meseriile viitorului.

4. E-New Silk Road. Folosirea avantajului pe care România îl are din punct de vedere al comunicaţiilor şi internetului de mare viteză pentru interconectarea regională.

Propuneri rezultate în urma Bucharest Forum 2013:

  1. Declararea Romania East-West Gateway ca proiect strategic de interes naţional şi crearea unui Comitet inter-ministerial dedicat şi a unei unităţi strategice cu componentă public-privată la nivelul Cancelariei Primului ministru.
  1. Includerea cu prioritate în bugetul naţional pe 2014 a proiectelor ce decurg din acest concept. Propunerile de finanţare europeană sau multilaterală vor include cu prioritate finanţarea proiectelor din Puntea Est-Vest (PEV). Ca şi la nivelul bugetelor locale şi finanţarea PEV se va face în logica multianuală până în 2020, durata noului buget european.
  1. Introducererea finanţării proiectelor PEV în negocierea cu privire la deficitul şi bugetul pe 2014 cu FMI şi Comisia Europeană, ca parte a efortului de relansare economică şi creare de locuri de muncă.
  1. Crearea unui mecanism de coordonare cu autorităţile locale şi cu statele vecine sau de destinaţie (coridoare trans-europene (TENs), strategia Dunării, Traceca). Reluarea demersurilor introducerii coridorului IX Nord-Sud printre TENs, în noul context post – Vilnius, cu Republica Moldova şi Ucraina ca parteneri ai UE. Comisia Europeană a anunţat un buget de 1,4 miliarde de Euro pentru coridoarele transeuropene care tranzitează România.
  1. Pregătirea unui road-show profesionist de atragere a finanţării private pentru proiectele PEV.
  1. Pregătirea unei strategii New Silk Road la nivel de UE, în coordonare cu SUA, în context post-Afganistan şi post-Vilnius, ca iniţiativă a României pentru viitoarea Comisie şi Parlament European.

Geografia României rămâne neschimbată, dar istoria nu ne mai poate aştepta.

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe