OraNoua.ro
Publicat în 3 iulie 2013, 15:44 / 337 elite & idei

Mireille Rădoi – „ieşireadinbazadedate” – recenzie in Revista Cultura, nr. 22 / iunie 2013

Mireille Rădoi – „ieşireadinbazadedate” – recenzie in Revista Cultura, nr. 22 / iunie 2013

Ars combinatoria

Mireille Rădoi – „ieşireadinbazadedate”, poeme, Editura Brumar, Timişoara, 2013

Led Zeppelin şi codul de bare

Cornelia Maria Savu

  O ieşire din contingent, din locurile comune ale poeziei care se scrie şi se publică la noi astăzi propune Mireille Rădoi prin volumul ei de debut apărut recent la Editura Brumar din Timişoara. Strategiile poetei sunt recuperarea modernismului şi atacul direct spre cititor, învăluite, nu de puţine ori, într-o difuză aură postromantică, în poeme concentrate, care sublimează afectele. Un „Avertisment” (arta poetică) e grăitor în acest sens:  „- te invit la o infuzie de Rooibos, Cititorule/ Nu vreau aritmii/ Sau insomnii belicoase/ Mi-au sărit siguranţele/ Imi trăiesc viaţa la lumânare/ Mă întristez: majoritatea crede că lumina-i semn de moarte!”.

Calitatea de martor glisează subtil dinspre eul narator spre cititorul sedus să ia parte la aventură, cu drepturi egale, în descendenţă directă a cunoscutului „portret” d` antan al lectorului, mon semblable, mon frère. Investit ca martor al martorului, cititorul descoperă „existenţa/ ca o ipocrizie a figurilor de stil” în care „codul de bare nu dă verdicte/ ci numai excepţii pentru sociologi şi jurnale”. Ceea ce citeşte el este „un manuscris de iluminare”, o epopee ale cărei fragmente se elaborează din mers, prin contribuţia triadei eu narator – eu poetic – lector. Fiecare dintre ei, ca actant, este la un moment dat, alfa şi omega în acest scenariu, aşa cum, în alte momente, în „golurile” dintre secvenţe, fiecare dintre ei sare din şir, să zicem, ca delta ori sigma, potenţând cu noi viziuni regulile unui joc flexibil. Matricea/ matriţă a „ieşiriidinbazadedate” e mitul Ledei şi al progeniturilor născute din împreunarea cu Lebăda zeiască – o fugă cu variaţiuni între teluric şi astral: «Lebăda Neagră nu fuge de urmări şi constrângeri»/ dedic acest vers tuturor Lebedelor Albe/ probabilitatea minimă/ a scenariului meu de viaţă/ este o Lebădă Argintie!/ cânt la patru aripi albe/ două oglinzi negre din care/ citeşti/ un manuscris de iluminare” („Operaţiunea «Leda»”).

Însolita epopee cu traseu sinuos e o veritabilă incursiune într-un nou elenism al simţurilor căruia i se subsumează imagenii din vremuri revolute, coborâte de pe piedestalul temelor înalte şi infuzate cu sânge proaspăt la ieşirea din labirintul bibliotecii: „Trec la crepuscul prin Libro Bistro/ Cele cinci simţuri sunt copleşite de lumină/ Tu ai întors capul ca să vezi/ Cât de blând va fi sfârşitul/ N-ai auzit decât Led Zeppelin/ din song-list-ul primar/ Felul discret al cunoaşterii/ vine doar din privirea zeiţei/ dar asta nu o ştie orice ventriloc/ plin de impulsuri” („Cât de blând va fi sfârşitul”).

Tonul oracular, un halon al celor mai împlinite poeme din carte, coboară la firul ierbii. Ritualurile de iniţiere se strecoară printre statistici, evenimente (de)secretizate, rutina privitului şi cititului de ştiri, însuşi eul narator, ajuns în punctul zero, se mişcă „… încet, fluid,/ cu pricerere de maestru/ şi intuiţie de gnom” („Bel Air”). Printre „ oamenii de jucărie” care zâmbesc oricui îi priveşte, fondul hedge, „Măslinii (care) aduc odă Demetrei” şi momentele în care „De vis-a-vis se aude tărăgănat/ Mai ţii minte, măi, dragă Mărie?” („Bel Air”).

Predilecta construcţie oximoronică a majorităţii poemelor e întărită uneori – procedeul nu devine manieră – de piesa care nu pare să se potrivească în puzzle, dar e aşezată/ îndesată acolo, tocmai pentru o spectaculoasă răsturnare în/din cadru a scenariului prestabilit. În poemele avându-l ca personaj pe Isaia, cel pe care viitorul în întristează într-atât încât, până la urmă, refuză să-l proorocească, dar şi în poemele cu titlu ”S.M.S.”, poeta foloseşte ceea ce în cea de-a şaptea artă se numeşte filmatul din mână. Elemente de street art şi de artă naivă sunt, de asemenea, altoite, unor poeme în care stop-cadrul îngheţat se abureşte în vecinătatea amintirii inocenţei pierdute: „Când eram copil, îngerii-mi aduceau stafide aurii./ […] Maşina de cusut de la Bunica/ Îmi croieşte un guler alb/ Prin broderia lui întrezăresc balanţa faptelor./ Mă eliberez!” („Realism”).

În fine, în „ieşireadinbazadedate” e loc şi pentru câteva tuşe de umor, ca în poemul „In vivo veritas” – „un vers cu gust de Strepsils classic” sau „Tuşesc sec şi mult:/ se naşte un nou adevăr!” Aşa cum, în buna descendenţă a clasicilor modernităţii pasionaţi de „orientale”, poemul „Instantanopole” recuperează atmosfera Bosforului, fireşte, într-o ramă originală, a altei realităţi şi cu noi conotaţii ale exotismului.

Debutul în poezie semnat Mireille Rădoi e unul matur-promiţător. Nu e vorba despre hobby-ul unui manager cultural profesionist, care conduce, din 2010, în calitate de director general, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, care a iniţiat cel mai mare festival cultural în aer liber din Bucureşti, ,,Strada de C Arte” (cu o spectaculoasă transformare  a rampei de gunoi de la B.C.U. în ,,Rampa de poezie, blues şi jazz”, luată cu asalt , zile în şir,  de pasionaţii  genurilor) şi care a reînfiinţat, după 65 de ani de inexistenţă, Fundaţia Universitară ,,Carol I”. Cu ,,ieşireadinbazededate”, Mireille Rădoi a trecut bine proba meseriei şi a deschis  original, mai multe uşi spre poezie. Unele dintre aceste uşi, după ce curiozitatea i-a fost satisfăcută, ar putea să fie închise, altele ar trebui să rămână larg deschise şi în viitor. Cu instinct poetic sigur, odată depăşit momentul debutului, cred că Mireille Rădoi va şti să aleagă. Îi aştept cu interes a doua carte.

Ultima ora:

ObservatorAndreea Paul: Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje

PoliticSebastian Burduja: Care vor fi top 3 prioritati PNL

EconomieAndreea Paul: Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje

ExternBarbu Mateescu: Sistemul de vot la localele din Ungaria este exact ca la noi – un singur tur.

EvenimenteMarian Murguleț: ONRC cred că este cea mai digitalizată instituţie din România. La polul opus se află ANAF

CulturaRadu Preda: Haosul organizat

SocialMarian Staş: Nebunul Curţii Şcolii

MoldovaIulian Chifu: Chişinăul mănâncă forţat „salamul feliat“ al lui Putin în Transnistria



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe