OraNoua.ro
Publicat în 26 februarie 2014, 13:16 / 192 elite & idei

Mirel Palada: Uman, prin cifre şi speranţă, despre violenţele din Kiev

Mirel Palada: Uman, prin cifre şi speranţă, despre violenţele din Kiev

de Mirel Palada

În Ucraina zeci de oameni au murit şi sute sunt spitalizaţi, în urma violenţelor din zilele acestea. Lupte sângeroase au loc între manifestanţi şi forţele de ordine. Liderii protestelor sunt acuzaţi de tentativă de lovitură de stat. Dosarele penale zboară toate în direcţia #euromaidan.

Uniunea Europeană, prin vocea lui Barroso, ameninţă cu sancţiuni economice. MAE român a emis zilele acestea o atenţionare de călătorie, citând „o escaladare fără precedent a violenţelor”. Ieri a fost zi de doliu naţional în Ucraina.

E important ca dincolo de aceste fapte seci să încercăm să înţelegem fenomenul de contestare socială şi din punct de vedere al profilului manifestanţilor. Ca abordare sociologică, adaug date dintr-un text publicat în ianuarie de Centrul pentru Studii Estice din Polonia.

Deşi demonstraţia a început în Kiev, la finele lui decembrie în jur de 80% din demonstranţi erau veniţi din provincie41% din vestul Ucrainei31% din estul ţării. Conform studiului, aproximativ 30% din nucleul dur îl reprezintă tineri cu studii superioare sau studenţi la facultateMuncitori sunt 14%.

Întrebaţi de ce sunt acolo, 70% se opun reacţiei forţelor de ordine din noaptea de 30 noiembrie, 40% susţin parafarea Acordului de Asociere cu UE şi doar 40% vor schimbarea guvernuluiNumai 7% au răspuns că prezenţa lor este motivată de campania vreunui partid politic de opoziţie.

Studiul care citează aceaste cifre semnalează apariţia unei noi elite sociale în Ucraina. Aceasta este pregătită să lupte pentru interesele sale, dar nu neapărat capabilă să le articuleze. Cert este ca noile forme de media au ajutat enorm la organizarea demonstranţilor într-o cultură descentralizată („network society”).

Aceste date şi contextul politic intern îmi spun, în primul rând, ca protestele din Ucraina nu mai ţin de politică, ci de o reacţie profund umană împotriva violenţei.

Este vorba despre un reflex de kick-back la o situaţie gestionată în mod nefericit de către autorităţi. Imaginile şi clipurile video curg pe toate agenţiile de ştiri, acuzând brutalitatea cu care regimul de la Kiev doreşte să supună protestatarii.

Nu este o soluţie, aşa cum şi premierul Victor Ponta a declarat la evaluarea activităţii desfăşurate de Jandarmeria Română în anul 2013. Chiar dacă aceste proteste „pot într-adevăr să zdruncine societăţi”, Jandarmeria „a avut o abordare democratică, inteligentă, care nu a pus gaz pe focul protestelor, ci dimpotrivă, a oferit un cadru în care cei care doresc să-şi exprime opţiunile, o fac în mod civilizat.”

Libertatea cu care este echivalat conceptul Uniunii Europene printre protestatari se leagă, deci, de responsabilitatea instituţiilor în faţa cetăţenilor, de reflexe statale care nu ţin neapărat de apartenenţa la un grup supranaţional.

În al doilea rând, am rămas profund impresionat de un videoclip care se transmite cu viteză pe mediile sociale, în care o tânără din Kiev declară că doreşte să trăiască liber.

Apelul emoţionant al unei ucrainene: „Vrem să ne eliberăm de dictatură”

Este un mesaj simplu, pur şi puternic. Ea face parte dintr-o generaţie care mănâncă internetul pe pâine, care are o profundă lipsă de încredere în orice tip de autoritate şi pentru care ideea de carieră ţine mai degrabă de zecile de joburi pe care le va lega, cumva, în viaţă, în locul unui singur loc de muncă.

Această generaţie, indiferent de ţară sau neam sau chip, se va revolta împotriva societăţii, căutând, într-o anomie continuă, un alt sens decât ideologiile secolului trecut. Instituţiile statului trebuie să se adapteze la această realitate, la aceste noi generaţii care vin din urmă şi riscă să destabilizeze, nu prin ură sau prin violenţă, ci prin întrebări şi proteste, orice realitate sau normă cunoscută de societate.

Aşa văd eu situaţia din Kiev şi din Ucraina, într-un conflict de generaţii şi idei ale cărui copii la indigo s-au jucat deja de-a lungul globului. Violenţa nu este o soluţie, însă, de nicio parte, iar aici îmi aduc aminte de speech-ul lui Kennedy în Berlinul de Vest, când declara că libertatea este indivizibilă. Trebuie să privim cu încredere către vecinii ucraineni, către dorinţa lor de a fi liberi şi de a-şi rezolva problemele care le afectează societatea în mod paşnic, condamnând violenţa care subjugă dialogul democratic.

When one man is enslaved, all are not free.

Sursa studiului sociologic

Ultima ora:

ObservatorIulian Fota: Urmatoarea rupere de Occident va fi, mai intai, pe vector tehnologic?

PoliticNicușor Dan: Opţiunea mea pentru alegerile de duminică este Partidul Naţional Liberal

EconomieMirela Iovu: Impactul disruptiv al tehnologiei asupra industriei bancare in era post-Covid!

ExternThierry De Montbrial, senior Adviser Club România, a fait de L’IFRI de 2ème Think Tank le plus influent du monde

SocialOvidiu Nahoi: Și dacă, totuși, trăim în cea mai bună perioadă din istoria României?

EvenimenteMireille Rădoi: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a oferit Înaltei Curți de Casație și Justiție una din cele 8 copii autentificate ale fundamentului legislației moderne – Magna Carta

CulturaCristina Popescu: Emisiunea de mărci poștale „Urși”

EditorialVasile Pușcaș: Un proiect jurnalistic pentru Unire



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe