Matei Bogdan

Publicat în 29 aprilie 2020, 20:09 / 610 elite & idei

+ Analize • + Observator • mirela iovu

 

de Mirela Iovu

I. Horizon Europe 2021 – 2027, viitorul program de cercetare și inovare al Uniunii Europene

Horizon Europe și Programul de cercetare și instruire al Euratom are propus un buget de 100 de miliarde de euro pentru perioada de programare 2021-2027 şi va deveni cel mai ambițios program de finanțare a cercetării și inovării.

Fiecare euro investit de program poate genera o rentabilitate de până la 11 euro din PIB peste 25 de ani. Se estimează că investițiile Uniunii Europene în cercetare și dezvoltare vor genera, în mod direct, un câștig estimat de până la 100 000 de locuri de muncă în activități de cercetare și dezvoltare în faza de investiții (2021-2027).

Acordul din 2019 privind următorul buget pe termen lung, prevede o tranziție fără probleme între actualul buget al UE (2014-2020) și noul buget al noii perioade de programare 2021-2027, asigurând predictibilitatea și continuitatea finanțării în beneficiul tuturor.

Alocarea bugetară propusă de 100 de miliarde de euro pentru 2021-2027 include 97,6 miliarde de euro în cadrul programului Horizon Europe (dintre care 3,5 miliarde de euro vor fi alocate în cadrul Fondului InvestEU) și 2,4 miliarde de euro pentru programul de cercetare și formare Euratom. Programul Euratom, care finanțează cercetarea și instruirea în domeniul securității nucleare, securității și protecției împotriva radiațiilor, va pune accentul pe echipamentele fără energie electrică, cum ar fi echipamentele medicale și va sprijini, de asemenea, mobilitatea cercetătorilor din cadrul Programului de cercetare nucleară Marie Skłodowska-Curie.

Centrul Comun de Cercetare (Joint Reasearch Center sau JRC) al Comisiei Europene va continua să contribuie cu consultanţa științifică, asistență tehnică și cercetare dedicată.

1. Principalele noi caracteristici ale programului Horizon Europe 2021 – 2027:

Horizon Europe este considerat ca fiind cel mai ambițios program de finanțare a cercetării și inovării. Acesta va continua să impulsioneze excelența științifică a Europei prin Consiliul European de Cercetare (European Research Council), bursele și schimburile de cercetatori Marie Skłodowska-Curie și se va baza pe sfatul științific, asistență tehnică și cercetarea dedicată a Centrului Comun de Cercetare (JRC) şi va adăuga un nou si ambițios nivel in domeniu și va stimula impactul științific, economic și societal al finanțărilor UE. Aceste principale caracteristici sunt:

• Consiliul European pentru Inovare (European Inovation Center – EIC) – care se axează pe promovarea competitivității industriale a UE și a performanței sale inovatoare, în special susținerea inovației care creează piața prin intermediul Consiliului European pentru Inovare și al Institutului European de Inovare și Tehnologie (European Institute of Innovation and Technology) ;

• Noi misiuni de cercetare și inovare la nivelul întregii UE;

• Maximizarea potențialului de inovare în UE – respectiv consolidarea științei și tehnologiei UE, datorită investițiilor sporite în oameni cu înaltă calificare și in cercetarea de ultimă oră;

• Respectarea priorităților strategice ale UE, cum ar fi Acordul de la Paris privind schimbările climatice și abordarea provocărilor globale care afectează calitatea vieții noastre de zi cu zi;

• Mai multă deschidere – adică o nouă generație de parteneriate europene și o colaborare sporită cu alte programe UE.

1.  Consiliul European pentru Inovare (EIC)

Oferind sprijin direct inovatorilor prin două instrumente principale de finanțare, unul pentru etapele incipiente și celălalt pentru dezvoltarea și desfășurarea pieței, EIC va deveni un organism unic prin care va fi posibiliă transmiterea celor mai promițătoare idei de la laborator la aplicația lor in lumea reală, care să susțină cele mai inovatoare companii si start- upuri și pentru a-și pune in aplicare ideile inovatoare. Acesta va oferi sprijin direct inovatorilor prin două instrumente principale de finanțare, unul pentru fazele incipiente și celălalt pentru dezvoltare și extinderea pieței.

b. Misiuni R&I la nivelul întregii UE

Obiective ambițioase și îndrăznețe de a aborda problemele care ne afectează viața de zi cu zi, de la lupta împotriva cancerului, până la mijloace de transport nepoluante sau oceane fără plastic, proiectate in parteneriat cu cetățenii, părțile interesate, Parlamentul European și statele membre.

c. Open science

Noua abordare a Programului Horizon Europe va conferi acces deplin la publicații de specialitate, date și la cercetarea planurilor de gestionare a datelor.

d. O nouă generație de parteneriat european

Horizon Europe va aduce reguli mai simple pentru a crește securitatea juridică și pentru a reduce povara administrativă pentru beneficiari și administratorii de programe, care vor eficientiza numărul de parteneriate pe care UE le programează sau cofinanțează cu parteneri precum industria, societatea civilă și entitatile finanțatoare.

Horizon Europe va dubla sprijinul sau „sharing excellence” statelor membre ale UE, în eforturile lor de a profita la maximum de potențialul lor național de cercetare și inovare.

2. Programul va fi implementat prin trei piloni:

2.1. Pilonul Open Science (25,8 miliarde EUR)

2.1.1. Investiţii în infrastructuri de cercetare de talie mondială;

2.1.2. Susținere de proiecte de cercetare de frontieră definite și conduse de cercetătorii înșiși prin Consiliul European de Cercetare (16,6 miliarde EUR);

2.1.3. Finanțarea de burse și schimburi pentru cercetători prin programul Marie Skłodowska-Curie  (6,8 miliarde EUR).

2.2. Pilonul Provocări globale și competitivitate industrială (52,7 miliarde EUR)

2.2.1. Susținerea directă a unor programe de cercetare referitoare la provocările societății;

2.2.2. Întărirea capacităților tehnologice și industriale;

2.2.3. Stabilirea de misiuni la nivelul UE cu obiective ambițioase care abordează unele dintre cele mai mari probleme ale societăţii;

2.2.4. Desfășurarea de activități la Centrul comun de cercetare (2,2 miliarde de euro), care sprijină factorii de decizie naționali din UE, cu dovezi științifice independente și suport tehnic.

2.3. Pilonul Open Innovation (13,5 miliarde EUR)

2.3.1. Cu scopul de a face Europa un lider în inovarea generatoare de noi piete prin intermediul Consiliului European pentru Inovare (10 miliarde de euro);

2.3.2. Dezvoltarea peisajului general al inovării europene, inclusiv prin consolidarea în continuare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) pentru a favoriza integrarea afacerilor, cercetării, învățământului superior și antreprenoriatului (3 miliarde de euro);

2.3.3. Crearea a cinci clustere de inovare si tehnologie: „Sănătate”, „Societate inclusivă și sigură”, „Digitalizare și industrie”, „Climă, energie și mobilitate” și „Alimente și resurse naturale” sunt teme care rezonează cu accentul mai multor Proiecte Interreg Europe și strategii regionale de specializare inteligentă, precum TITTAN, ELISE, ITHACA, HoCare;

2.3.4. Colaborarea trans-disciplinară, intersectorială și trans-politică va fi ingredientul esențial al celui de-al doilea pilon al companiei Horizon Europe pentru a ajuta institutele de cercetare, organizațiile de transfer de tehnologie, universitățile și IMM-urile să facă mai bine provocărilor participării in cadrul acestui program;

2.3.5. Programul de cercetare și instruire al programului de cercetare și formare al Euratom- Horizon Europe va promova acţiuni eficiente, operaționale și sinergice cu alte programe și politici viitoare ale UE pentru a promova diseminarea mai rapidă la nivel național și regional și adoptarea rezultatelor cercetării și inovării, inclusiv:

a. Politica de coeziune a UE, care joacă un rol important în finanțarea UE pentru cercetare și inovare printr-un accent sporit pe strategiile de inovare și specializare inteligentă. „Seal of excellence” permite proiectelor evaluate cu succes în cadrul programului Horizon Europe să fie finanțate la nivel regional în cadrul Fondurilor structurale și de investiții europene.

b. Noul Fond european pentru apărare (new European Defence Fund, 13 miliarde de euro, din care 4,1 miliarde de euro vor fi destinate cercetării în domeniul apărării), care va stimula capacitatea Europei de a-și proteja și apăra cetățenii. Acesta va oferi subvenții finanțate de UE pentru proiecte de colaborare care abordează amenințările emergente și viitoare de apărare și securitate, precum și lacunele tehnologice.

c. ITER, proiectul internațional de energie pentru fuziune (6,1 miliarde de euro), un proiect pe termen lung, de primă natură, de construire și funcționare a unui reactor pentru a testa fezabilitatea fuziunii ca sursă de energie.

d. Programul Digital Europe (9,2 miliarde EUR) va stimula investițiile de prim rang în calcule și date performante, informații artificiale, cibersecuritate și abilități digitale avansate. Digital Europe este un nou program de finanțare (DEP), care face parte din capitolul „Piața unică, inovația și digitalizarea” din cadrul financiar multianual al UE (CFM). Comisia Europeană (CE) intenționează să aloce în acest program 9,2 miliarde de euro pentru a face față provocărilor digitale ale UE în perioada de programare 2021-2027.

Obiectivul său principal este să modeleze transformarea digitală a Europei în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Programul se adresează în principal: implementării de noi tehnologii și soluție de cibersecuritate; crearea de computere mai performante și permit accesul la seturi de date la scară largă; creșterea competențelor digitale avansate și asigurarea adoptării pe scară largă a instrumentelor de guvernare electronică de către administrația publică pentru îmbunătățirea serviciilor publice.

e. Conecting Europe Facility Digital  (3 miliarde de euro) va sprijini piața unică digitală, oferind capacități de bază care pot fi reutilizate în orice proiect european pentru a facilita furnizarea de servicii publice digitale peste granițe și inter-sectorial.

3. Reglementări noi

3.1. Programul va oferi posibilitatea de a se solicita finanțare într-o manieră mai rapidă pentru toți beneficiarii. Beneficiarii proiectelor de cercetare și inovare pot aplica in cadrul unei proceduri rapide (Fast Track to Research and Innovation logic), unde termenul de acordare a finanţării nu poate depăși 6 luni. Aceasta procedura va permite un acces mai rapid la fonduri pentru consorții de colaboratori care acoperă proiecte de la cercetarea fundamentală până la aplicarea rezultatului cercetarii pe piața. Apelurile facute in cadrul abordării rapide de finanțare a proiectelor de cercetare și inovare vor fi deschise continuu, cu scurte întreruperi și vor fi implementate prin programele din clustere, EIC și „spreading excellence”.

3.2. Activitățile Horizon Europe vor fi furnizate prin apeluri de propuneri, unele dintre ele urmând a fi organizate ca părți ale misiunilor și parteneriatelor europene.

3.3. Programul va sprijini toate etapele cercetării și inovării, în special în cadrul proiectelor de colaborare.

3.4. Obiectivul programului este de a reduce semnificativ decalajul de investiţii în cercetare şi dezvoltare în Uniune și de a promova o acoperire geografică largă în proiectele de colaborare.

3.5. Programul va asigura promovarea eficientă a egalității de gen și a dimensiunii de gen în conținutul de cercetare și inovare. O atenție deosebită va fi acordată asigurării echilibrului de gen.

3.6. Programul se va concentra pe simplificarea administrativă continuă și reducerea sarcinii financiare pentru beneficiari.

3.7. Se va acorda o atenție principiului proporționalității, dreptului la viața privată, dreptului la protecția datelor cu caracter personal, dreptului la integritatea fizică și mentală a unei persoane, la dreptul la nediscriminare și la necesitatea de a asigura niveluri ridicate de protecția sănătății umane.

3.8. Orice persoană juridică, indiferent de locul de înființare, poate participa la acțiuni si proiecte în cadrul programului, cu condiția să fie îndeplinite condițiile prevăzute în prezentul regulament și orice alte condiții stabilite în apel.

3.9. Entitățile trebuie să facă parte dintr-un consorțiu care include cel puțin trei entități juridice independente stabilite fiecare într-un stat membru diferit, inclusiv regiuni ultraperiferice sau dintr-o țară din afara UE (ţară asociată) și cu cel puțin două dintre acestea stabilite într-un stat membru. Dacă este indicat expres în program, Centrul comun de cercetare (JRC) poate participa la astfel de acțiuni.

3.10. Beneficiarul EIC Accelerator este o persoană juridică care se califică ca start-up, scale-up, IMM sau ca mid-cap, stabilit într-un stat membru sau o țară asociată. Propunerea de acces la finanţare poate fi depusă de către beneficiar sau de una sau mai multe persoane fizice sau persoane juridice care intenționează să stabilească sau să sprijine acel beneficiar.

3.11. Entitățile sunt eligibile pentru finanțare dacă sunt stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată.

3.12. Entitățile stabilite în alte țări terțe care nu sunt asociate trebuie să suporte însă costurile participării lor.

3.13. Entitățile afiliate sunt eligibile pentru finanțare într-o acțiune sau program dacă sunt stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată.

3.14. O propunere este evaluată pe baza următoarelor criterii de atribuire:

• Excelentă
• Impact
• Calitatea eficienței implementării
  • Comisia ia în considerare posibilitatea unei proceduri de depunere în două etape și, dacă este posibil, propunerile anonimizate pot fi evaluate în prima etapă de evaluare pe baza criteriilor de atribuire.

II. România digitală

În România, Hotărârea Guvernului nr. 89/2020 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Digitalizarea României a fost publicată pe 13 februarie 2020 în Monitorul Oficial, astfel în cadrul aparatului de lucru al Guvernului a fost înființată o nouă Autoritate pentru Digitalizarea României („ADR”) sub autoritatea directă a premierului.

ADR a fost împuternicită să preia activitățile și structurile din domeniul informațiilor tehnologice, societății informaționale și cadrul național de interoperabilitate din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale. În același timp, Secretariatului General al Guvernului României i s-a atribuit punerea în aplicare a politicii de securitate cibernetică a României, iar Echipa Națională de Răspuns la Incidența Securității Calculatoarelor din România („CERT-RO”), a fost abilitată să elaboreze propuneri legislative referitoare la cibersecuritate și să le trimită Guvernului. Secretariatul General pentru inițiere.

ADR va dezvolta următoarele sisteme publice:

1. sistemul de guvernare electronică;
2. sistemul național de plată a impozitului online;
3. sistemul național de achiziții publice electronice;
4. sisteme de informare pentru emiterea electronică a autorizațiilor electronice pentru transportul internațional de mărfuri și pentru repartizarea electronică a rutelor naționale din programele de transport;
5. singurul sistem electronic de contact; și
6. cloud

Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, ADR va avea următoarele atribuții și responsabilități principale:

1. Strategie și planificare – pentru a crea și implementa strategii, planuri și politici privind următoarele linii de acțiune:
2. strategia națională de transformare digitală;
3. politicile publice necesare implementării programelor pentru societatea informațională și interoperabilitatea serviciilor publice;
4. strategia națională pentru automatizare, robotică și inteligență artificială;
5. planul național pentru competențele digitale ale cetățenilor;
6. planul național de dezvoltare a competențelor digitale în cadrul administrației publice;
7. politici pentru înființarea și dezvoltarea centrelor de inovare și a incubatoarelor de afaceri, în colaborare cu Secretariatul Guvernului;
8. politica de gestionare și utilizare eficientă a numelor de domeniu.
   1. Raportare – pentru a raporta Guvernului cu privire la progresul digitalizării în România (raport trimestrial care va fi publicat pe site-ul web al autorității) și Comisiei Europene cu privire la conformitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale autorităților publice cu cerințele UE referitoare la accesibilitatea acestora persoane cu dizabilități.
   1. Reprezentare – pentru a reprezenta România în organismele de cooperare internațională, referitoare la domeniul său de competență și, de asemenea, face legătura cu instituțiile UE, ca autoritate competentă pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/2394 privind cooperarea între autoritățile naționale responsabile cu aplicarea protecției consumatorilor legile și, respectiv, autoritatea de coordonare a României pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1724 de stabilire a unei porți digitale unice pentru a oferi acces la informații, proceduri și servicii de asistență și de rezolvare a problemelor și a Regulamentului (UE) 2017/1128 privind portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online pe piața internă.
   1. Promovarea tehnologiilor avansate – pentru a sprijini adoptarea tehnologiilor avansate (inclusiv robotica, inteligența artificială, internetul lucrurilor), creșterea interoperabilității între sistemele de informații ale administrației publice, dezvoltarea orașelor inteligente din România și educația digitală.
   1. Reglementarea, supravegherea și controlul – pentru a pregăti și emite proiecte legislative și de alte reglementări în domeniile de reglementare în competența ADR (inclusiv standarde, norme tehnice și orientări) trebuie să fie inițiate, emise sau aprobate de ADR, care are, de asemenea, supraveghere și funcții de control, cum ar fi:
9. aprobă sau autorizează serviciile societății informaționale, inclusiv, fără a se limita la centrele de date, platforme alternative de transport și platforme virtuale de schimb valutar, în conformitate cu legislația aplicabilă;
10. supervizează și controlează activitățile de comerț electronic; să controleze dacă sunt respectate dispozițiile privind accesibilitatea site-ului administrației publice;
11. să fie autoritatea de reglementare și supraveghere pentru: semnătura electronică (inclusiv pentru supravegherea furnizorilor de servicii de încredere calificate); activitate de notariat; arhivarea electronică a documentelor; unic punct de contact cu privire la libertatea de stabilire a furnizorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România;
12. aprobă instrumente de plată la distanță, cum ar fi internet banking, home-banking, phone-banking/telebanking sau mobile-banking;
13. reglementați funcționarea registrului de nume de domeniu „.ro”.
    1. Programe și proiecte – pentru a fi implicat în toată activitatea privind programele naționale legate de domeniile sale de competență. În această privință, este împuternicit să se conecteze și cu societatea civilă și mediul academic pentru parteneriate public-private și alte proiecte de interes comun.
    1. Sisteme informatice și servicii electronice – pentru implementarea și operarea serviciilor electronice mobile și neutre din punct de vedere tehnologic, inclusiv pe platformele cloud, vor dezvolta și implementa sisteme de informații necesare transformării digitale a României. Astfel de sisteme includ autentificarea electronică, interoperabilitatea infrastructurii de informații publice, certificarea autenticității și protecția datelor. În același timp, ADR va dezvolta următoarele sisteme publice:
    1. sistemul de guvernare electronică;
    1. sistemul național de plată a impozitului online;
    1. sistemul național de achiziții publice electronice;
    1. sisteme de informare pentru emiterea electronică a autorizațiilor electronice pentru transportul internațional de mărfuri și pentru repartizarea electronică a rutelor naționale din programele de transport;
    1.  singurul sistem electronic de contact; și
    1. cloud.

În concluzie, din punct de vedere normativ, România este pregătită să creeze și să implementeze strategii, planuri și politici privind strategia națională de transformare digitală la toate nivelurile. Întrebarea este când și cât va dura acest parcurs digital ori de rapida va fi aceasta „călătorie”, cât va fi capabila sa acceseze pentru digitalizare, cercetare și inovare din finantarea de 100 de miliarde de euro alocata de UE pentru programul Horizon Europe, care va fi disponibil pentru statele membre în acest deceniu, mai ales in contextul crizei cauzate de Covid-19? !