Adriana
Publicat în 25 aprilie 2018, 12:38 / 37 elite & idei

Miruna Troncotă: Mizele Balcanilor de Vest în 2018

Miruna Troncotă: Mizele Balcanilor de Vest în 2018
+ Observator

Pornind de la proaspata strategie de extindere a Comisiei Europene, continuand cu summit-ul UE-Balcanii de Vest din mai de la Sofia, primul in 15 ani, precum si cu posibila solutionare a disputei numelui vechi dintre Macedonia si Grecia – 2018 promite sa aduca schimbari semnificative in Balcani.
Un articol de Miruna Troncota.

La 15 ani dupa Consiliul European de la Salonic, in care Uniunea Europeana si-a exprimat angajamentul ferm de a deschide perspectiva de aderare celor sase state ex-iugoslave si Albaniei (regiunea denumita ,,Balcanii de Vest”), evolutia spre democratizare si europenizare ramane marcata de ritmuri discontinue de reforma sau chiar de un vizibil regres. Desi initial a existat o mare deschidere pentru implementarea reformelor din partea elitelor locale, regiunea este marcata de regresul europenizarii si criza democratiei. Asa-numita oboseala a extinderii (enlargement fatigue) a lasat urme adanci in statele din Balcani. Dar exista si cateva tendinte care ne fac sa ramanem optimisti: schimbarea regimului in Macedonia a produs o noua dinamica dupa un deceniu de regres democratic si de stagnare a parcursului euro-atlantic; UE a recunoscut importanta momentului si a dat speranta statelor din Balcanii de Vest printr-o schimbare de naratiune, care a devenit evidenta in discursul despre starea Uniunii, in septembrie 2017, cand Jean-Claude Juncker anunta ca trebuie sa existe o ,,perspectiva de extindere credibila” pentru Balcanii de Vest. Un nou suflu in Strategia de extindere a Comisiei Europene< Strategia UE pentru integrarea cu succes a Balcanilor de Vest, prezentata la 6 februarie 2018, include toate tarile
din Balcanii de Vest.

Desi se concentreaza pe Serbia si Muntenegru, primii din lista procesului, proiectul Strategiei include de asemenea si restul statelor din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia si Hertegovina, Kosovo si Macedonia. Noua strategie se concentreaza, de asemenea, pe statul de drept, drepturile fundamentale, lupta impotriva coruptiei si criminalitatii organizate si stabilitatea generala in regiune, domenii de interes major pentru UE. Documentul prevede si incheierea unui acord obligatoriu cu caracter juridic intre Belgrad si Pristina pana la sfarsitul anului 2019. Acest aspect a declansat numeroase comentarii atat la Pristina, cat si la Belgrad, fiind conectat cu perspectiva Serbiei de incepere a negocierilor din 2023. Principalul aspect ce a dinamitat dezbaterea publica din cele doua tari tine de semnificatia conceptului de ,,document cu caracter juridic acceptat de ambele parti” si conexiunea intre aceasta referinta si recunoasterea implicita a independentei Kosovo. Intrebarea care ramane pe buzele tuturor dupa lansarea Strategiei este: poate intra Serbia in UE in 2025 fara a recunoaste formal independenta Kosovoe Cert este ca ,,metodele actuale de integrare europeana au generat putine dinamici pozitive in acele tari care au suferit cel mai mult in razboiul de la inceputul anilor ’90. Ideea de a solutiona conflictele teritoriale, prin integrare si asistenta europeana, este mai putin vizibila in prezent. In anii ’70, acest concept era perceput in contextul acordarii statutului de membru pentru Marea Britanie si Irlanda. (…) De aceea, scenariul cel mai favorabil pentru Balcanii de Vest ar fi ca cele sase tari sa continue impreuna procesul de integrare in Uniunea Europeana”, spune Tobias Flessenkemper, senior fellow la Centre International de Formation Europeenne (CIFE).

Comisia Europeana a anuntat ,,sase initiative emblematice” (flagship initiatives) reprezentand actiunile specifice pe care UE le va adopta in urmatorii ani pentru a sprijini eforturile de transformare a Balcanilor de Vest in domenii de interes reciproc. Acestea vizeaza aspecte precum: consolidarea statului de drept; cooperarea in materie de securitate si migratie; extinderea uniunii energetice europene pentru a cuprinde si Balcanii de Vest; reducerea tarifelor de roaming si dezvoltarea retelelor de comunicatii in banda larga in regiune; reconcilierea; relatiile de buna vecinatate. Actiuni concrete in marja acestor domenii vor trebui intreprinse intre 2018 si 2020.

Suplimentar sunt anuntate o serie de masuri pe care noua strategie europeana le pune in evidenta: predictibilitatea procesului, introducerea unor noi mecanisme de monitorizare a progresului, mai multe fonduri disponibile pentru tarile din Balcanii de Vest, integrarea cetatenilor din Balcanii de Vest in Uniunea Europeana prin diferite mecanisme.

Prin strategia sa UE vrea sa dea un nou impuls reformelor din Balcanii de Vest insa ,,exista o diferenta majora fata de Romania anilor ’90 sau 2000. In Balcanii de Vest nu avem o majoritate care sa sustina reformele fundamentale si aderarea la Uniunea Europeana. Pe scurt, in 2018 nu exista un apetit pentru o economie competitiva si transparenta sau pentru un discurs al reconcilierii. Nici alte valori occidentale sau reforme liberale nu sunt mai populare”, spune Tobias Flessenkemper.

UE – Balcanii de Vest si presedintia bulgara a UE Exista un sentiment resimtit atat in Uniunea Europeana, cat si in regiune, ca presedintia bulgara a Consiliului UE va reprezenta o mare oportunitate pentru tarile din Balcanii de Vest 6 (WB6) de a avansa in procesele individuale de aderare si de a face progrese semnificative. Bulgaria si-a exprimat dorinta de a impulsiona integrarea lor, considerand-o drept una dintre prioritatile presedintiei. De asemenea, Bulgaria urmareste sa atraga mai multe fonduri, mai multe proiecte in domeniul infrastructurii si energiei. Lilyana Pavlova, ministrul responsabil pentru presedintia Bulgariei, a declarat ca ,,integrarea este un proces natural care trebuie sa continue si acum este momentul daca nu ne dorim sa pierdem trenul. Pacea, calmul, stabilitatea si viitorul Europei trec prin Balcanii de Vest. Proiectul european nu va fi complet fara ele”.

La 17 mai 2018, Sofia va gazdui un summit UE-Balcanii de Vest la care vor participa cei sase lideri din Balcanii de Vest. Summit-ul este asteptat ca un gest simbolic important si este, de asemenea, o nota pozitiva ca Bulgaria si-a manifestat un interes activ in promovarea aderarii la UE a vecinilor sai. O alta problema cruciala pentru Bulgaria, dar si pentru Austria ce va prelua apoi presedintia va fi salvarea ,,momentului democratic macedonean” si intreprindea tuturor pasilor necesari pentru a transforma Macedonia intr-o noua poveste de succes la nivel regional si cu siguranta un model pentru schimbarile democratice in Balcani.

Noua strategie a UE pentru tarile din WB6 trebuie cu siguranta valorificata in cadrul Summit-ului de la Sofia (si mai ales la pregatirea deciziilor politice ce vor fi luate la Consiliul European din iunie 2018), concentrandu-se pe solutionarea disputelor bilaterale, facand extinderea mai captivanta, analizand critic deficientele privind democratia si statul de drept in regiune. Extinderea trebuie pozitionata sus pe agenda unei UE mai ambitioasa. Ramane de vazut daca Bulgaria va reusi acest lucru. Daca Summit-ul va deveni un succes, acesta trebuie sa atraga dupa sine un nou proces de consolidare a stimulentelor pentru reformele de succes, punand totusi accent pe strictete si pe punctele esentiale (statul de drept, guvernanta, libertatea presei).

La 16 aprilie la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), la Luxemburg s-a discutat si situatia de securitate din regiunea Balcanilor de Vest, inclusiv pe marginea Comunicarii Comisiei Europene ,,O perspectiva credibila de aderare pentru Balcanii de Vest si un angajament sporit al UE in regiune”, in pregatirea Summit-ului privind Balcanii de Vest de la Sofia. Ministrul Melescanu a reamintit importanta prioritara pe care Romania o acorda
regiunii Balcanilor de Vest, inclusiv in perioada in care va exercita presedintia Consiliului UE – primul semestru al anului viitor.

Dar mesajul Romaniei este unul confuz. Nu mai devreme de inceputul acestei luni a fost anuntat public ca patru tari, printre care si Romania (alaturi de Serbia, Cipru si Spania), intentioneaza sa boicoteze summitul Uniunea Europeana – Balcanii de Vest din 17 mai de la Sofia, pentru a nu legitima guvernul de la Pristina, imediat dupa ce Kosovo a anuntat ca presedintele Hashim Thaci va fi prezent la discutii.

Acest mesaj este cu atat mai problematic mai ales dupa ce, in cadrul reuniunii bilaterale de la Bucuresti de pe 8 martie dintre presedintii Klaus Iohannis si Aleksandar Vucic, presedintele Iohannis (cel care ar trebui sa reprezinte Romania la summitul UE – Balcanii de Vest), a precizat ca este dispus sa se implice pentru a gasi o solutie ,,in acord cu reglementarile internationale”, precizand ca problematica Kosovo are o ,,valenta foarte speciala in calea europeana a Serbiei si a intregii zone”. Aceste pozitii problematizeaza viitorul rol al Romaniei de facilitator al integrarii Balcanilor de Vest in timpul Presedintiei 2019, deoarece pot duce la continuarea polarizarii in interiorul UE privind sustinerea reformelor din Balcani. Iar fortele pro-europene din aceste state nu sunt deloc ajutate de aceste polarizari interne ale UE.

Intre timp la nivel regional altele sunt prioritatile si tendintele. Pe 16 aprilie s-a lansat la Belgrad Declaratia Parteneriatului pentru Balcanii Europeni pentru a marca 10 ani de functionare a Fondului European pentru Balcani – sustinut de trei fundatii europene – Erste, Bosch si King Boudoin. Fondul a investit in ultimul deceniu sume considerabile in capitalul uman si in retentia tinerilor valorosi in regiune, care sa se implice activ in europenizarea Balcanilor. Acum mesajul transmis este unul clar – UE si Balcanii de Vest au nevoie de relatie bazata pe onestitate si pe eforturi depuse in aceleasi directii, nu de continuarea polarizarii.

Presedintia Austriei la Consiliul UE Austria urmeaza sa preia presedintia Consiliului UE la 1 iulie 2018 fiind o tara cu interese traditionale fata de Balcanii de Vest si o sustinatoare a integrarii regiunii in UE. Totusi, Austria are un nou guvern, iar unul dintre partenerii de coalitie de guvernare este Partidul Libertatii care a sustinut o politica orientata spre interior si ai carui politicieni au fost criticati pentru remarcile lor de extrema dreapta. Se asteapta insa ca Balcanii vor ramane
pe lista de prioritati. Austria ar putea colabora cu Bulgaria si Romania in vederea crearii unui interval de timp mai mare care sa cuprinda cele trei presedintii cu scopul imbunatatirii procesului de extindere ce va fi continuat in 2020 de Croatia.

Exista insa si riscul ca Austria sa revina la o atitudine de tip ,,business as usual”, ceea ce, pentru integrarea in UE, ar insemna o pierdere de timp ce s-ar putea dovedi potential fatala pentru unele tari, mai ales pentru Bosnia si pentru Kosovo, care se afla mult in urma altor tari din regiune si nu pot decat sa avanseze cu un sprijin foarte puternic, explicit si continuu din partea UE si a unor state membre precum Austria sau ulterior – Romania. Desigur, o tema ramasa inca deschisa dezbaterii este in acest sens o posibila revizuire a politicii Romaniei de a nu recunoaste independenta Kosovo. Summit-ul de la Londra al Procesului de la Berlin Urmatorul Summit al Balcanilor de Vest din cadrul procesului de la Berlin (o initiativa inter-guvernamentala initiata de Germania) va avea loc la Londra in iulie 2018. Acesta este perceput de oficialii britanici ca o expresie a vointei Regatului Unit de a-si mentine angajamentul fata de Balcanii de Vest, chiar si dupa Brexit. Oficialii britanici repeta la nivel public mesajul conform caruia desi Marea Britanie e pe cale sa paraseasca UE, aceasta nu ar parasi nici Europa si nici lumea.

Se preconizeaza ca Summitul de la Londra va fi ultima conferinta organizata in cadrul Procesului de la Berlin, lansat in 2014. Este de asteptat ca Brexitul nu va afecta implicarea de peste 20 de ani a Regatului Unit in Balcanii de Vest. Calea cea mai credibila pentru angajamentul Regatului Unit in regiune este agenda de securitate si stabilitate. Summitul de anul acesta se va axa pe conectivitatea digitala, precum si pe implicarea directa a societatii civile. Solutionarea conflictului dintre Macedonia si Greciat Disputa de lunga durata dintre Grecia si Macedonia, care a obstructionat pret de aproape zece ani aderarea Macedoniei la UE, ar putea ajunge in cele din urma la un epilog in 2018. Matthew Nimetz, reprezentantul personal al Secretarului General pentru negocierile dintre Grecia si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, a declarat ca disputa numelui ar putea fi rezolvata in 2018, subliniind ca s-a imbunatatit climatul pentru solutionarea diferendului atat in Macedonia cat si in Grecia. Cu toate acestea, nu exista inca un nume nou asupra caruia sa se discute. Situatia ramane insa foarte tensionata dupa ce pe 5 februarie au avut loc proteste la Atena, unde peste 100,000 de persoane au scandat ca se opun unei decizii de compromis privind folosirea numelui de Macedonia.

Disputa numelui a subminat credibilitatea Greciei in Balcanii de Vest si in UE si a tinut Macedonia pe loc ani de zile. Factorii de decizie atat din Atena cat si din Skopje si-au exprimat in mod repetat dorinta de a rezolva conflictul. Incurajarea Greciei de a conveni asupra deschiderii negocierilor de aderare cu Macedonia ar putea fi punctul lipsa dintr-o piesa a acestui puzzle si ar putea duce la un progres in negocierile din anul viitor.

Nu putem insa ignora si unghiul geopolitic. Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate, Federica Mogherini in vizita sa prin Balcanii de Vest din martie 2017 denumea regiunea drept ,,o tabla de sah in disputele geopolitice dintre Rusia si Occident”. Trebuie sa adaugam si acest aspect geopolitic alaturi de cele cinci momente mentionate mai mai sus pentru a intelege de ce anul 2018 va fi de mare importanta pentru procesul de extindere a UE in Balcanii de Vest. Estimam ca actiunile active ale Rusiei si ale Turciei in a mentine statele din Balcani captive instabilitatii interne sa se inteteasca in acest interval. In actualul context international si regional asteptarile ca UE sa livreze rezultate vizibile in Balcani sunt cu siguranta mult mai mari decat anii trecuti.

http://adevarul.ro/international/foreign-policy/mizele-balcanilor-vest-2018-1_5ad82ee3df52022f75fe7a7f/index.html

Ultima ora:

ObservatorKlaus Iohannis, către Guvern: Ce aveţi de gând cu Pilonul II de pensii? Mai aveţi bani de pensii?

PoliticKelemen Hunor: Reacție surprinzătoare a lui Kelemen Hunor. De partea cui se poziționeaza UDMR în conflictul dintre președinte și premier

EconomieSilviu Cerna – Rolul economic al statului: O veche problemă rămasă deschisă

ExternIulian Chifu: Dă Orientul Mijlociu peste noi cu acceleratul

EvenimenteMircea Geoană: La mila sorţii şi la pomana împrejurărilor externe?

CulturaMireille Rădoi: Lansarea unui volum eveniment ce reconsideră „Eroinele României Mari” la BCU „Carol I”

SocialRaed Arafat: 41% din maşinile de pompieri pentru intervenţii la incendii au o vechime mai mare de 30 de ani

MoldovaCristian Unteanu: De la Chişinău, Dodon brodează mai departe pe scenariul anti-românesc



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe