Matei Bogdan
Publicat în 30 octombrie 2019, 18:00 / 107 elite & idei

Mugur Isărescu: Cifrele reale ale economiei. BNR spulberă speculaţiile

Mugur Isărescu: Cifrele reale ale economiei. BNR spulberă speculaţiile

Dincolo de speculaţiile politice şi corul bocitoarelor care prevestește o recesiune iminentă, economia României contrazice teoriile apocaliptice. Iar cifrele sunt cele care grăiesc de la sine. Economiiile românilor cresc într-un ritm mai aceelerat decât creditele, iar depozitele în bânci au crescut cu 10 procente. Cum se traduc aceste date şi ce ne arată despre modul de trai al românilor a explicat pentru Q Magazine Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice.

Ce spune BNR? Depozitele în lei ale populaţiei au crescut cu 0,3% în septembrie 2019 faţă de luna august, până la 124,942 miliarde lei, iar faţă de luna septembrie 2018 au înregistrat un avans de 8,8% (5,2% în termeni reali).

Comparativ cu luna august, în septembrie creditul în lei s-a majorat cu 0,6%, iar creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 1,2%. Faţă de aceeaşi lună a anului precedent, creditul în lei a urcat cu 9,7%, iar cel în valută exprimat în lei cu 3,9%.

Și acum, explicațiile!

„Economia României se autofinanțează. Ea are capacitatea de a-şi finanţa cu depozite interne(lei sau euro) tot necesarul suveran şi privat. Noi am economisit suficient la nivel de corporaţii şi de indivizi în lei şi euro, astfel încât putem finanţa la momentul acesta integral necesităţile private, corporatiste şi suverane ale statutului.

România are o poziţie favorabilă. Nu mai există riscul de împrumutare din afară, pe hot money, pe o valută cu potenţial de depreciere. E un indicator bun al unei economii care după trei ani de progres a vărsat foarte mult înspre consum. O parte din acesta este datorat emancipării consumatorului modern, care este mai pretenţios, şi schimbării structurii economice a serviciilor, care nu are nevoie de finanţare pe termen lung. Odată cu schimbarea de structură, economia românească este şi una a depozitelor, a economisirilor, dar, din nefericire, nu şi a investiţiilor.

Ca în orice economie, după o perioadă de avânt susţinut, după plângerile nejustificate legate de prea mult consum, acum am intrat în zona de acumulare prin economisire. Acesta este pasul următor când economia devine suficient de robustă. Vedem o creştere de 10% la depozite şi un alt exemplu grăitor este creşterea de 10% pe poliţe de asigurare.”, susține profesorul Adrian Mitroiu pentru Q Magazine.

Coroborăm cifrele venite de la BNR cu datele unui studiu GFK care ne spune că puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 14% față de anul trecut.

Europenii au o sumă medie de 14.739 euro de persoană disponibilă pentru cheltuieli și economii în 2019. În România, puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este de 5.881 euro. Liechtenstein ocupă din nou primul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 67.550 de euro. Țara noastră se află pe locul treizeci și doi în clasamentul european, iar București, Timiș și Cluj sunt fruntașe în topul intern.

„Capacitatea de cumpărare a crescut în mod constant în fiecare an, cu câte două cifre. Asta e o certitudine. În modul ăsta devii mai optimist legat de viitor şi începi să pui şi bani deoparte pentru investiţii viitoare, nu pentru consum.

Economiseşti la momentul actual în speranţa unor investiţii ulterioare. Balansul acesta se va vedea în anii următori, când vor exista astfel de investiţii şi nu doar din partea statului. Individul, la nivel personal, copiază prin mimetism ceea ce fac corporaţiile şi statul. Păna acum au pus investiţiile într-un con de umbră de ceva vreme, aşa că şi indivizii nu prea sunt dornici de asta. Economia e performantă, cel puţin până acum.

Cifra cea mai importantă o vedem fiecare în contul din bancă, acolo unde primim salariul. Asta e certitudinea. Nu trebuie să-mi confirme BNR. Aşteptările oamenilor privind viitorul sunt extrapolate, ei trag o linie înainte.

Va exista, însă, o încetinire a economiei care se va vedea şi într-o presiune pe curs şi în dobânzi ceva mai mari, mai ales la credite, şi o încetinire a economisirii populaţiei. Probabil vom intra într-o perioadă de descreştere, de dezinflaţie, dacă ne raportăm la această cifră a puterii de cumpărare. Ne-a fost bine până acum, nu o să ne fie rău neapărat în viitor, dar nu vom continua în ritmul acesta. Politicile guvernamentale vor fi mai stringente acum, justificat sau nu, însă, o să intrăm într-o perioadă de creştere mai mică.”, este de părere Adrian Mitroi.

Vine sau nu recesiunea peste România?

„Recesiunea e un cuvânt complicat. Sunt naturale şi fireşti ciclurile economice. Definiţia de recesiune este din manualele vechi şi depăşite, ea va fi mult mai nuanţată, pe sectoare, pe ţări, pe regiuni şi orice clamare la modul general, mai ales cele care se fac de o gravitate de neexplicat, este o invitaţie la o poziţionare riscantă pe care nu a-şi recomanda-o niciunui investitor. Nu acesta este genul de abordare care consolidează averea individului şi a familiei, ci una constantă, serioasă, bazată pe un plan de investiţii şi nu pe speculaţia evenimentelor macroeconomice şi politice.”, conchide Adrian Mitroi pentru Q Magazine.

www.qmagazine.ro

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe