Bogdan Daradan
Publicat în 8 august 2012, 19:09 / 262 elite & idei

Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova: Le cerem locuitorilor din Republica Moldova să vorbească limba de stat, adică limba română

Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova: Le cerem locuitorilor din Republica Moldova să vorbească limba de stat, adică limba română

Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, a declarat recent într-un interviu pentru agenţia Info-Prim-Neo despre importanta vorbirii limbii romane de catre toti locuitorii. Potrivit șefului statului, este o neregulă atunci când elevul învaţă 10 ani limba oficială şi nu poate formula o propoziţie de la început şi până la sfârşit. „Nu o cunoaşte, dar ia nota 10 la examen. În opinia mea, încă de pe băncile şcolii, fiecărui copil trebuie să-i fie educat respectul pentru limba oficială. Spre binele lui. Pentru că cei care îşi doresc o carieră frumoasă în Republica Moldova sau să fie promovaţi în anumite instituţii de stat trebuie să cunoască limba oficială, toţi, inclusiv cei din Guvern, din Parlament, a precizat președintele țării.

Republica Moldova împlineşte 21 de ani de la declararea Independenţei. Cum definiţi Dumneavoastră această perioadă, ce a însemnat ea pentru cetăţeanul Nicolae Timofti, pentru familia sa, dar şi pentru celelalte câteva milioane de cetăţeni ai ţării?

– Cred că pe toţi noi – cetăţenii acestei ţări – ne uneşte un sentiment de mândrie că am devenit independenţi. Prin semnarea Declaraţiei de Independenţă, acum 21 de ani, oamenii şi-au realizat un vis, de a se desprinde de imperiul din care au făcut parte şi care le-a adus multe suferinţe. Îmi aduc aminte de entuziasmul poporului nostru din acea perioadă, exteriorizat prin manifestările în masă care au culminat prin Marea Adunare Naţională, la 27 august 1991. Erau sentimente care porneau din inima fiecărui om. Acea atmosferă de libertate nu m-a părăsit până astăzi.

În familia mea am trăit împreună acea bucurie de eliberare. Împreună cu soţia mea, ne-am educat copiii aşa încât ei să-şi iubească ţara, să fie independenţi, în primul rând, în gândire, să nu se lase dirijaţi, să ia singuri deciziile care îi privesc. Şi nu doar copiii mei sunt aşa. Mă uit astăzi la tinerii noştri şi îi văd mai puternici decât eram noi, mai temerari şi mai încrezători. În ei trebuie văzut rezultatul actului de la 27 august 1991.

– De ce credeţi că Republica Moldova nu a ajuns acolo unde s-a pornit acum 21 de ani, cu multă speranţă şi entuziasm?

– Ar fi mai multe explicaţii, dar cea mai importantă este, după părerea mea, că nu am reuşit să ne organizăm astfel, încât să folosim libertatea pe care am obţinut-o. În plus, în diferite perioade, unii dintre liderii pe care i-am avut nu au asigurat continuitatea acţiunilor începute de predecesorii lor, ci au şters totul cu buretele şi au schimbat macazul. Asta ne-a bulversat. Am avut prea mulţi politicieni care, cu regret, au reuşit doar să-şi facă interesele, în detrimentul aspiraţiilor pe care le are poporul nostru. Unii chiar ne-au dus pe o pistă greşită şi au exploatat sentimentul nostru de libertate, sentimentele noastre patriotice, naţionale. Am fost derutaţi, am avut perioadele noastre de rătăcire şi am pierdut mult timp până să revenim la ideile noastre iniţiale. Faptul că nu am fost consecvenţi faţă de cursul ales iniţial ne-a costat, dar sper că ne-am învăţat lecţia şi ne-am ales, în sfârşit, priorităţile.

– Unde se află Republica Moldova, după 21 ani de independenţă, comparativ cu celelalte state ex-sovietice, care au avut, practic, aceeaşi linie de start cu noi?

– Încă nu suntem membri ai Uniunii Europene din care fac parte statele baltice, cu care am avut acelaşi start. Dar ne aflăm într-un proces complex care ne va duce într-un final în marea familie europeană. Avem de susţinut nişte examene până atunci, în primul rând, la capitolul democraţie. Pentru ca să le promovăm, trebuie să muncim cu toţii şi să ne arătăm ca nişte oameni serioşi, responsabili. Peste hotare, avem prieteni care ne susţin şi pe care nu trebuie să-i pierdem. Nu se va uita nimeni la noi, dacă vom face doar schimbări de suprafaţă. Dar cel mai important este să menţinem acest curs, de modernizare europeană.

– Care este şansa cea mai mare de realizare a Republicii Moldova ca stat, ca societate?

– Ca societate, să ne instruim şi să fim uniţi. Să stăm grămăjoară, cum se spune, indiferent de opţiunile noastre politice. Mai ales într-o perioadă de criză economică. Iar dubiile cu privire la viitorul statului nostru vor dispărea pe măsură ce oamenii nu vor mai simţi o barieră între ei şi stat. Această barieră se mai resimte. Statul trebuie să facă totul ca oamenii să se bucure de drepturile prevăzute de legi şi să fie liberi în gândurile şi acţiunile lor.

– Integrarea europeană poate fi considerată o astfel de şansă?

– Este o şansă mare. Singuri ne-am descurca mult mai greu. Iată de ce este atât de important programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană. Găsim acolo tot ce trebuie să facem pentru a înainta. Multe dintre prevederile acestui program, care se referă la îmbunătăţirea legislaţiei şi reforma structurală, au fost îndeplinite. Urmează greul, şi anume aplicarea noilor norme legale.

– Cum explicaţi diminuarea interesului societăţii pentru orientarea europeană a Moldovei în favoarea unui proiect geopolitic euro-asiatic, atestată de ultimele sondaje de opinie?

– E prea mult să vorbim despre o altă opţiune decât cea europeană. Pentru mine cântăresc, mai mult decât cifrele din sondaje, voturile exprimate de cetăţeni de două ori consecutiv – la 29 iulie 2009 şi 28 noiembrie 2010, în favoarea ideii de integrare europeană. Actuala guvernare are un mandat ferm din partea cetăţenilor de a dezvolta ţara după principiile europene. Opţiunea euro-asiatică începe să fie vehiculată (fără ca să fi fost constatată o aderenţă covârşitoare a cetăţenilor faţă de această opţiune), în opinia mea, din două motive: mai întâi din cauza lentorii cu care unele instituţii se reformează, dar asta n-ar trebui în niciun caz să ştirbească din valoarea ideii de integrare europeană; şi, după aceea, din cauza activismului unui partid, şi a sateliţilor acestora, care speculează nostalgiile unor oameni. Este exact acel partid care, deşi a promovat o vreme aceeaşi idee de integrare europeană, de fapt ne-a îndepărtat de Europa şi ne-a certat cu vecinii. Ne-a îndepărtat chiar şi de Federaţia Rusă, printr-o politică neînţeleaptă. Acest partid vrea să revină la guvernare cu orice preţ, şi de aceea tulbură acum apele.

– Consideraţi actuala orientare ireversibilă?

– Totul în lume se desfăşoară conform unor reguli obiective ale timpului. Pentru Republica Moldova, o ţară cu valenţe europene clare, astăzi nu poate exista o altă alternativă. Dacă ne vom abate de la această cale, vom rămâne iarăşi singuri. O spun nu eu, ci sutele de mii de cetăţeni moldoveni care au călătorit în Uniunea Europeană sau lucrează în prezent acolo şi care au cunoscut beneficiile unor societăţi care s-au clădit nu pe iluzii deşarte, nu pe propagandă şi dispreţ faţă de oameni, ci pe valori şi respect faţă de drepturi. Aşadar, am toată încrederea că cetăţenii noştri, inclusiv funcţionarii de care depind în mare măsură reformele, vor fi suficient de înţelepţi ca să nu abandoneze o idee la jumătate de drum. Repet: am stat pe loc pentru că am fost nesiguri că e corectă calea pe care pornisem. Dar nu putem să ne întoarcem înapoi la primul hop.

Ce ar trebui să facă autorităţile pentru a nu admite deturnarea actualului curs? Sunt în stare actualele autorităţi să facă acest lucru?

– Sunt convins că sunt în stare. Dacă nu eram convins, nu acceptam să vin în această funcţie. Am venit ca să realizăm împreună acest program de integrare europeană.

– Şi după 21 de ani de independenţă societatea din Moldova rămâne divizată pe criterii etnice, politice, teritoriale, lingvistice etc. Când şi cum poate fi depăşită această stare de lucruri, dacă poate?

– Nu există o problemă între etniile din Republica Moldova. Cei care vorbesc despre aşa ceva sunt rău intenţionaţi. Noi avem legi care permit fiecărui cetăţean să vorbească şi să studieze în limba sa maternă. Avem şcoli cu predare în limbile rusă, ucraineană, găgăuză şi în altele. Sunt puţine ţări în care etniile minoritare beneficiază de asemenea drepturi ca în Republica Moldova.

E clar însă că, pentru ordine, într-o societate este necesar să fie folosită limba oficială a statului. E o cerere foarte simplă, nu cerem mai mult. Totuşi, unii dintre cei care locuiesc de ani buni aici, nu pot să vorbească limba română, deşi o învaţă la şcoală, din contul bugetului ţării, de altfel. Este o neregulă aici, când elevul învaţă 10 ani limba oficială şi nu poate formula o propoziţie de la început şi până la sfârşit. Nu o cunoaşte, dar ia nota 10 la examen. În opinia mea, încă de pe băncile şcolii, fiecărui copil trebuie să-i fie educat respectul pentru limba oficială. Spre binele lui. Pentru că cei care îşi doresc o carieră frumoasă în Republica Moldova sau să fie promovaţi în anumite instituţii de stat trebuie să cunoască limba oficială, toţi, inclusiv cei din Guvern, din Parlament, etc.

Interviul complet pe pagina agentiei Info-Prim Neo

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe