OraNoua.ro
Publicat în 3 februarie 2016, 18:33 / 393 elite & idei

Octavian Bădescu: Singura maniera eficace de a reforma un sistem cancerizat este limitarea finanțării

Octavian Bădescu: Singura maniera eficace de a reforma un sistem cancerizat este limitarea finanțării

A fi manager privat într-o companie de stat este, probabil, coșmarul oricărui antreprenor obișnuit cu succesul pe o piață liberă. Dincolo de presiunea rezultatelor financiare ale unor companii aflate pe pierdere, un manager privat al unei entități de stat trebuie să suporte și presiunile politice și sindicale. “Într-o companie de stat, un manager are doar misiunea și posibilitatea de a „spăla” sau, cel mult, de a reașeza ferestrele într-o clădire strâmbă, ale cărei probleme sunt la fundație și ai cărei stâlpi sunt așezați greșit”, recunoaște Octavian Bădescu, acționar la Sameday Courier și fost Director Executiv al Prioripost – divizia de livrări rapide a Poștei Romane, într-un interviu acordat Profit.ro. În pofida experienței sale în domeniul curieratului privat, al marketingului direct sau al cercetării de piață (a fost acționat al Alo Curier, Dropmail & Sampling, More Results Marketing, Retailplus Eastern Europe), Bădescu a demisonat după nici jumătate de an, în septembrie 2013, din poziția de manager privat al Prioripost, pentru care solicitase un salariu de doar un euro pe lună. Ceea ce nu l-a descurajat, se pare, să revină în spațiu public, de această dată pentru a intra în politică.

Profit.ro: Care sunt concluziile pe care le-ați tras în urma experienței de câteva luni avută ca manager privat (Director Executiv al Prioripost – divizia de livrari rapide a Postei Romane – n.r.) la o companie de stat?

O prima constatare a fost ca problemele țin, în primul rand, de “sistem” și abia în al doilea rand de “protagoniști”. Personal am crezut ca “managementul profesionist” poate aduce îmbunatățiri decisive și, în principiu, așa pot sta lucrurile. Însă doar atât timp cat aceasta este și voința “proprietarului”, cât interesele acționarului converg, precum o fac în general în mediul privat, cu interesele managementului.

Iar la stat nu e cazul. Interesul politicului (care a acaparat până la confuzie noțiunea de “stat”) este votul și întreaga gamă de interese individuale subsecvente. “Proprietarul” de fapt sunt “contribuabilii”, care au o putere foarte disipată și exercitata rar, la alegeri, în timp ce proprietarul juridic este expresia lor politică, reprezentanții lor, prin instituțiile/ministerele pe care le conduc. În același timp, interesul managementului ține de performanta economică.

Avem de-a face, deci, cu o problema de proprietate, care conduce, spre exemplu, la realitatea faptului ca noi, în calitate de contribuabili și “acționari fără voie”, nu avem nimic de câștigat în buzunar dacă o companie “de stat” înregistrează profit, însă tăierea datoriilor când lucrurile merg prost ne afectează, întrucât face ca statul sa crească taxele, sa ne ia banii din buzunar pentru a acoperi gaura.

Cu alte cuvinte, într-o companie de stat, un manager are doar misiunea și posibilitatea de a “spăla” sau, cel mult, de a reașeza ferestrele într-o clădire strâmbă, ale cărei probleme sunt la fundație și ai cărei stâlpi sunt așezați greșit. La nivel de oameni, responsabilitatea aparține cu precădere celor care au chemarea de a îndrepta stâlpii, aceștia preferând, însă, comoda perpetuare a sistemului.

Profit.ro: Cum credeți că ar putea fi reformat sistemul de stat din România?

Singura maniera eficientă și eficace de a reforma un sistem cancerizat este limitarea finanțării. Ca o paralelă, dacă într-un organism avem o inima care pompează sânge într-un organ cancerizat, în cazul nostru avem de-a face cu contribuabili, cu impozite și cu un stat “resursofag”. Iar un sistem nu se reformează singur, este necesar a se pune presiune pe el, trebuie ca cei interesați direct – spre exemplu proprietarii, finanțatorii – să dorească asta.

Ajungem astfel și la câteva posibile soluții/demersuri decisive care ar influența pozitiv și major România. Spre exemplu – privatizarea până la un anume termen limită și sub semnul asumării răspunderii guvernamentale, a companiilor de stat, cu prețul și mijloacele plasate în plan secund. În prim plan, trebuie prioritizată privatizarea cu celeritate a companiilor care înregistrează pierderi.

O alta idee complementară ar fi introducerea unei prevederi legale care sa facă posibilă decizia tăierii datoriilor la companiile de stat numai în baza unui referendum, un fel de AGA reală. Acest demers ar asana, ar reseta serios economia.

O procedură similară ar trebui avută în vedere și în privința plății salariilor compensatorii la concediere din fonduri publice. Chiar și sindicatele ar trebui sa militeze pentru drepturile salariaților care rămân, nu care pleacă din sistem și care, astfel, decapitalizeză compania.

Profit.ro: Care este istoria salariului de un euro pe care l-ați solicitat statului român?

Abordările inovative îmi sunt dragi prin prisma formației. E adevărat, am fost unicul caz de “manager privat” care a propus pentru propria persoană Consiliului de Administrație un salariu fix de 1 euro și, în rest, să fiu recompensat doar în funcție de rezultate. Nu s-a acceptat, iar, din câte am înțeles, politicul, ministrul de la acea vreme, a luat foc. S-au speriat, s-a spus ca e un Robin Hood în companie și am fost înfierat cu mânie proletara într-o ședință a conducerii Poștei. Ce era să mai fac la Poștă? Proprietarul – statul – dorea doar să ne facem că facem, ori asta nu se înscrie în tiparul meu.

Ce v-a îndemnat să renunțați, pentru puțin timp, e adevărat, la activitatea antreprenorială din sectorul privat pentru cea din sectorul public?

Pe scurt – am dorit să ajut atunci când am fost solicitat. Criticasem în trecut Poșta Română, dar mă plasez în zona criticilor constructivi. În momentul în care critici anumite lucruri și statul, sub o formă sau alta, vine și spune „Da, am o problemă. Mă ajuți s-o rezolv?”, a continua să stai pe margine și să critici devine o problemă de moralitate. Asta a fost una dintre motivațiile pentru care am venit la Poștă.

Am decis, însă, să mă retrag după 4 luni, în urma constatării unor diferențe fundamentale de viziune privind reformele necesare, în raport cu reprezentanții statului de la acel moment. Statul privea lucrurile de maniera caragialească “să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic”.

Profit.ro: Recent v-ați alăturat Mișcării Liberale. Cum se împacă antreprenoriatul economic cu cel politic?

Mișcarea Liberală este, dacă vreți, un start-up politic. Am ales sa ma implic în proiectul Mișcarea Liberală, sa sprijin structurarea unei organizații în București, din mai multe considerente. Pe de-o parte pentru că este o structură politică nouă, care are la baza o viziune de principiu cu care mă identific într-o proporție cel puțin suficientă. În plus, cred în ideea de “echipă”, iar în cadrul legislativ actual, practic vorbind, chiar și pentru “independenți” este mai eficient să contribuie prin intermediul unei structuri politice. Iar cum scopul unui partid se poate atinge doar prin participarea la alegeri, intenționăm să avem candidați la alegerile locale, inclusiv în București.

Alegerile locale nu sunt însa, în primul rând, despre ideologie. Socialismul, creștin-democrația, liberalismul și alte ideologii și-au pierdut gradual din fond, s-au cam diluat în lumea de azi. Din punctul meu de vedere, singura dezbatere ideologica validă a anilor ce vin va fi intre “mai mult stat” și “mai puțin stat” iar eu unul categoric nu consider etatismul, intervenționismul, supra-reglementarea și birocrația excesivă ca acționând câtuși de puțin în interesul societății. Acesta viziune – o ideologie a bunului simț și a logicii economice până la urmă – este împărtășită de tot mai multi oameni și are nevoie de o reprezentare politică, inexistentă până acum. Dar aici se oprește retorica de acest tip, pentru că ceea ce este important pentru oameni acum este mai puțin politica sau ideologia și mai mult administrarea eficientă, bună, corectă a comunității.

Profit.ro: Despre politicieni se spune că nu sunt decât persoanele mandatate de electorat să voteze în Parlament, de cele mai multe ori ca primarii, legi și reglementări elaborate de tehnocrați. Credeți puteți modifica această percepție?

Este bine sa ne calibrăm așteptările, să nu ne facem prea multe iluzii, ca să nu avem deziluzii. Ce înțelegem prin tehnocrat? Administrația locala și centrală ar trebui să fie formată din oameni capabili, indiferent de culoarea sau de lipsa lor de culoare politică. Trebuie, însă, să aibă susținere din partea reprezentanților societății.

Deci mai important ar fi ca aceștia să se schimbe, să creștem calitatea acestor reprezentanți. Iar asta se face prin alegeri. Dar cum alegerile în actuala formă a sistemului democratic nu garantează ajungerea la conducere a celor mai potriviți oameni, probabil că cea mai sigura soluție ar fi scăderea în importanță a acțiunii administrative și politice în ansamblu, statul/politicul este mult prea prezent în viața noastră.

Profit.ro: Nu credeți că sunteți mai util societății în calitatea de antreprenor și nu în cea de viitor politician? Filosoful american Jason Brennan remarca într-o carte recentă a sa, The Ethics of Voting, că o societate hiperactivă politic ar conduce la o eliminare a activităților private, non-politice. Potrivit argumentului lui Brennan, într-o societate plină de deliberări publice, de alegeri și adunări legislative, nimeni nu s-ar mai angaja în acțiuni private. În această stare viața ar fi dificilă, săracă, violentă și scurtă pentru că nu va exista hrană, muzică, știință sau artă…

Am să vă răspund cu un alt citat, care nu are câtuși de puțin în intenție să se refere la absolvenții de filozofie (uneori fără filozofie orbecăim prin viață), dar care este, cred eu, relevant în context.

Un rege al Prusiei din secolul 18, Frederic cel Mare îi scria la un moment dat lui Voltaire: “Dacă aș vrea să pedepsesc o provincie, aș lăsa să o guverneze filozofii”. Este de dorit ca Bucureștiul să nu aibă o astfel de soartă. Deciziile politice potrivite trebuie să aibă la bază în principal calcule economice și buna-credință, nu ne putem bate joc de banul public. Bucureștenii plătesc în prezent taxe și impozite – bugetele sunt de ordinul sutelor de milioane de euro pentru fiecare primărie  – pentru rezultate palpabile. Nu ca acum când – am fost șocat să aflu – de zece ani se cheltuie câte 300.000 euro zilnic doar pentru spațiile verzi din București.

Maximizarea rezultatelor cu minim de resurse consumate, aceasta este filozofia mea. Altfel n-am făcut nimic, mai bine lăsăm oamenilor banii în propriul lor buzunar, pentru ca vor ști cu siguranță mai bine ce sa facă cu ei.

profit.ro

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

PoliticDan Mihalache: Am primit săptămâna trecută delegația consiliului local Baia Mare

EconomieVictor Negrescu: Deficitul bugetar va fi mai scăzut decât cel prognozat de CE

ExternGrațian Mihăilescu: Alte 23 de orașe au primit Mission Label la Bruxelles

SocialCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a sărbătorit alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) 110 ani de la înființarea acestuia, prin lansarea NFT-ului „110 ani de Olimpism în România”

EditorialAlexandru Grumaz: Noua hartă strategică a Europei

CulturaCristina Popescu: Anul Avram Iancu, 200 de ani de la naștere



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe