OraNoua.ro
Publicat în 19 martie 2014, 15:21 / 123 elite & idei

Ovidiu Nahoi: „Bucureştiul bogat“ sau ce NU ne zice statistica

Ovidiu Nahoi: „Bucureştiul bogat“ sau ce NU ne zice statistica

de Ovidiu Nahoi

Ar fi trebuit bucureştenii  să se bucure la auzul veştii că regiunea în care trăiesc este bine de tot mai bogată decât media Uniunii Europene? Nu s-ar zice, privind la infrastructura Capitalei. În plus, statisticile ascund realităţi dramatice.

Faptul că Regiunea Bucuresti-Ilfov este cea mai bogată din România nu mai reprezintă demult o ştire. Altceva a surprins însă în recenta comunicare Eurostat privind regiunile Uniunii Europene. Cu un PIB pe cap de locuitor ca putere de cumpărare de 30.700 de euro pe an, stabilit la nivelul anului 2011, regiunea din jurul Capitalei a depăşit cu 22 de procente media europeană. Pur şi simplu, Bucureştiul este mai bogat decât oricare dintre regiunile unor state membre care au aderat mai devreme, precum Portugalia, Grecia, Ungaria, Polonia sau Slovenia.

Nu trebuie să ne mire prea mult avansul luat de regiunea având în centru oraşul cel mai mare al României. În general, cele mai bogate regiuni din Uniunea Europeană sunt situate în jurul metropolelor: Londra ( locul 1), Bruxelles (3), Hamburg (4), surprinzătoarea Bratislava (5), Paris (6) şi aşa mai departe. Excepţia ar fi Luxembourg, de pe locul doi. Nu e o metropolă dar… e Luxembourg! Problemele pentru România vin de aici încolo. Potrivit statisticii, România înregistrează un PIB per capita de 49% din media Uniunii Europene, în creştere cu patru procente faţă de datele Eurostat agregate pentru 2007-2009. Cu alte cuvinte, în pofida crizei, am reuşit ca, de la aderare, să mai micşorăm – nu cu mult – distanţa care ne separă de Europa.

Dar statisticile pot fi adesea înşelătoare. Să le privim cu atenţie. Potrivit recentelor date Eurostat, a doua regiune ca bogăţie după Bucureşti-Ilfov este Regiunea Vest ( judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş), cu 54% din media UE. Să remarcăm, totuşi, că, în acest caz, conglomeratul urban Timişoara-Arad este ”tras în jos” de judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin, cu mult mai puţin dezvoltate.  Dar mai e ceva: în afară de Vest şi, evident, Bucureşti-Ilfov, celelalte şase regiuni se situează sub media naţională.

Să privim însă şi la dinamica regiunilor, comparând nivelul lor faţă de media europeană cu cel care reiese din datele agregate pentru perioada 2007-2009, publicate tot de Eurostat, în 2012.

Ei bine, Bucureştiul a înregistrat un progres de aproape 16%. Regiunea Vest ar veni pe locul doi şi în ce priveşte dinamica, dar iarăşi la distanţă mare de Bucureşti-Ilfov: a recuperat aproape 4 procente din distanţa faţă de media UE. Celalalte au înregistrat progrese de 1-3 procente. Iar în cazul regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est ( cea mai săracă a Uniunii, alături de Severozapaden din Bulgaria), progresul a fost de sub un procent.

Aceasta înseamnă că, în realitate, cei mai mulţi dintre cetăţenii români resimt prea puţin sau deloc efectele aderării la Uniunea Europeană. Chiar dacă, privind peste statistici, România nu s-a mişcat chiar rău – să nu uităm că am traversat şi o perioadă de criză.

Ce mai spun aceste lucruri? Că, lăsând lucrurile în voia lor, discrepanţele dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate ale României nu se vor reduce. Ele vor creşte, generând ameninţări sociale şi politice.

Să le enumerăm, doar, fără a intra în amănunte. În primul rând, o migraţie în masă către oraşele mari, cu tot cortegiul de probleme sociale şi economice. În paralel, scăderea populaţiei active şi calificate în regiunile mai sărace, fapt care va contribui la menţinerea lor în subdezvoltare. Creşterea nemulţumirii sociale în zonele mai sărace, exacerbarea ”naţionalismului local” şi scăderea coeziunii naţionale. Creşterea atractivităţii discursului eurosceptic şi chiar extremist – ”Europa îi îmbogăţeşte doar pe cei bogaţi şi îi sărăceşte pe cei mulţi”.

Să nu ne mire dacă vom ajunge acolo, din moment ce patru dintre cele mai sărace zece regiuni ale Uniunii Europene sunt din România. Cinci sunt din Bulgaria şi numai una din Ungaria.

Dacă nu ar fi Bucureştiul, care să tragă puternic media în sus, România ar fi, pe ansamblu, mai săracă decât Bulgaria. Chiar cu mult mai săracă – ar atinge de-abia 42% din media UE, faţă de 47% cât înregistrează Bulgaria.

La vecinii noştri, regiunea cea mai bogată, Yugozapaden (care cuprinde capitala Sofia şi oraşele Pernik şi Blagoevgrad) de-abia ajunge la 78% din media Uniunii. Bulgaria, chiar dacă statistic este mai săracă, se dezvoltă ceva mai echilibrat.

”România reală” este, în realitate, cu totul alta decât aceea a statisticilor. Iar distanţa care ne separă de media europeană este enormă, în orice caz, mult peste cele 51 de procente pe care ni le-ar indica statisticile.

Articol publicat în revista „Dilema veche”.

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe