Matei Bogdan
Publicat în 19 februarie 2020, 14:15 / 392 elite & idei

Ovidiu Nahoi: Spre Balcani, evitând Europa Centrală

Ovidiu Nahoi: Spre Balcani, evitând Europa Centrală

de Ovidiu Nahoi

Comisia Europeană a revizuit cadrul de negociere pentru Balcanii de Vest. Astfel, calea pentru redeschiderea negocierilor în cazul Macedoniei de Nord și Albaniei pare să se redeschidă și se ivesc unele speranțe pentru Bosnia-Herțegovina și Kosovo, care încă nu sunt considerate state candidate. Cât despre Muntenegru și Serbia, acestea continuă, mai mult sau mai puțin hotărât, procesul de negociere.

Revizuirea cadrului de negociere vine după ceastă-toamnă, mai multe state membre, la inițiativa Franței, s-au opus deschiderii negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, considerând că Skopje și Tirana nu ar fi pregătite. Parisul a cerut atunci un nou mecanism de negociere, pentru a se asigura că statele din Balcanii de Vest chiar realizează progrese reale.

Comisia propune acum gruparea capitolelor de negociere în șase teme mari numite clustere: elemente fundamentale; piața internă; competitivitatea și creșterea economică favorabilă incluziunii; agenda verde și conectivitatea durabilă; resursele, agricultura și coeziunea; relațiile externe. Aceste mari teme acoperă un număr de 35 de capitole de negociere.

Negocierile vor fi deschise la nivel de cluster – după îndeplinirea criteriilor de deschidere –, și nu la nivel de capitol individual.

Comisia speră că statele membre vor adopta propunerea, în paralel cu deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania, înaintea summitului Uniunea Europeană – Balcanii de Vest din 6-7 mai. În pregătirea summitului, Comisia va examina modalități de promovare a investițiilor, a integrării socio-economice și a statului de drept în regiunea Balcanilor de Vest.

Comisia a preluat, în linii mari, propunerile franceze – o aderare în trepte, noii membri urmând a acționa ca atare doar în domeniile în care vor fi considerați pregătiți. Dar și o aderare cu „retur” – capitolele vor putea fi oricând redeschise în caz că vor apărea probleme.

Totuși, Parisul își menține rezervele. Franța, prin vocea lui Amelie de Montchalin, ministru pentru afaceri europene, a declarat că va da undă verde procesului de extindere în Balcanii de Vest doar dacă evaluarea Comisiei Europene va demonstra că Macedonia de Nord și Albania au făcut destule progrese în procesul de reformă. Și a avertizat că procesul de aderare poate merge atât înainte, cât și înapoi.

După dezmembrarea violentă a Iugoslaviei, în anii 1990, și o tranziție greoaie spre democrație, statele din regiune au văzut în proiectul european singura șansă de a depăși adversitățile și a progresa.

De partea sa, Uniunea Europeană poate avea în extinderea către Balcanii de Vest o replică la nivel mai mic a „marii extinderi” spre est din 2004 (cu epilogul ei din 2007, constând în România și Bulgaria).

Aceasta a deschis calea unei expansiuni pentru companiile și finanțele vest-europene, prin accesul la noi piețe. Aceasta se poate repeta acum, la o scară, totuși mai mică, în regiunea cu peste 13 milioane de consumatori, cu venituri în creștere.

Totuși, Albania și Macedonia rămân cât se poate de frustrate de blocarea procesului de negociere, după ce Comisia Europeană le transmisese, încă de astă-toamnă, că sunt în grafic.

Albania a parcurs un dificil proces de reformare a justiției, pilotat chiar de experți occidentali. Macedonia de Nord a încheiat acordul cu Grecia privind schimbarea numelui și l-a trecut printr-un referendum – un proces plin de traume politice.

Refuzul Parisului nu a fost bine primit nici în Comisia Europeană, care anterior lăudase Albania și Macedonia de Nord pentru progresele înregistrate. Și care apoi s-a văzut nevoită să scoată castanele cu mâna ei, ca să asigure Tirana și Skopje că ușile rămân, totuși, deschise.

Unii comentatori au pus refuzul Franței pe seama noii politici de deschidere față de Rusia. O exagerare, spun, totuși, alte surse europene. În realitate, Rusia n-ar fi un jucător cu care Uniunea Europeană să se ciocnească atât de dur în Balcanii de Vest, chiar dacă Serbia a făcut un gest de frondă prin a-și afirma aderarea la Uniunea Eurasiatică. Uniunea Europeană rămâne, de departe, cel mai mare partener comercial și investitor în regiune.

Temerile Parisului ar putea veni din experiențele nu tocmai reușite cu aderarea altor state, care oricum erau la momentul respectiv, mai avansate, democratic și economic, decât sunt acum Macedonia de Nord și Albania. Ungaria și Polonia au derapat grav de la valorile europene, după aderare, fiind azi în procesul de activare a Articolului 7 din Tratatul UE. Aceeași amenințare a planat și asupra României, la un moment dat. Cehia și Slovacia, dar și Bulgaria și Croația au la rândul lor mari probleme cu corupția.

Există în capitalele vechilor state membre această impresie că, odată aderarea realizată, entuziasmul noilor membre pentru reforme și valorile europene scade vizibil, făcând loc populismului.

Înăsprirea procesului de aderare și mai ales orientarea lui mai pronunțată către valori și criteriile de ordin politic ar putea fi un fel de asigurare că lucrurile vor merge altfel decât cu Europa Centrală. ■

www.reporterglobal.ro

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

PoliticDan Mihalache: Am primit săptămâna trecută delegația consiliului local Baia Mare

EconomieVictor Negrescu: Deficitul bugetar va fi mai scăzut decât cel prognozat de CE

ExternGrațian Mihăilescu: Alte 23 de orașe au primit Mission Label la Bruxelles

SocialCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a sărbătorit alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) 110 ani de la înființarea acestuia, prin lansarea NFT-ului „110 ani de Olimpism în România”

EditorialAlexandru Grumaz: Noua hartă strategică a Europei

CulturaCristina Popescu: Anul Avram Iancu, 200 de ani de la naștere



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe