OraNoua.ro
Publicat în 18 iunie 2014, 19:07 / 173 elite & idei

Petre Munteanu: Cât ne mai putem baza pe americani şi ce avem de făcut prin noi înşine? Şi de unde mai vin ameninţările

Petre Munteanu: Cât ne mai putem baza pe americani şi ce avem de făcut prin noi înşine? Şi de unde mai vin ameninţările

de Petre Munteanu

Scurtă introducere la ediţia FPR curentă: Nu este prima „ediţie de război” pe care ne-o livrează colegii din Washington. De data asta, însă, pică bine rău. Exact când europenii mai estici cer de urgenţă Casei Albe noi desfăşurări militare americane. Autorii români care au examinat chestiunea i-au completat exemplar pe cei americani.

Nota editorilor la ediţia FP România nr. 40 (iunie/ iulie 2014)
O parte a răspunsului american – (ne)aşteptat – la cererea est-europenilor se află şi în această ediţie a FP: nici Pentagonul nu mai are resursele de altădată şi trebuie să-şi revizuiască strategiile de intervenţie în lume – iar principalul adversar militar global al SUA nu mai este Rusia, ci China. (Care, de pildă, tocmai a replicat până şi racheta hipersonică în care SUA investiseră un miliard de dolari – autorul analizei din această ediţie se întreabă cui a folosit miliardul, în afara producătorilor.)
Povestea pe care o spune Rosa Brooks, despre eforturile de adaptare a forţelor terestre ale SUA la resursele financiare reduse şi la noile tendinţe doctrinare americane, ne poate ajuta să evaluăm capacitatea Washingtonului de a interveni militar, mai ales prin „boots on the ground”, în sprijinul aliaţilor, şi al simpatizanţilor, din Europa de Est. Autoarea vorbeşte despre impresia unui „jandarm global epuizat, cu resurse limitate” şi despre “un sentiment izolaţionist în ascensiune”, ambele impunând o restructurare majoră a prezenţei militare globale americane.
„Cu cât SUA vor consolida armatele aliaţilor şi partenerilor săi, cu atât mai mult îşi vor permite să facă un pas înapoi, lăsându-şi partenerii să îşi asume deplina răspundere pentru propria lor securitate regională”, ar fi unul dintre obiective. (Pe acest fundal, a se vedea şi dilemele Kuwaitului: „Regiunea este în plină schimbare şi nimeni nu ştie ce urmează să se întâmple, iar kuwaitienii sunt înconjuraţi din trei direcţii de vecini agresivi şi expansionişti. (…) Vor să ştie dacă îi vedem mai mult decât doar ca pe o parcare”, explică ambasadorul american în Kuwait. Ce ar spune un ambasador al SUA în România?)
Încă o dată trebuie să subliniem că FP România este o revistă americană adăugită la Bucureşti – avem analize locale complementare şi comparabile celor americane; omagiu autorilor!
Proaspăta autoare Simona Soare constată cum Rusia atacă ordinea liberală mondială, ca metodă de apărare a regimului faţă de influenţa occidentală. Acum şi aici, aceasta înseamnă împiedicarea procesului de europenizare a statelor din Europa de Est şi din Caucazul de Sud, şi chiar reversarea progresului europenizării altor state din Europa Centrală şi de Est. În acest timp, Occidentul preferă să mizeze mai departe pe victoria globală a capitalismului neoliberal – ceea ce încurajează Moscova să continue.
Veteranul Constantin Degeratu adaugă o nuanţă: scopul strategic al Rusiei este golirea de conţinut a conceptului de parteneriat NATO ca angajament de securitate – şi chiar al Alianţei înseşi. Generalul nu respinge nici ipoteze maximaliste, precum revenirea forţelor ruse la Gurile Dunării sau amplasarea de rachete ruseşti în Buceag ori pe Insula Şerpilor. Ce e de făcut? În primul rând, conştientizarea vulnerabilităţilor – inclusiv ale partenerilor (reducerea cheltuielilor pentru apărare, deci a capacităţilor de intervenţie) –, apoi investirea în crearea capabilităţilor de ripostă proprii. Mai poate folosi la asta industria de armament autohtonă? (Despre asta, în ediţia din august.)
Profesorul Liviu Mureşan adaugă o vulnerabilitate: dinspre vest: în timp ce liderul de la Budapesta preia discursul liderului de la Moscova despre dreptul la teritorii deţinute istoric, importanţa masivei prezenţe a Austriei în economia României ţine şi de importanta prezenţă a Rusiei în economia Austriei.
Poate chiar în primul rând, în ordinea efectelor seismului din Marea Neagră, avem un răspuns detaliat la o întrebare care încă nici nu s-a pus temeinic în spaţiul poplitic şi analitic public românesc: Şi dacă Rusia, după anexarea Crimeei, va contesta/ bloca exploatarea perimetrelor energetice recent recuperate de România? Concluzia autorilor, Laurenţiu Pachiu & Radu Dudău, este că, de vreme ce Rusia are un fotoliu în Consiliul de Securitate, doar SUA ar putea interveni…
Citiţi ediţia FP România nr. 40 – merită! Singura revistă „de politică internaţională, economie şi idei” din România. Pe jumătate americană, pe jumătate realizată aici.

 

Ultima ora:

ObservatorAneta Bogdan: Meaning 2021

PoliticLudovic Orban, despre comunicarea în Coaliţie: Nu fac bine declaraţiile polemice, coeziunea în comunicare e esenţială

EconomieCorina Popescu: Electrica anunță finalizarea primei etape a fuziunii prin absorbție a celor trei companii de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului

ExternRobert Lupițu: Președintele Klaus Iohannis îl decorează pe ambasadorul american Adrian Zuckerman pentru implicarea în dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – SUA

SocialVictor Negrescu: Recomandări pentru sprijinirea educației și reducerea decalajelor

EvenimenteRăzvan Orășanu: Vrem să creăm un program săptămânal – un soi de mix de conferințe dedicate subiectului și webinarii dedicate profesorilor, toate legate de digitalizarea în educație

CulturaCristina Popescu: ZIUA CULTURII NAȚIONALE. 150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

EditorialAneta Bogdan: Meaning 2021



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe