OraNoua.ro
Publicat în 5 martie 2014, 15:31 / 196 elite & idei

Petre Munteanu: Premiile FP România pe 2013. Am fost onoraţi să-i onorăm pe…

Petre Munteanu: Premiile FP România pe 2013. Am fost onoraţi să-i onorăm pe…
de Petre Munteanu

Noua listă FPR cu peste 100 de demonstraţii că ţara merge şi în multe direcţii bune a avut şi un moment public apoteotic. Marţi seara, la sediul BNR, am înmânat 10 + 3 premii. Onorant!

Documentarea pentru lista 100 FPR/ 2013 a durat un an întreg, adesea şi câteva ore pe zi. Dinainte de 1 decembrie 2013 şi până pe 18 februarie 2014, fără cuvenitele pauze religioase şi legale de iarnă, am lucrat nonstop la redactare – mai aveam nevoie de încă o săptămână pentru a termina cu şi mai bine.
Efortul a fost şi îndelungat, şi intens. Dincolo de orice aformaţii sforăitoare, energia necesară a fost furnizată de faptul că am avut parte doar de ştiri pozitive, chiar şi din România – şi de întâlniri, fie şi virtuale, doar cu oameni de ispravă. Ceea ce este onorant – şi le mulţumesc, fie şi virtual. Cam la fel a fost şi cu gala de premiere – o adunare voit cât mai diversă, ca şi lista.
Pentru seara de gală, din colecţia de mult peste 100 de nume şi idei remarcate în anul 2013, am decis să scoatem în faţă următoarele 10 + 3 figuri. Iată cum au sunat premiile, pe hârtie:
1 – Când, pe neaşteptate, protestatarii din toamna trecută au umplut Piaţa Universităţii, Alina Mungiu-Pippidi – ale cărei analize politice sunt adesea însoţite de acţiuni civice pe măsură – a argumentat, mult şi bine, pentru trecerea de la o revoltă anti-sistem la ajustarea sistemului printr-o construcţie politică nouă. Nimic distructiv, dimpotrivă – vedeţi şi în revistă.

Revista FP România o onorează pe dna Alina Mungiu-Pippidi – pentru că a dat o puternică voce, academică şi publică, „protestelor demnităţii”, şi chiar le-a arătat o cale de evoluţie.  Alina Mungiu-Pippidi, premiata de FP Romania: Trebuie sa facem o schimbare de generatie (video)

2 – Din vină proprie sau manipulaţi, am uitat repede crimele comunismului, de aceea responsabilii direcţi sau indirecţi s-au putut perpetua la putere ori au putut ieşi liniştiţi la pensie. În 2013, Andrei Muraru, directorul Institutului Crimelor Comunismului şi al Memoriei Exilului Românesc, ne-a amintit acestea, când a trimis în justiţie două figuri de torţionari. Tot anul trecut, după ce timp de 20 de ani a lucrat la impunerea unui memorial al tragediilor de la Sighet în conştiinţa românilor şi a străinilor, Ana Blandiana, voce literară şi civică, a anunţat deschiderea unui similar loc de neuitare şi la Bucureşti.

FP România îi onorează pe dna Ana Blandiana şi pe dl Andrei Muraru – pentru menţinerea vie în amintire a tragediei comuniste. 

3 – Corina Şuteu organizează de opt ani la New York festivalul de film românesc Making Waves. În 2012, Corina Şuteu a părăsit Institutul Cultural Român din New York, care asigura realizarea festivalului, dar, împreună cu o mică echipă de entuziaşti, au făcut valuri mai departe, asigurându-şi parteneri reputaţi şi finanţare adecvată. În 2013 nu doar că a repetat performanţa, dar a crescut-o: a adăugat o nouă locaţie, dincolo de New York, a adus şi filme din Cehia şi Slovacia, punând bazele unei manifestări culturale independente cu relevanţă internaţională – iar asta rămânând în zona finanţării exclusiv private, inclusiv prin crowdfunding.

FP România o onorează pe dna Corina Şuteu – pentru viziune, curaj antreprenorial, si spiritul managerial cu care face diplomaţie culturală privată.

4 – În toamna anului 2012, combinatul siderurgic Mechel Câmpia Turzii se închidea, lăsând fără muncă peste 1.000 de locuitori ai unui zone fără alţi mari angajatori. După numai un an, administraţia locală a reuşit să pună în locul combinatului siderurgic primul combinat social din România, tip de întreprindere la care angajaţii sunt şi acţionari, folosind pentru aceasta circa 3 milioane de euro din Fondul European pentru Ajustarea Efectelor Globalizării. E drept, 250 de muncitori, aflaţi acum în curs de recalificare, nu vor mai produce sârmă, ci echipamente pentru un brand sportiv internaţional. Combinatul social, la care salariaţii sunt şi asociaţi, este, totuşi, cel mai mare nou angajator care şi-a deschis porţile în Câmpia Turzii după 1989.

FP România îl onorează pe dl. Daniel Don, preşedintele Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă din Cluj – pentru această întreprindere de economie socială, bazată pe atragerea de fonduri europene.

5 – Statul român nu catadicseşte să stopeze defrişările ilegale, iar economia românească îşi permite să exporte cherestea. Cu totul altceva descoperea anul trecut ziarul Adevărul, pe drumul care leagă Clujul de Oradea: „o făbricuţă veche de peste 130 de ani, dintr-un sat mic şi liniştit, care produce şi azi scaune curbate pentru Japonia, Australia, SUA, Africa de Sud şi ţări din Europa”. Noul proprietar al fabricii de lemn curbat Phoenix Bucea este Emil David, un om de afaceri din judeţul Cluj, de profesie inginer geolog.

FP România îl onorează pe dl Emil David – pentru exemplul de exploatare superioară a unei resurse naturale româneşti mai curând risipite: lemnul 

6 – De câţiva ani, Festivalul Dilema Veche îi invită pe amatorii de arte şi idei din toată ţara la Cetatea Alba Iulia. Locul a fost ales graţie reuşitei primarului Mircea Hava, care conduce urbea de 17 ani, de a oferi oraşului o şansă de dezvoltare în plus, restaurând exemplar cetatea, printr-un proiect european în valoare de peste 15 milioane de euro.

FP România îl onorează pe dl Mircea Hava – pentru folosirea fondurilor europene în folosul patrimoniului istoric naţional şi al turismului local 

7 – În fiecare an numărăm elevii români care se întorc cu medalii de la olimpiadele internaţionale, dar ne uităm prea puţin la cei care stau în spatele lor. Din anul 2000, profesorul Radu Gologan coordonează lotul olimpic român de matematică. A antrenat până acum peste 100 de medaliaţi.

FP România îl onorează pe dl Radu Gologan – pentru cultivarea unor elite, dar şi pentru intervenţiile sale cu privire la calitatea educaţiei din România şi reformele necesare creşterii ei. 

8 – În 2012, un grup de jurnalişti de investigaţie, activişti, programatori şi designeri au fondat o organizaţia non-profit RISE Project, cu scopul de a investiga reţele de corupţie şi cazurile majore de crimă organizată, locală sau transfrontalieră. Au urmat dezvăluiri despre averile şi afacerile politicienilor, despre legăturile periculoase ale unor oficiali ai bisericii cu crima organizată, despre afacerea Roşia Montană şi altele.

FP România onorează echipa RISE Project – pentru că face, cu riscurile aferente, ceea ce presa românească nu mai face: anchete grele şi internaţionale. 

9 – Un anunţ de importanţă globală venea anul trecut de la Cluj. O echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, condusă de conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, a anunţat anul trecut că a reuşit să creeze o reţetă de „sânge artificial”. Cercetătorii implicaţi văd în viitor cum soldaţii din teatrele de operaţiuni ar putea avea în raniţă pungi cu sânge praf, din care, prin adăugare de apă, să obţină sânge lichid… Până acolo, pentru cercetătorii clujeni una dintre marile provocări este lipsa de predictibilitate privind fondurile necesare continuării cercetărilor…

FP România îi onorează pe dl Radu Silaghi-Dumitrescu şi pe colegii săi – pentru că au reuşit să facă dovada că în România încă se mai poate face cercetare avansată şi relevantă mondial.   

10 – Încă din primăvara trecută, guvernatorul BNR anunţa intrarea României într-un amplu ciclu de reducere a ratelor de dobândă – la care s-a adăugat şi reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii ale băncilor. Adică o turnură – istorică? – în politica monetară a BNR, care va lăsa mai mulţi bani băncilor comerciale. O dată în plus, mingea creditării economiei reale se află în terenul acestora.

Revista FP România îl onorează pe dl Mugur Isărescu – pentru schimbarea de paradigmă a politicii BNR. 

Avem şi trei premii speciale, lastminute, ca suma să fie cu noroc 😉
Cu un interesant traseu uman – imigrant prin Europa, apoi muzician de calibru în America –, Damian Drăghici face acum politică în România: este senator şi consilier de stat pentru problemele romilor. În decembrie, a dat un răspuns politic neaşteptat britanicilor isterizaţi de o invazie a romilor: Cerşitul romilor este vizibil pentru că are loc în stradă, deşi ei cer sume mici, însă unele persoane de la bănci fură miliarde de euro, fără să-i vadă cineva, pentru că se află la etajul 60, a spus Damian Drăghici pentru The Times. „Şaptezeci la sută dintre romii care au plecat din România în ultimii zece ani sunt integraţi. Au copii care merg la şcoală şi acţionează ca cetăţeni activi şi plătitori de taxe acolo unde se află” – a completat noul politician român.

FP România îl onorează pe dl Damian Drăghici – pentru vocea calificată pe care o poate da romilor din România, chiar şi în Europa. 

Alt premiu special se referă la statul ca bun proprietar şi manager. După ce dl Remus Borza, ca manager-invitat la Hidroelectrica, a arătat, în numai un an, că statul nu este în mod implacabil un prost proprietar, dna Daniela Lulache, care anul trecut a preluat conducerea Nuclearelectrica, are ocazia să arate că statul, ca acţionar principal, poate fi şi un bun manager. Anul trecut, dna Lulache a reuşit rezolvarea rapidă a unor disfuncţionalităţi, pentru a avea o listare de succes, a condus convingător campania de atragere a investitorilor vizaţi, a implementat standarde de guvernanţă corporatistă şi, la final, a încheiat anul cu un profit net preliminat de 13 ori mai mare decât cel din 2012.
Anul acesta în viaţa Nuclearelectrica urmează să intervină o decizie fermă în privinţa Unităţilor 3 şi 4. Centrala are nevoie de investiţii, dar şi de piaţă, consumul intern fiind în scădere. Un raport al companiei anunţa că Nuclearelectrica va participa la realizarea hidrocentralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa şi a cablului submarin prin care România va putea exporta energie electrică în Turcia. Compania vrea să se diversifice, iar aceste proiecte sunt prioritare şi strategice, a explicat doamna Lulache, citată de Adevărul. Aşadar, de urmărit – cum spunem în revistă.
Al treilea se referă la mari afaceri în străinătate ale unei companii din România. Compania Rominserv, membră a grupului Rompetrol, anunţa anul trecut că a câştigat “un contrat cu o valoare ce depăşeşte un miliard de dolari”, pentru modernizarea şi creşterea capacităţii de prelucrare a rafinăriei Pavlodar din Kazahstan. De aflat în ce fel poate o companie din România să câştige un contract de un miliard în străinătate.

 

Ultima ora:

ObservatorCosmin Ghiţă: Nu excludem în acest moment o emisiune de obligaţiuni sau alte instrumente în conexiune pentru retehnologizare

PoliticDragoș Preda: #DezvoltamPrahova #DezvoltamPrahovaInteligenta

EconomieCosmin Ghiţă: Nu excludem în acest moment o emisiune de obligaţiuni sau alte instrumente în conexiune pentru retehnologizare

ExternBarbu Mateescu: ”Anti-contemporaneitatea face un pas înapoi”

SocialCsibi Magor: Am avut cu toții un an greu. Dar putea să fie mult mai greu

EvenimenteDan Mihalache: “Understanding the Romanian Diaspora – Diaspora mobilisation during COVID-19”

CulturaCristina Popescu: Cele mai recente aprecieri internaționale ale mărcilor poștale românești, materializate în două premii Nexofil

EditorialAndrei Stoian, Alexandru Georgescu și Radu Magdin la emisiunea Sfere de Interes



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe