OraNoua.ro
Publicat în 17 decembrie 2014, 18:44 / 162 elite & idei

Petrișor Peiu: NATO și securitatea regională. Cazul Republicii Moldova – Implicații de ordin economic

Petrișor Peiu: NATO și securitatea regională. Cazul Republicii Moldova – Implicații de ordin economic

de Petrișor Peiu

Opțiuni strategice pentru Republica Moldova:

1. Aderarea la UE

2. Aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică din postura de țară neutră

3. Păstrarea Republicii Moldova în afara oricărei uniuni de state    

Republica Moldova în afara oricarei uniuni de state:

  • greu de imaginat un astfel de viitor într-o regiune împărțită în două blocuri mari, direct antagonice;
  • dependentă exclusiv de statutul viitor al Ucrainei: atâta timp cât Ucraina își păstrează actualul statut incert, acesta este posibil și pentru Republica Moldova;
  • un statut economic incert, cu schimburi economice greoi de realizat, fiind în afara fluxurilor principale: nu există decât state mari (China, India sau Turcia)  care  cresc economic și își reduc decalajul relativ față de statele OCDE; toate celelalte țări care “cresc“sunt angrenate în forme asociative de natură politică și economică.

 

Aderarea la Uniunea Economică Euro Asiatică (UEEA):

Country Population GDP 2011 (In Millions USD) GDP 2012 (In Millions USD) per capita
Belarus 9,459,000 59,735 63,259 6,739
Russia 143,455,000 1,899,056 2,021,960 14,247
Kazakhstan 17,027,000 183,107 196,419 11,773
Kyrgyzstan 5,717,000 6,199 6,473 1,158
Uzbekistan 30,214,000 45,353 51,168 1,737
Tajikistan 8,044,000 6,523 7,592 953
EAEC total 213,916,000 2,189,991 2,346,871 10,971

 

Aderarea la UE: (date sintetice 2013 și 2014):

Gross domestic product, constant prices Percent change 0.176 1.609
Gross domestic product, current prices U.S. dollars Billions 17,371.618 18,451.080
Gross domestic product based on purchasing-power-parity (PPP) valuation of country GDP Current international dollar Billions 16,260.640 16,773.339
Gross domestic product based on purchasing-power-parity (PPP) per capita GDP Current international dollar Units 32,151.657 33,083.930
Gross domestic product based on purchasing-power-parity (PPP) share of world total Percent 18.691 18.413

O viziune globală a securității europene

o viziune globala

  • Atât NATO cât și UE au câte 28 de membri, dintre care 22 sunt comuni;
  • Exista 6 state care sunt membri UE fără a fi membri NATO: Austria, Finlanda, Irlanda, Malta și Suedia pe de o parte și Cipru pe de alta parte (poziția Turciei în NATO determină poziția Ciprului în raport NATO);
  • Dintre acestea, Malta și Irlanda nu au o pozitie relevantă în acest ansamblu, Suedia este tradițional neutră, Austria este în mijlocul blocului NATO iar Finlanda și-a câștigat demult independența promițând neutralitatea (oricum Norvegia este membru NATO).

 

  • Din punct de vedere strategic, politic si economic premiza de baza a existentei blocului economic UE este umbrela de securitate NATO: fara existenta NATO , UE ar fi fost imposibil de imaginat;
  • Toate tarile de granita intre blocul UEEA si UE sunt membri NATO, cu exceptia istoric motivata a Finlandei;
  • Tot blocul tarilor estice foste socialiste a urmat acelasi parcurs: a intrat in NATO si apoi in UE;
  • Premiza esențială a unei piețe unice europene funcționale este securitatea; UE nu are instrumente să asigure securitatea granițelor și nici nu le poate dezvolta în viitorul apropiat sau de medie perspectivă;

Existenta NATO este garantul existenței UE: niciodată UE nu se va extinde în afara umbrelei NATO.


 

Locul Republicii Moldova în acest ansamblu

  • Republica Moldova este o țară foarte mică , cu probleme de integritate teritorială (Transnistria), săracă, cu capacități militare insignifiante și cu o relație ambiguă cu Federația Rusă.
  • De ce ar accepta UE aderarea Republicii Moldova?
  1. Este piața RM o miza semnificativa?Nu!
  2. Este RM un teritoriu sigur? Nu!
  3. Este RM un teritoriu bine definit geografic? Nu!
  4. Este sigură o investiție din UE facută în RM? Nu!
  5. Este justificat pentru UE să importe un conflict înghețat? Nu!
  6. Are UE resurse interne de coeziune pentru a sprijini un nou front cu Federația Rusă? Nu!
  • În plus, sprijinul populației din RM pentru ideea aderării la UE este insuficient (sub două treimi, spre jumatate).
  • Nu există nici o motivație pentru UE să accepte ca un nou membru Republica Moldova!
  • Explicația particulară a acestei demotivări este lipsa securității (pe lângă explicația generală de atenuare a entuziasmului extinderii, valabilă și pentru Balcanii de Vest sau Turcia).

Este realist gândim viitorul Republicii Moldova în NATO?

  • Dacă Republica Moldova dorește să adere la Uniunea Europeană, va trebui să treacă întâi hopul aderării la NATO;
  • NATO este singura organizație suprastatală care poate compensa deficitul de securitate/siguranță al Republicii Moldova;
  • Singura modalitate de extindere spre Est a UE este să pașească pe un sol NATO;
  • Lobby-ul de afaceri din UE nu dorește expansiunea pietei unice în afara umbrelei NATO din următoarele motive:

1. există riscul de a aloca resurse într-o zonă instabilă  în care rezultatul investițiilor să fie oricând pierdut (în urma unui conflict);

2. dacă mediul privat de afaceri nu are curaj să activeze într-o piață nesigură, de ce să cheltuiești resurse importante pentru a realiza acolo o           infrastructură de afaceri;

3. nu este clară perspectiva de aducere  a pieței RM la standardul UE atâta timp cât existența țării în sine se pune în discutie;

4. costul economic al unui conflict politic cu Federația Rusă este atât de mare încât UE nu vrea sî și-l asume.

Dacă RM ar fi membru NATO, toate aceste aspecte nu ar mai putea fi susținute de scepticii expansiunii UE către Est.


Ce presupune integrarea în NATO din punct de vedere economic?

 

  • Primul pas ar fi îndeplinirea criteriilor de economie de piață , în acceptanta SUA; este un proces în care sunt implicate în principal Departamentul de Comerț (DoC) și  USTR (US Trade Representatives);
  • Acest lucru presupune îndeplinirea unui set de măsuri care conduc la transparentizarea economiei, domnia legii (rule of law), reducerea corupției, adoptarea unor reguli acceptate pe plan internațional; acest lucru va conduce cu necesitate la pierdereacontrolului asupra economiei a factorului politic și a rețelelor informale de monopolizare privată a economiei;
  • O condiție esențială va fi rezolvarea disputelor comerciale sau legale cu companii americane sau canadiene;
  • O altă condiție va fi încetarea practicilor anticoncurențiale (asociate dumping-ului);
  • Fară susținerea activă din partea mediului de afaceri american din RM sau care are interese comerciale în RM nu se va lua niciodată în calcul un astfel de statut.
  • Schimbarea paradigmei industriei de apărare este esențială: ea trebuie plasată în tendințele urmate de țările NATO;
  • Modalitatea de control parlamentar a organismelor de reglementare a pietei trebuie sa fie foarte clara si eficienta;
  • Trebuie înființate instituții economice noi sau umplute cu noi competențe cele înființate formal;
  • Independența unor organisme de reglementare a pieței trebuie probată în timp.

 

Ce presupune integrarea în NATO din punct de vedere economic?

Trebuie reduse vulnerabilitățile de ordin strategic ale economiei Republicii Moldova:

– o economie dezechilibrată , mult prea bazată pe agricultură;

– dependența de remitentele cetațenilor aflați în afara granițelor;

– insecuritatea energetică cronică;

– insuficiența resuselor interne de dezvoltare;

– dependența de relațiile comerciale și de export de forța de muncă cu Federația Rusă.

Trebuie găsit un „sponsor” al acestei integrări : un stat puternic din prima linie NATO care să impingă Republica Moldovape agenda NATO, așa cum România a avut-o pe Marea Britanie a lui Tony Blair;

Aceasta însemnă identificarea unui proiect economic comun de anvergură mare la scara națională, care  implice factoriimportanți din industria de profil (cazul BAE Systems sau EADS pentru România).


Care este astăzi relația între NATO și UE

Dezbaterea între  „carolingieni” ( adepții realizării unei politici proprii de securitate a UE) și „atlantiști” (cei care spun ca NATO tocmai asta asigură), cu Franța și Marea Britanie în posturi reprezentative pentru cele două curente a condus la propunerea celor „big five” (Franța, Germania, Italia, Spania și Polonia) din 2011 de creare a unui stat major comun , respinsă de către Marea Britanie.

Principiul celor „3D” guvernează relația UE-NATO:

  • „no duplication of structures that already existed within NATO;
  • no discrimination of NATO members that were not EU members;
  • no decoupling of the transatlantic link”.
  • Pivotarea SUA către Asia conduce la o dezangajare relativă a principalului aliat din Europa și Orientul Mijlociu , ceea ce creează două scenarii posibile viitoare:
  • transformarea NATO într-un „NATO global”, cu un pilon european(UE) și unul american, ceea ce nu ar include un rol clar pentru Turcia sau
  • realizarea unei Europe a „cercurilor concentrice” în care un nucleu redus de țări europene să dezvolte o integrare militară puternică , pe principiul PESCO – Permanent Structured Cooperation (așa cum apare în Tratatul Lisabona), care să îngăduie operațiuni militare comune fără angajarea plenară a NATO.
  • Dezangajarea SUA din Europa nu va presupune pe termen scurt și o dezangajare din zona Mării Negre , ci dimpotrivă.
  • Mai mult, nu se poate concepe o integrare militară regionlă reală în Europa Centrala și de Est, având în vedere atitudinile strategice diferite ale Poloniei, României și Țărilor Baltice (pro-atlantiste înfocate) pe de o parte și ale Ungariei, Bulgariei și Greciei pe de altă parte (cu un ochi deschis larg  către chemările Federației Ruse).

 

Avantaje și costuri ale integrării în NATO

  • Securitatea este o resursa importanta pentru orice natiune;
  • NATO a fost infiintata pentru a apara Europa de primejdia definita ideologic , iar UE pentru a preveni un nou conflict  intre Franta si Germania;
  • Istoria regiunii extinse a Marii Negre arata ca aliantele non-militare nu tin “ conflictele departe de regiune“;
  • Securitatea este o categorie economica, deci integrarea in NATO aduce cu sine beneficii importante;
  • Integrarea in NATO reduce semnificativ spatiul de manevra pentru asa-numita “stupidity of politicians“;
  • Cel mai mare si mai vizibil beneficiu il reprezinta cresterea semnificativa a fluxului de investitii straine dupa integrare (cu 166% in primul an in cazul Romaniei, cu procentaje intre 12 si 188% pentru celelalte state); important este ca fluxul diferential de investitii straine nu a scazut niciodata in primii 10 ani dupa integrare, adica se creeaza o tendinta ireversibila.
  • Apararea colectiva reduce costurile nationale ale apararii;
  • Dimensiunea economica a securitatii este data de articolul 2 al tratatului (ignora datorita esentialului articol 5)- intrarea in clubul economic cel mai puternic al planetei;
  • Calitatea de membru NATO nu reprezinta un beneficiu economic instant “per se“ ci mai mult un mecanism suplimentar de crestere a competitivitatii globale;
  • Procesul de integrare presupune un drum lung de reforme instituționale în scopul transformării unei economii centralizate într-una de natură liberală;
  • Creșterea vizibilității globale a pieței naționale, în special în ochii marilor economii din afara UE : SUA, Coreea de Sud, Japonia, Canada, Australia, etc.

Costuri ale integrării în NATO

Costuri asociate calității de membru NATO: directe si indirecte;

Costuri indirecte:

  • cheltuielile aferente creării și menținerii forțelor militare la standarde NATO și în regim de interoperabilitate cu forțele NATO; deși aceste costuri se regăsesc în mare și în cadrul Parteneriatului pentru Pace sunt și cazuri care nu se regăsesc în acestea, precum cele aferente programului „NATO s Airborne Early warning and Control Forces” (achiziție de avioane cu echipamente radar speciale)
  • menținerea reprezentaței statului membru la Brussels și a reprezentanței SHAPE la Mons;
  • bugetul apărarii care trebuie să fie peste 2%.

Figura 1. Distribuția cheltuielilor pe globDefence Budget  Figura 2. Distribuția bugetelor apărării în statele membre NATO 

Defence spending

Costuri directe: cheltuielile administrate direct de catre NATO, bazate pe contributiile statelor membre; modalitatea de alocare nationala a fondurilor comune pentru NATO este data de catre o formula stabilita de catre NATO, impreuna de statele membre care ia in calcul :

  • marimea PIB-ului national
  • PIB-ul in metodologia PPP, etc.
  • și care în medie se situează la 0,027% din PIB.

Bugetul comun NATO se poate divide în trei: civil, militar și NSIP


Clarificări despre NATO

  • Țările Parteneriatului pentru Pace nu beneficiază de garanții de securitate colective; numai țările membre au aceste garanții;
  • Terorismul nu afectează doar statele membre NATO;
  • Nu există nici o incompatibilitate între calitatea de membru NATO și investitii străine provenite din spațiul UEEA (din Rusia cu predilecție); dimpotrivă, statisticile indică o triplare a vitezei de creștere a investițiilor rusești după integrarea statelor foste socialiste  în NATO!

CONCLUZII

1. Nu există nici o cale de a adera la UE fară a avea calitatea de membru NATO înainte pentru statele foste socialiste, mai ales pentru cele de frontieră cu spațiul UEEA;

2. Avantajele economice ale integrării în NATO sunt uriașe, compensând orice fel de costuri;

3. Nu există nici un stat estic sau central-european care a devenit membru NATO și care nu a avut o evoluție economică abrupt pozitivă;

4. Poate securitatea nu este cea mai importantă resursă dar în spațiul central și est-european este o premiză a afacerilor importante și mai ales a dezvoltării economice.

Ultima ora:

ObservatorZF 30 de ani de business. 3 generaţii de antreprenori: GRUIA STOICA, Grampet

PoliticLudovic Orban va avea întrevederi, la Zagreb, cu Ursula von der Leyen, Angela Merkel şi Donald Tusk

EconomieZF 30 de ani de business. 3 generaţii de antreprenori: GRUIA STOICA, Grampet

ExternOvidiu Nahoi: Revoluția de catifea – unde sunt Cehia și Slovacia după 30 de ani?

EvenimenteEmil Hurezeanu: Anticamera lui ’89 – Despre curaj și eroi invizibili

CulturaFlaviu George Predescu: Gaudeamus. Criticul literar Daniel Cristea-Enache la interviurile DC News

SocialCezar Ioan: Legătura dintre salam (de Sibiu), pui fericiți, coeziune și responsabilitate socială – Agricola Bacău. Cine mănâncă împreună, rămâne împreună!

MoldovaAndrei Vlasceanu: Tragedie antică şi teatru rusesc la Chişinău



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe