Adriana
Publicat în 13 septembrie 2017, 17:30 / elite & idei

Petrisor Peiu: Cresterea economica „s-a consumat” pe balonase si acadele. Sa vina criza!

Petrisor Peiu: Cresterea economica „s-a consumat” pe balonase si acadele. Sa vina criza!
+ Observator

Între anii 1950 si 1970, Romania a avut unele dintre cele mai ridicate ritmuri de cresteri ale economiei, dezvoltarea fiind impresionanta chiar si pentru observatorii occidentali; in acea perioada, s-au atins chiar si procentaje ale cresterii PIB de peste 15%.

Tara avea atunci una dintre cele mai inalte rate de acumulare din lume, iar cresterea economica alimenta dezvoltarea rapida a infrastructurii si a capacitatilor industriale nationale.

Imediat dupa venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu, s-au crescut puternic salariile, s-a reformat sistemul de pensii si s-au scazut preturile reale ale bunurilor de consum in vederea cresterii consumului. Pentru a alimenta cresterea economica si consumul, guvernul Romaniei a acumulat o datorie externa uriasa, care, intr-un singur an (1980) s-a triplat: de la 3,5 miliarde USD la aproape 10 miliarde USD, din cauza cresterii dobanzilor, ca urmare a crizei economice mondiale.

Deficitul comercial crestea vertiginos, astfel incat intr-un singur an (1975, anul primului acord cu FMI), exporturile au crescut cu 33%, iar importurile cu 48%! Ca urmare a acestor deficite uriase, FMI si creditorii internationali au impus Romaniei o politica de austeritate dramatica: importurile au fost reduse cu rate de doi digiti an de an, in 1978 a venit primul an de cresteri ale preturilor la transport, alimente, servicii si imbracaminte; in 1979, al doilea val de scumpiri a lovit produsele energetice, iar in 1982 au venit scumpiri de 35% in medie (la gaze naturale de 150% si la electricitate de 30%), concomitent cu scaderea salariului real.

Evolutia datoriei externe a Romaniei

Urmarea a fost un dezastru absolut: nivelul de trai s-a prabusit cu 40%, bugetele pentru sanatate, educatie si cultura s-au redus cu zeci de procente, a aparut criza alimentara, iar in 1989 regimul s-a prabusit zgomotos, pe fondul unor investitii megalomanice in obiective fara importanta strategica (Casa Poporului, de exemplu). Romania ajuns de la stadiul de a 23-a economie a lumii (in anii ’70) la nivelul locului 47 global (sfarsitul anilor ’90).

Au trecut anii si, la inceputul noului mileniu, tara a cunoscut o secventa incredibila de crestere, cu ritmuri impresionante (pana la 8%), recuperand o mare parte din terenul pierdut si abandonand pozitia de cea mai slab performanta si saraca tara din UE (in favoarea vecinului sudic, Bulgaria). Atunci am devenit campioni mondiali all-time la kilograme de studii de fezabilitate fara urmari pe cap de ministru! Cresterea economica record din perioada 2004-2008 a fost „cheltuita” pentru cresterea pensiilor si salariilor, dar si pentru investitii de o comicarie absoluta sau pentru cheltuieli aberante pentru achizitii de nimicuri. Deficitul comercial record, precum si deficitele bugetare de peste 4% au adus un deficit urias de cont curent nenatural de ridicat.

crestere economica Romania

Cheltuielile nechibzuite s-au razbunat si caderea economica din perioada 2009-2013 a fost dramatica, cu reduceri de salarii (cu 25% la baza si cu varfuri de pana la 40%), iar PIB s-a prabusit, tragand Romania in jos.

Niciodata nu e prea tarziu sa ne invatam minte, am crezut unii dintre noi. Au trecut, iata, patru ani de crestere sustinuta (am devenit iarasi tigrul economic al Europei, cu rate de crestere de aproape 6%) si istoria se repeta: anul trecut, deficitul comercial a trecut de 10 miliarde USD, anul acesta creste cu peste 30%, iar deficitul bugetar va depasi probabil 3%.
ADVERTISING

Cu o consecventa demna de o cauza mai buna, guvernele Romaniei fac aceleasi greseli: „consuma” cresterea economica pe balonase si acadele, pe importuri, pe cresteri de salarii in domeniul public si pe pensii speciale. In timpul acesta, deficitul de infrastructura fata de vecinii nostri creste, iar firmele romanesti se ineaca in mediocritate, hartuite nemilos de administratii diletante.

Romania, cu cei 750 km de autostrazi ai sai, este net depasita de Polonia (peste 3.100 km, de patru ori mai mult), de Ungaria (aproape 2.000 km) sau de Cehia (1.213 km), cele doua din urma fiind totusi state de doua ori mai mici decat noi.

Polonia conduce si la productia de energie (166.000 Gwh/anual), urmata de Cehia (83.000Gwh/anual), Romania (65.000 Gwh/anual) si Ungaria (32.000 Gwh/anual); sa nu uitam totusi ca Ungaria va ajunge curand la 45.000 Gwh/anual, prin dublarea capacitatii centralei atomo-electrice de la Paks.

Desi avem cea mai mare retea feroviara din regiune (peste 20.000 km), avem cea mai mica viteza medie comerciala din Europa de Est, cu aproape 20km/h mai putin decat in 1989!

Recent, Coface a publicat topul primelor 500 de companii din Europa Centrala si de Est. Polonezii conduc detasat lista, cu o treime din firme (168), cu o cifra de afaceri agregata de 223 miliarde Euro (1,1 milioane salariati) si un profit net agregat de 6,5 miliarde Euro. Pe locul doi vine o economie cu 60% mai mica decat cea romaneasca, Ungaria, cu 75 de companii, cu o cifra de afaceri de aproape 90 miliarde Euro (245 000 salariati) si un profit de 5 miliarde Euro; pe trei este Cehia (tot o economie mai mica decat cea romaneasca), cu 71 de companii, avand o cifra de afaceri totala de 88 miliarde Euro si un profit de aproape 6 miliarde Euro.

Abia pe locul patru este Romania, cu doar 65 de firme, avand o cifra de afaceri totala de 58 miliarde Euro, un profit de doar 2,5 miliarde Euro si 241.000 de salariati. In primele 100 de companii din regiune, numai 7 sunt de la noi, prima fiind abia pe locul 14 (Dacia); niciuna din cele 7 nu are actionariat romanesc si numai doua sunt listate la Bursa de la Bucuresti. Prima firma regionala este PKN Orlen din Polonia (20 miliarde Euro cifra de afaceri, listata la Varsovia), a doua este MOL (Ungaria, 13 miliarde Euro, listata la Budapesta), a treia Skoda (Cehia, 11 miliarde Euro, listata la Praga).

Guvernul Romaniei, contrar exemplelor de succes de la Budapesta si Varsovia, se lupta eroic pentru a stopa investitiile bursiere fie ascunzand companii precum Hidroelectrica sau Portul Constanta sau Aeroporturi Bucuresti, fie colectivizand companii publice in colhozul numit Fondul Suveran de Investitii si Dezvoltare, fie „ucigand” antipaticul Pilon II de pensii, care se opune perfid cresterilor de salarii, pensii, deficite, etc.

Sa nu faci nici un kilometru de autostrada intr-un an, sa nu fii in stare sa termini al 10-lea studiu de fezabilitate pentru autostrada Pitesti-Sibiu, sa iti faca trenul 11 ore de la Bucuresti la Cluj, sa inventezi zilnic metode de tortura pentru firme (TVA-split etc.), sa te lupti cu cardul bancar in 2017 este ca si cum te-ai culca bovin pe sinele de cale ferata si te-ai bucura ca vezi luminita de la capatul tunelului venind spre tine cu 100km/h!

Dar nu, noi avem totusi, motive serioase de optimism: Guvernul a preluat curajos modelul chinezesc (precum Ion Iliescu modelul suedez, o tempora, o mores!), urmand sa infiinteze Casa Nationala de Comert (probabil pregatita pentru clasicii in viata ai comertului exterior, Dan Voiculescu sau Ioan Niculae). In zorii noi crize ne vom amagi cu speranta ca adoptarea modelului chinezesc se va extinde rapid, ajungand pana la pedeapsa chinezeasca aplicata oficialilor corupti (pour-les-connaisseurs)!

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).
http://www.ziare.com/economie/crestere-economica/cresterea-economica-s-a-consumat-pe-balonase-si-acadele-sa-vina-criza-1480447

Ultima ora:

ObservatorRobert Lupitu: Cum s-a schimbat evaluarea Comisiei Europene privind lupta anticorupție și independența justiției din România în mai puțin de un an

PoliticIulian Fota: România a devenit țintă a spionilor după consolidarea importanței sale strategice cu sprijinul NATO

EconomieMugur Isărescu: Comitetul de trecere la euro nu a fost vizitat mai de nimeni, de 7-8 ani

ExternAlexandru Lăzescu: China, beneficiarul turneului lui Trump în Asia

EvenimenteMireille Rădoi la Zilele BCU Iași

CulturaIonuț Vulpescu: O lege neconstituţională(?), o preemţiune legală. Situaţia Vilei Florica

SocialVintilă Mihăilescu: Povestaşii

MoldovaCristian Unteanu: De la Chişinău, Dodon brodează mai departe pe scenariul anti-românesc



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe