Matei Bogdan
Publicat în 26 februarie 2020, 13:53 / 102 elite & idei

Prof.univ. dr. Alina Bârgăoanu, despre “infodemia” cauzată de noul coronavirus

Prof.univ. dr. Alina Bârgăoanu, despre “infodemia” cauzată de noul coronavirus

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat, la începutul acestei luni, criza globală cauzată de noul coronavirus ca fiind prima „infodemie masivă răspândită prin reţelele sociale”. Prin infodemie, OMS înţelege „o supraabundenţă de informaţii – unele corecte, altele nu – care îngreunează accesul oamenilor la surse de încredere atunci când au mai multă nevoie de ele”. Care sunt efectele negative ale infodemiei, cum putem să decelăm între sursele de informație cărora să le acordăm credit și cum să ne raportăm la informațiile și sursele share-uite pe rețelele de socializare, explică la RFI Alina Bârgăoanu, prof.univ.dr. SNSPA, expert în analiza dezinformării.

“Termenul de infodemie a fost lansat recent de Organizația Mondială a Sănătății cu referire la criza creată de noul coronavirus. Eu nu pot decât să preiau definiția pe care a introdus-o OMS, care a definit infodemia ca fiind o <supraabundență de informații, unele corecte, altele nu, care bombardează oamenii în momentul în care au mult mai multă nevoie de informații>. (…) Ar fi vorba despre un bombardament informațional, un trend despre care se discută de foarte mult timp în literatura de specialitate, dar și Organizația Mondială a Sănătății precizează că după părerea experților de la OMS, este prima oară când vorbim despre o infodemie la nivel global. Eu cred că ne-am mai confruntat cu astfel de infodemii, inclusiv în spațiul public românesc, deci o supraabundență de informații- unele corecte, unele nu- ne-am mai confruntat cu bombardament informațional, însă ce este nou acum este faptul că este vorba despre o infodemie la nivel global creată”, explică Prof. Univ. Dr. Alina Bârgăoanu.

Cum putem să decelăm între sursele de informație cărora să le acordăm credit, în condițiile în care informațiile primare sunt în zone geografice îndepărtate, cum e cazul noului coronavirus?

“Un răspuns simplu ar fi că ar trebui să ne bazăm foarte mult pe jurnalele, pe publicațiile mainstream, să cunoaștem autorii, să cunoaștem publicația, să aibă un tip de prestigiu. Nu neapărat pe subiectul noului coronavirus. Și publicațiile au început să dea rateuri și există un caz celebru – BBC- și foarte multă presă din Marea Britanie de tip mainstream care a preluat sub formă de fake news anunțul cu reducerea timpului de lucru și a săptămânii de lucru în Finlanda. Deci, din păcate, n-aș putea spune că presa de mainstream este o sursă foarte, foarte validă de informații. Eu cred că acum și presa, și oamenii obișnuiți ar trebui să caute să se țină de informațiile oficiale, acordate de organisme internaționale validate, precum OMS, informații care circulă cu caracter oficial. Ceea ce spun eu poate că este iluzoriu pentru că tocmai perioada actuală la nivel global este caracterizată de un tip de neîncredere în sursele oficiale de informație și poate că, în cazul Chinei, avem o apetență mai crescută pentru astfel de neîncredere, dar eu cred că în această situație de supraabundență informațională și de bombardament emoțional, sursele oficiale cred că ar trebui să urce mai sus pe podium. Iar OMS a avut această intervenție în condițiile în care spațiul online începuse să fie bombardat, din toate părțile, de informații- unele corecte, unele nu”, mai spune Alina Bârgăoanu, Prof. Univ. SNSPA, expert în analiza dezinformării.

Care sunt efectele negative ale infodemiei, ale acestei supraabundențe de informații? Cum pot fi contracarate? 

“Efectele din planul virtual coboară în viața reală, putem avea de-a face cu linșaje, cu discriminări, cu faptul că oamenii ajung să nu mai fie tratați, să nu li se mai permită accesul în spațiile publice, deci această infodemie, a cărei origine se află în mediul virtual, apoi coboară în viața reală. (…) Efectele sunt de la cele pe care le-am spus deja până la situații cu privire chiar la o posibilă recesiune economică pentru că oamenii au intrat în panică, nu au mai circulat, lanțurile de producție s-au blocat și întreaga lume ar putea să intre într-un gen de dificultate economică și ca urmare a panicii care a fost răspândită pe rețelele sociale” , conchide Prof.Univ. Dr. Alina Bârgăoanu.

Ultima ora:

ObservatorElena Calistru, pe lista reprezentanților României în cadrul Comisiei Economice și Sindicale Europene din partea Sindicatelor, Patronatelor și Societății Civile, pentru perioada 2020-2025

PoliticKlaus Iohannis: Guvernul va veni cu o iniţiativă legislativă pentru a repara Legile Justiţiei

EconomieElena Calistru, pe lista reprezentanților României în cadrul Comisiei Economice și Sindicale Europene din partea Sindicatelor, Patronatelor și Societății Civile, pentru perioada 2020-2025

ExternMircea Geoană: NATO este cu toate radarele sus. Rusia și China încearcă să se folosească de această perioadă dificilă

SocialEmil Constantinescu: FERPAR Corneliu Dinu

EvenimenteAlina Achim – Inayeh: A inceput Brussels Forum in format virtual

CulturaCristina Popescu: ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN

EditorialFlaviu George Predescu: Jurnal politico-literar (III)



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe