Matei Bogdan
Publicat în 28 octombrie 2020, 15:07 / 39 elite & idei

Radu Carp: Alegeri în pandemie – exemplul Lituaniei

Radu Carp: Alegeri în pandemie – exemplul Lituaniei

de Radu Carp

Alegerile parlamentare din Lituania s-au desfăşurat în două tururi de scrutin, pe data de 11, respectiv 25 octombrie. 71 de parlamentari sunt aleşi în circumscripţii uninominale, în două tururi, iar restul de 70 sunt aleşi potrivit reprezentării proporţionale, întregul teritoriu al ţării fiind considerat o circumscripţie unică.

Ȋn Lituania a avut loc în 2019 un referendum pentru reducerea membrilor Seimas de la 141 la 121, referendumul nefiind validat.

La precedentele alegeri din 2016 Uniunea Verzilor şi Fermierilor Lituanieni a câştigat 54 de locuri în Seimas, obţinând jumătate din locurile în sistem uninominal. Acest partid s-a aliat cu Partidul Social Democrat din Lituania pentru a forma o coaliţie de guvernare, condusă de primul – ministru Saulius Skvernelis. Cel din urmă partid s-a scindat între adepţii guvernării şi cei ai trecerii în opoziţie care au format Partidul Democrat Muncitoresc din Lituania. Principalul partid de guvernare a trebuit să colaboreze cu partidul Ordine şi Justiţie pentru a asigura majoritatea.

Alegerile din acest an au marcat revenirea conservatorilor, partidul Uniunea Patriei – Creştin – Democraţii Lituanieni condus de fostul ministru de finanţe Ingrida Simonyte câştigând 49 de locuri în Seimas, urmat de Uniunea Verzilor şi Fermierilor Lituanieni cu 32 locuri.

Uniunea Patriei va forma o coaliţie de guvernare cu Mişcarea Liberală care a obţinut 13 locuri şi cu Partidul Libertăţii care a obţinut 11 locuri în Seimas. Cele trei partide au anunţat imediat după anunţarea rezultatului alegerilor că o susţin pe Ingrida Symonite pentru poziţia de prim – ministru.

Rezultatul acestor alegeri marchează revenirea doamnei Symonite care a fost ministru de finanţe într-o perioadă extrem de dificilă pentru Lituania, 2009 – 2012, perioada în care această ţară a fost intens afectată de criza economică globală. Conservatorii lituanieni au plătit preţul pentru faptul de a se fi aflat la conducere în acea perioadă, ca dealtfel toate partidele din Europa care se aflau atunci la putere, iar revenirea s-a produs treptat. Campania lor electorală s-a concentrat pe necesitatea de a atrage noi investiţii. Partidul a dorit şi a reuşit să se distanţeze de identificarea cu politicile de austeritate.

Prezenţa la aceste alegeri a fost redusă, în primul tur fiind de 47,6%, cu aproximativ 3% mai puţin decât în 2016. Dintre voturile exprimate 11,64% au fost exprimate înainte de ziua votului, prin corespondenţă. Ȋn 2016 au votat prin corespondenţă doar 6,65%, ceea ce înseamnă că numărul celor care au ales această modalitate de vot aproape s-a dublat.

Alegerile s-au desfăşurat în condiţii cu totul speciale datorită pandemiei. Alegătorii au fost obligaţi să vină în secţiile de votare cu mască, iar membrii birourilor secţiilor de votare au purtat măşti şi mănuşi, au dezinfectat toate suprafeţele folosite din încăpere din oră în oră şi au ventilat secţiile de vot de mai multe ori în timpul zilei. Au fost create circuite special, astfel încât alegătorii să intre pe o parte şi să iasă pe cealaltă. Alegătorii au trebuit să respecte măsurile de distanţare socială în afara şi în interiorul secţiei de votare. Majoritatea alegătorilor au venit cu propriile instrumente de scris. La intrarea în secţia de vot cei fără mască puteau să ia una din cele puse la dispoziţie gratuit de organizatorii scrutinului.

Lituania a rezolvat problema celor peste 30000 de alegători aflaţi în carantină. Comisia Electorală Centrală a cerut oficial celor care nu puteau să-şi părăsească domiciliul să se înregistreze pentru vot. Toţi cei care s-au înregistrat astfel au primit acasă buletinele de vot, au votat şi au introdus buletinul de vot într-un plic închis, iar angajaţii Comisiei Electorale Centrale au preluat aceste buletine cu o zi înainte de primul tur şi cu o zi înainte de turul doi.

Ȋntregul proces de vot prin corespondenţă a fost supervizat de societatea civilă. Un ONG denumit Mănuşi Albe a cerut alegătorilor care nu au avut ocazia să voteze prin corespondenţă să semnaleze situaţia lor concretă, iar cazurile respective au fost semnalate Comisiei Electorale Centrale.

A organiza alegeri în pandemie este o mare provocare din punct de vedere sanitar pentru orice ţară. Ȋn prima etapă a pandemiei, în primăvara acestui an, multe guverne au decis să amâne alegerile (Franţa, Marea Britanie, etc.). Ulterior, Polonia a organizat alegeri prezidenţiale în două tururi în perioada iunie – iulie, iar Lituania alegeri parlamentare tot în două tururi în octombrie. Nu întotdeauna soluţia votului prin corespondenţă poate fi aplicată. Polonia a încercat să organizeze alegerile prezidenţiale în luna mai doar prin corespondenţă dar instanţa de contencios administrativ din Varşovia a anulat acest demers, considerând că a nu permite deloc desfăşurarea procesului electoral în secţiile de votare este în dezacord cu Constituţia. Marea provocare a alegerilor organizate în timp de pandemie o reprezintă alegerile prezidenţiale din SUA. Ȋn acest caz, până în prezent au fost exprimate deja 63 de milioane de voturi prin corespondenţă, iar procesul este în plină desfăşurare.

Din păcate, în România nu vor putea vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare din 6 decembrie decât cetăţenii români cu drept de vot domiciliaţi în străinătate. Legislaţia electorală nu permite votul prin corespondenţă în cazul alegătorilor domiciliaţi în România. Au existat mai multe proiecte de lege în acest sens şi mai mulţi politicieni s-au exprimat în favoarea votului prin corespondenţă pentru alegerile locale dar în cele din urmă s-a votat ca şi până acum. Ȋn vederea alegerilor parlamentare deocamdată nu există această discuţie şi este foarte posibil nici să nu mai existe de acum încolo.

La data de 27 septembrie pe teritoriul României, 10.058 de persoane erau în izolare la domiciliu, 7.200 de  persoane se aflau în izolare instituţionalizată, 24.602 persoane se aflau în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se aflau 179 de persoane. Toate aceste persoane au avut dreptul de a vota, având posibilitatea de a cere urna mobilă. Nu avem date câte voturi au fost valabil exprimate în acest fel. Este foarte probabil ca numărul persoanelor cu drept de vot aflate în această situaţie să fie mai mare pe data de 6 decembrie.

Exemplul Lituaniei ne arată că, dacă există un sistem coerent, previzibil şi comunicat din timp referitor la exprimarea voturilor prin corespondenţă, creşte numărul celor care doresc să participe la procesul electoral. Ȋncă mai este timp pentru adoptarea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români cu domiciliul în România. 

Ultima ora:

ObservatorCosmin Ghiţă: Nu excludem în acest moment o emisiune de obligaţiuni sau alte instrumente în conexiune pentru retehnologizare

PoliticDragoș Preda: #DezvoltamPrahova #DezvoltamPrahovaInteligenta

EconomieCosmin Ghiţă: Nu excludem în acest moment o emisiune de obligaţiuni sau alte instrumente în conexiune pentru retehnologizare

ExternBarbu Mateescu: ”Anti-contemporaneitatea face un pas înapoi”

SocialCsibi Magor: Am avut cu toții un an greu. Dar putea să fie mult mai greu

EvenimenteDan Mihalache: “Understanding the Romanian Diaspora – Diaspora mobilisation during COVID-19”

CulturaCristina Popescu: Cele mai recente aprecieri internaționale ale mărcilor poștale românești, materializate în două premii Nexofil

EditorialAndrei Stoian, Alexandru Georgescu și Radu Magdin la emisiunea Sfere de Interes



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe