Matei Bogdan
Publicat în 27 februarie 2019, 13:28 / 68 elite & idei

Radu Carp: Alegerile din Republica Moldova au infirmat toate predicţiile

Radu Carp: Alegerile din Republica Moldova au infirmat toate predicţiile

de Radu Carp

O mare problemă pe care o ridică orice exerciţiu electoral din Republica Moldova este aceea că, nefiind cunoscută dimensiunea exactă a corpului electoral, orice analiză sociologică poate fi confirmată sau infirmată. Foarte mulţi cetăţeni moldoveni sunt plecaţi din ţară dar figurează în continuare cu domiciliul în Republica Moldova.

Mulţi dintre aceştia nu mai sunt interesaţi de politica autohtonă. Desigur, pot fi văzute cozi la alegeri în diaspora (iar aceste alegeri parlamentare au fost construite pe aceeaşi imagine), dar aparenţele înşală. Faptul că există cetăţeni care aleg un exit total, plecând din ţară şi nemaifiind interesaţi de alegeri, ar trebui să fie un motiv serios de îngrijorare. Procentul foarte mare de cetăţeni moldoveni care au acte de identitate expirate este extrem de relevant.

Actuala guvernare de la Chişinău a intuit că pentru a rezolva problema diasporei nu este indicat a avea o abordare foarte hard (excluderea celor care nu sunt înregistraţi pe liste electorale cu un interval de timp înainte de alegeri) şi niciuna foarte soft (a lăsa toţi cetăţenii să voteze, ci condiţia de a se prezenta la vot), ci a ales o variantă de mijloc – a exclude din masa electorală pe cei care au acte de identitate expirate. O asemenea măsură ar fi putut fi contestată cu uşurinţă în faţa autorităţilor cu competenţe în contenciosul electoral. Percepţia că justiţia este oricum subordonată politic a făcut ca o asemenea discuţie să nu existe. Autorităţile de la Chişinău ar fi putut fi obligate să emită astfel de acte în regim de urgenţă, celor interesaţi, dar mai ales să îi convingă pe cei fără astfel de acte că viitorul Republicii Moldova contează. Cum diaspora votează partide pro-europene, un asemenea demers nu a fost făcut de actuala putere.

Atunci când sistemul de vot mixt a fost introdus, au fost exprimate îngrijorări privind numărul mare de candidaţi independenţi care au putea intra în Parlament şi ar putea fi convinşi de Vladimir Plahotniuc să formeze o majoritate alături de PDM. Scrutinul electoral din 24 februarie a contrazis această predicţie. Doar doi astfel de independenţi, apropiaţi de PDM, se vor regăsi în noul Parlament.

Surprinde numărul mare de voturi pe care l-a câştigat PDM. 24,12% este un rezultat la care nici liderii acestui partid nu s-au aşteptat. PDM nu s-a erodat de la exercitarea guvernării, ci pare că tocmai dimpotrivă. Acest rezultat are la bază o politică extrem de agresivă de recrutare a aleşilor locali, a unor persoane cu statut de lideri de opinie, etc. Combinată cu controlul justiţiei, această politică de recrutare a dat roade: frica a determinat mulţi alegători să opteze pentru PDM, din respect şi teamă faţă de autorităţile locale sau centrale, reprezentate de persoane înrolate în partidul domnului Plahotniuc.

Rezultatul ACUM arată că electoratul pro-european preferă o singură formaţiune politică şi nu mai multe care să intre chiar şi în competiţie unele cu altele.

A avut vreun rol referendumul propus de PDM pentru schimbarea clasei politice în a determina mai multe persoane indecise să se alăture acestui partid? A fost mai degrabă vorba de un exerciţiu de imagine care, dacă nu ar fi fost făcut, ar fi îndepărtat anumite persoane, indecise să voteze, dar care totuşi acordă un cec în alb actualei guvernări. PDM nu doreşte nicio reformă dar vrea să se poziţioneze pe acest palier. Semnificativ a fost faptul că votanţii ACUM nu s-au lăsat înşelaţi de adevăratul scop al acestui referendum: au votat ACUM şi nu au participat la referendum, deşi un alt scop al PDM a fost să creeze derută în cadrul electoratului ACUM, favorabil ideii de schimbare a clasei politice.

Voturile obţinute de ACUM şi de Partidul Şor infirmă predicţiile făcute înainte de alegeri. Rezultatul ACUM arată că electoratul pro-european preferă o singură formaţiune politică şi nu mai multe care să intre chiar şi în competiţie unele cu altele. Experienţa succesivelor AIE nu se mai vrea a fi repetată. ACUM a avut ca scop să se profileze ca al doilea partid prin rezultatul electoral şi să aducă lideri importanţi în Parlament pentru a muta nemulţumirile exprimate în stradă în cadrul forului legislativ. Ambele scopuri au fost atinse. Se poate afirma că ACUM este principalul câştigător al acestei alegeri, prin consolidarea sa ca actor politic de care toţi ceilalţi competitori vor trebui să ţină seama de acum înainte.

Partidul Şor reuşeşte să intre în Parlament, cu un scor foarte bun pentru un partid care nu exista la precedentele alegeri. Succesul său arată că implicarea lui Ilan Shor în diverse afaceri dubioase nu a avut niciun efect în afara de a întări convingerile celor care oricum îl contestă. Acest succes mai demonstrează şi faptul că banii investiţi în alegeri prin intermediul mass-mediei controlate politic sunt o bună investiţie din punct de vedere electoral. Regulile neclare referitoare la relaţia dintre media şi politicieni au adus partidul Şor în Parlament.

Cu puţin timp înainte de aceste alegeri, Vladimir Plahotniuc s-a confruntat cu două serioase lovituri. Prima a venit din SUA, unde Aaron Miller a publicat o carte care aduce noi probe privind implicarea oligarhului moldovean în „furtul secolului“, iar Washington Times a prezentat un rezumat al principalelor idei din această carte. În Federaţia Rusă ministrul de interne a anunţat că Vladimir Plahotniuc este anchetat împreună cu Veaceslav Platon pentru retragerea ilegală a unor bani din această ţară (Plahotniuc şi Platon au, printre altele, şi cetăţenia rusă). Cele două dezvăluiri nu au avut niciun impact electoral. Vor avea însă în viitorul apropiat, odată cu începerea negocierilor pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare. Dezvăluirile din Federaţia Rusă au avut rolul de a avertiza PSRM că orice compromis cu Plahotniuc şi PDM ester atent monitorizat de la Moscova. Federaţia Rusă, cunoscând faptul că cei care îi susţin interesele nu pot forma guvernul la Chişinău, ar prefera o situaţie de instabilitate, în care nu se va forma nicio majoritate, iar guvernul Filip va fi menţinut la putere ca guvern interimar, pentru a eroda puterea lui Plahotniuc şi pentru a încerca penetrarea sistemului de justiţie, arma cea mai de preţ deţinută de oligarh. Uniunea Europeană nu are deocamdată o poziţie clară. La Bruxelles se cunoaşte faptul că ACUM nu are suficiente voturi pentru a guverna, iar ceea ce s-a încercat cu succes a fost promisiunea liderilor ACUM că nu vor forma nicio alianţă cu alte partide.

Susţinerea subterană a unei eventuale formule de guvern minoritar la Chişinău nu este în interesul României. Dimpotrivă.

Din moment ce actorii externi nu favorizează o coaliţie de partide care să deţină guvernarea, cel mai probabil nici nu va exista o asemenea coaliţie. PDM va încerca formula practicată de LREM în Franţa: crearea unei majorităţi prin cooptarea unor membri sau apropiaţi de PSRM sau ACUM în guvern, cu titlu individual, pentru a eroda aceste partide. Va încerca şi o alianţă cu Partidul Şor, Ilan Shor fiind un vechi partener de afaceri al lui Vladimir Plahotniuc. Nu este exclus un guvern minoritar PDM-Partidul Şor care ar avea susţinerea a cel puţin 35 de deputaţi, un guvern din care să facă parte şi reprezentanţi sau simpatizanţi ai socialiştilor sau pro-europenilor. De fapt, această formulă a mai funcţionat: cooptarea lui Iurie Leancă, trecut din tabăra pro-europeană în cea a majorităţii PDM, este semnificativă.

Rezultatul în această ipoteză ar fi un guvern minoritar, extrem de fragil, dependent de deopotrivă de voturile PSRM şi de incertitudinea care planează asupra viitorului lui Plahotniuc. Acesta se teme cel mai mult de efectul Filat: un partid al cărui lider este arestat dispare foarte repede. Astfel, viitoarea majoritate parlamentară din Republica Moldova va fi extrem de fragilă şi va depinde în totalitate de buna sau proasta funcţionare a justiţiei. Pentru a întări calitatea democraţiei în Republica Moldova, este nevoie în primul rând de o justiţie independentă. Singura instanţă ce poate impune principiile unei astfel de justiţii este Uniunea Europeană care de câţiva ani condiţionează sprijinul financiar de existenţa unor progrese în materie de independenţă a justiţiei. Din păcate, România nu adoptă aceeaşi strategie – singura care poate asigura o mai bună poziţie la masa decidenţilor asupra viitorului Republicii Moldova. Susţinerea subterană a unei eventuale formule de guvern minoritar la Chişinău nu este în interesul României. Dimpotrivă.

Ultima ora:

ObservatorRobert Lupițu: Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

PoliticRobert Lupițu: Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

EconomieRăzvan Nicolescu: Un fost ministru al Energiei explică ce vor să facă ungurii cu gazul românesc extras din Marea Neagră

ExternAlexandru Lăzescu: Va putea supraviețui NATO escaladării tensiunilor transatlantice?

EvenimenteIulian Fota: Lansare Ghidul Alegerilor Europarlamentare 2019

CulturaSever Voinescu: Cine ţine lanţul?

SocialSebastian Burduja: Tu ce faci când ţi se dărâmă casa?

MoldovaCristian Unteanu: Republica Moldova, din nou terenul de încercare pentru marea strategie rusească de constituire a „cordonului sanitar“



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe