Matei Bogdan
Publicat în 18 decembrie 2019, 17:16 / 97 elite & idei

Radu Carp: Corupţia din Malta – statul de drept în pericol

Radu Carp: Corupţia din Malta – statul de drept în pericol

de Radu Carp

Ȋn 2013, în Malta, puterea a fost preluată de Partidul Laburist, condus de Joseph Muscat, partid care se afla în opoziţie de 25 de ani. Muscat a devenit eroul unei creşteri economice fără precedent – 6,8% în 2018.

Ȋn 2017 jurnalista Daphne Caruana Galizia face mai multe dezvăluiri despre legătura între politicieni aflaţi la putere şi Panama Papers. Confruntat cu acest scandal public, Muscat convoacă alegeri anticipate care oferă un avantaj şi mai mare partidului său. Pe data de 16 octombrie 2017 Galizia este asasinată şi multă vreme nu se ştie nimic despre asasinii săi.

Pe data de 26 noiembrie 2019 s-a produs ceea ce puţini ar fi crezut. Konrad Mizzi, membru în cabinetul Muscat, a demisionat. Un alt membru al cabinetului, Chris Cardona, s-a auto-suspendat. Ȋn acelaşi context, şeful de cabinet la primului – ministru, Keith Schembri, a demisionat la rândul său. Schembri a fost arestat, iar Cardona este anchetat. Daphne Caruana Galizia a scris intens despre firmele înregistrate în Panama conduse de Schembri şi Mizzi şi de asemenea despre faptul că cei doi demnitari au primit favoruri din partea unor oameni de afaceri ruşi, în schimbul dobândirii cetăţeniei malteze.

Firmele celor doi oameni politici au primit peste 2 milioane de euro de la o companie înregistrată în Dubai. Galizia a fost asasinată înainte de a afla cine este în spatele respectivei companii. Ulterior s-a descoperit că este vorba de Yorgen Fenech, cel mai bogat om de afaceri din Malta.

Fenech este cel care a comandat uciderea jurnalistei, iar acest aspect s-a aflat prin investigarea unui taximetrist care a oferit această informaţie în schimbul promisiunii iertării unor fapte penale pe care le-a săvârşit. Mărturia taximetristului a fost dată pe 19 noiembrie, Fenech a fost arestat la domiciliu cu o zi mai târziu. Băiatul lui Caruana Galizia a mărturisit că mama sa investiga conexiunile dintre Fenech, cei doi politicieni şi un acord de distribuţie a gazului dintre Malta şi Azerbaidjan, un acord din care firma lui Fenech ar fi urmat să obţină importante beneficii.

Ulterior, Muscat intervine în ancheta poliţiei. Refuză să-i acorde taximetristrului imunitatea pe care o dorea în schimbul informaţiilor despre asasinarea lui Galizia. Schembri este astfel eliberat pe 29 noiembrie.

Joseph Muscat şi-a anunţat demisia pentru ianuarie 2020. Acest gest nu a reuşit să liniştească opinia publică. Lui Muscat i se cere să părăsească imediat poziţia de prim – ministru. Ȋn Malta a apărut o mişcare intitulată Occupy Justice, pe modelul cunoscutelor mişcări Occupy din SUA, liderii acestei mişcări considerând că Muscat “a redus cea mai înaltă funcţie din Malta la o sumă de aranajamente criminale cu mafia”. Muscat nu a dorit să demisioneze imediat, deoarece ar vrea să îşi desemneze un succesor. Calculul său are o oarecare acoperire în realitate. Ȋn sondaje Partidul Laburist este cotat cu 55,5%, faţă de Partidul Naţionalist, de centru – dreapta din opoziţie care are doar 42,7%, iar 89,9 dintre cei care l-au votat pe Muscat în 2017 l-ar vota şi la următoarele alegeri. Ȋn aceste condiţii, alegerea unui succesor din cadrul partidului care să asigure câştigarea următoarelor alegeri este esenţială pentru Muscat.

Situaţia din Malta nu este una care să preocupe doar agenda internă. Ȋn calitate de stat membru UE, Malta face obiectul preocupărilor legitime în acest moment la Bruxelles. Ursula von der Leyen, noua preşedintă a Comisiei Europene, a cerut o anchetă independentă. Parlamentul European a trimis o delegaţie în Malta la începutul lunii decembrie. Ca urmare a acestei vizite, deputata olandeză Sophie in’t Veld din grupul Renew Europe a cerut Comisiei Europene declanşarea procedurii statului de drept împotriva Maltei, o procedură deja utilizată împotriva Poloniei şi Ungariei.

Odată cu europenizarea crizei malteze, încep să iasă la iveală unele aspecte foarte interesante. Sven Giegold, membru al delegaţiei Parlamentului European care s-a deplasat în Malta, a declarat că problemele legate de corupţia sistemică din această ţară erau cunoscute de mai multă vreme şi nu doar din dezvăluirile lui Galizia. Giegold l-a acuzat direct pe Frans Timmermans că, în timpul în care a fost responsabil de problema statului de drept în precedenta Comisie, s-a opus de mai multe ori declanşării procedurii statului de drept împotriva Maltei. Motivul? Timmerrmans şi Muscat fac parte din aceeaşi familie politică – socialiştii europeni.

Există vreo legătură între situaţiile din Polonia şi Ungaria, pe de o parte şi Malta, pe de altă parte? Sitauţia din Malta este diferită. Sistemul economic şi cel politic sunt dominate de corupţie, populate de persoane inflluente care sunt capabile de crimă, datorită unor tradiţii tribale care au subzistat, fiind mai îndepărtate de idealul statului de drept decât cele din Polonia sau Ungaria dar justiţia din Malta este mai independentă decât cea din cele două ţări. Ȋn cazul Poloniei şi Ungariei este vorba de reforme prin care se încearcă revenirea la un sistem anterior aderării la UE, atunci când justiţia era mai independentă, în timp ce în Malta nu au fost iniţiate cu ocazia aderării niciun fel de reforme. Astfel, Comisia Europeană a intrat deja într-o situaţie foarte greu de rezolvat: întregul mecanism de protecţie a statului de drept este bazat pe garanţii pentru independenţa justiţiei, în timp ce în Malta justiţia funcţionează, problema este corupţia din mediul politic. 83% dintre maltezi consideră, potrivit unui Eurobarometru, corupţia ca fiind cea mai importantă problemă a acestei ţări, cel mai mare procent din toate statele membre UE.

Malta este aşadar un prim test, foarte dificil, pentru noua Comisie Europeană. La Bruxelles se consideră că dacă doamna von der Leyen nu poate interveni cu mijlaocele UE pentru a găsi o soluţie la corupţia generalizată din Malta (cu o populaţie aproape egală cu cea a oraşului său natal, Hanovra), nu se va dovedi capabilă să gestioneze acest fenomen la nivelul UE.

Malta pare doar la prima vedere un caz uşor de gestionat. Este nevoie de o altă perspectivă asupra mecanismelor de protecţie a statului de drept. Atenţia ar trebui acordată mai mult modalităţilor prin care elita politică dintr-un stat membru devine captivă unor oameni de afaceri cu interese ce nu au legătură cu interesul public. Cazul Maltei arată că la corupţie generalizată se ajunge şi prin legături intense cu state din afara UE care pot corupe elita politică şi economică. Aceasta reprezintă o temă pe care puţini vor să o abordeze acum la Bruxelles – cel puţin deocamdată. Statul de drept înseamnă însă şi relaţii externe bazate pe transparenţă şi lipsa unor interese obscure. Malta poate deveni un prim caz în care corupţia sistemică este abordată sistemic la nivelul Uniunii Europene. 

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe