Matei Bogdan
Publicat în 4 septembrie 2019, 20:06 / 87 elite & idei

Radu Carp: Nimic nou pe frontul european din Balcanii de Vest

Radu Carp: Nimic nou pe frontul european din Balcanii de Vest

de Radu Carp

Odată cu venirea toamnei, se va redeschide la Bruxelles dosarul aderării statelor din Balcanii de Vest. Principala neîmplinire a preşedinţiei României la Consiliul European din prima parte a acestui an este legată de faptul că acest dosar nu a avansat aşa cum ar fi fost de aşteptat.

Desigur, nu este vina României că state membre importante s-au opus începerii negocierilor cu Albania şi Macedonia de Nord, dar problema persistă şi fără îndoială vor fi căutate noi soluţii de către Comisia Europeană, în noua ei componenţă.

Zoran Zaev, prim-ministrul Macedoniei de Nord, a ameninţat UE că va declanşa mecanismul alegerilor anticipate dacă nu se va ajunge la o ofertă concretă referitoare la parcursul aderării, alegeri care ar putea aduce la putere o majoritate euro-sceptică. Ameninţarea nu a fost luată în serios la Bruxelles, întrucât ar fi avut oricum puţine şanse să se materializeze. Negocierile cu cea mai sofisticată maşinărie administrativă din lume la ora actuală nu pot avea loc de pe poziţii de forţă. Pragmatic vorbind, o schimbare de guvern la Skopje nu ar conta prea mult în ecuaţia globală, din moment ce s-a obţinut ce s-a dorit de la Macedonia de Nord: un acord cu Grecia şi existenţa unui nou stat membru NATO care este obligat, în noua sa calitate, să acţioneze în vederea blocării influenţei Federaţiei Ruse în regiune.

Alegerile din Grecia de la începutul lunii iulie nu au schimbat foarte mult raportarea UE faţă de problema extinderii în Balcanii de Vest. Noul guvern Mitsotakis a avut o campanie electorală bazată pe ideea că Syriza a trădat interesul naţional prin acordul cu liderii macedoneni asupra numelui statului vecin. Odată venit la putere, noul guvern elen nu a întreprins acţiuni decisive pentru a suprima acordul semnat. Faptul că în respectivul acord se precizează că Grecia nu va bloca aderarea Macedoniei de Nord la UE este o garanţie suplimentară a faptului că, oricine s-ar afla la putere la Atena, politica faţă de Balcanii de Vest va fi în consonanţă cu cea a UE.

Tot ce s-a reuşit la nivelul UE a fost ca în concluziile summit-ului Consiliului European din 18 iunie să se menţioneze că o decizie „clară şi substanţială“ va fi luată „nu mai târziu de octombrie 2019“. Gândirea prevalentă la Bruxelles este că Macedonia de Nord trebuie cumva răsplătită pentru implementarea Acordului de la Prespa cu Grecia din 2018, iar Albania a realizat progrese importante în domeniul reformei justiţiei. Protestele actuale, din ce în ce mai intense, faţă de politica dusă de prim-ministrul Edi Rama au umbrit într-un fel aceste realizări. Albania mai are însă o problemă de rezolvat în relaţia cu UE: trebuie să dovedească faptul că doreşte ca Elbasan să nu mai fie Medelin-ul Europei, cu alte cuvinte să ia măsuri împotriva producţiei şi traficului de droguri care au UE destinaţie finală.

România va trebui să se poziţioneze în continuare pozitiv în problema extinderii UE în Balcanii de Vest, prin armonizarea poziţiei sale cu cea a Bulgariei şi prin temperarea oricărui elan anti-extindere al Greciei.

Chiar dacă Johannes Hahn, comisarul UE pentru Extindere în Comisia Juncker, a solicitat ca Macedonia de Nord şi Albania să înceapă negocieri de aderare cât mai curând posibil şi chiar dacă 13 state membre UE, printre care Italia şi Austria, au cerut public începerea negocierilor, această orientare nu este împărtăşită de multe state membre. Unele, precum Franţa şi Olanda, se tem de faptul că aderarea celor două state va oferi un impuls şi mai mare partidelor populiste. Germania nu a decis deocamdată cum se raportează la această problemă. A fost foarte comod pentru Germania să declare că trebuie să respecte anumite proceduri interne în care Parlamentul are un rol important în demararea negocierilor de aderare pentru a nu da un răspuns tranşant. Germania este însă mai degrabă favorabilă deschiderii negocierilor. Probabil nicio decizie nu va fi luată nici la Berlin, nici la Bruxelles decât după data de 31 octombrie pentru a vedea cum se va finaliza dosarul Brexit. O ieşire a Marii Britanii din UE fără acord va temporiza fără îndoială orice încercare de extindere în viitorul apropiat. UE va avea nevoie de o perioadă de damage control după Brexit pentru a vedea dacă alte state membre nu vor fi tentate să procedeze în mod similar sau, dimpotrivă, vor avea o atitudine mai pro-europeană.

Chiar dacă s-ar demara rapid în toamnă negocierile de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, o problemă rămâne: Serbia este mai pregătită să devină membru UE decât sunt acum cele două ţări şi chiar decât era Croaţia la data începerii negocierilor de aderare. Serbia este însă împărţită între dorinţa de a fi parte a UE şi de a păstra relaţii privilegiate, motivate istoric, cu Federaţia Rusă.

Nu ştim deocamdată cum va arăta viitoarea Comisie Europeană, dacă va mai exista un portofoliu dedicat extinderii sau nu şi cine va ocupa această poziţie. O rază de speranţă pentru Macedonia de Nord şi Albania există: în mai multe state membre UE (Italia, Austria) partidele populiste nu mai sunt la putere şi nu vor putea trimite propuneri de comisari euro-sceptici, radical împotriva oricărei extinderi. România va trebui să se poziţioneze în continuare pozitiv în problema extinderii UE în Balcanii de Vest, prin armonizarea poziţiei sale cu cea a Bulgariei şi prin temperarea oricărui elan anti-extindere al Greciei. Marea problemă este că nu există la ora actuală o viziune de ansamblu la Bucureşti privind priorităţile UE în contextul noii Comisii Europene şi post-Brexit.

www.adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorSebastian Burduja: Sunt onorat să mă regăsesc printre propunerile Guvernului României pentru Consiliul de Supraveghere al Transelectrica

PoliticSebastian Burduja: Sunt onorat să mă regăsesc printre propunerile Guvernului României pentru Consiliul de Supraveghere al Transelectrica

EconomieSergiu Manea, Conferința Profit.ro : Cerințele de capital și reglementările de risc pun în inferioritate băncile europene

ExternBogdan Aurescu retrage observațiile trimise la CEDO de fostul agent guvernamental în cazul Dragnea împotriva României: ”Observațiile au fost formulate în detrimentul intereselor statului român”

EvenimenteAndreea Paul: Despre lumea actuală, meseriile viitorului și noile competențe

CulturaMireille Rădoi: Noiembrie muzical, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

SocialGeorge Butunoiu: Să-mi ţin promisiunea sau să nu o ţin, dacă tot moare în curând?

MoldovaAndrei Vlăsceanu: Mişcările de şah de la Chişinău



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe