OraNoua.ro
Publicat în 19 noiembrie 2014, 04:58 / 190 elite & idei

Radu Carp: O estimare corectă a rezultatului alegerilor prezidenţiale din urmă cu 9 luni

Radu Carp: O estimare corectă a rezultatului alegerilor prezidenţiale din urmă cu 9 luni

de Radu Carp

Cea mai mare întrebare a anului politic 2013 se referă la rezultatul alegerilor prezidenţiale. 2014 pare a repeta scenariul anului 2004, atunci când, pe fundalul polarizării din ce în ce mai accentuate între două mari blocuri politice, un candidat a intrat în scenă în ultimele luni şi a câştigat alegerile prin accentuarea polarizărilor.

2014 nu este, din punct de vedere al poziţionării forţelor politice, foarte diferit de 2004. Doar apropierea în timp faţă de dispariţia USL face ca perspectiva să pară diferită. În vederea alegerilor prezidenţiale pot fi identificate două mari grupări:

Alianţa politică USD, formată din PSD, PC, UNPR, construită pe modelul USL: o alianţă politică dublată de o alianţă electorală; Opoziţia parlamentară : PNL, PDL, PPDD şi alte partide reprezentate în Parlament la nivel simbolic: PNŢCD, FC, NR.

Logica alegerilor prezidenţiale, în două tururi, obligă considerarea partidelor aflate în opoziţie drept o unitate distinctă. Chiar dacă aceste partide susţin candidaţi diferiţi la alegerile prezidenţiale, posibilitatea unei coalizări pentru susţinerea unui candidat în turul II este foarte mare. Această concluzie este dată de folosirea unui indicator specific ştiinţei politice: potenţialul de coaliţie. Pentru USD, acest potenţial a atins punctul maxim: această alianţă nu mai poate atrage, pentru susţinerea unui candidat la prezidenţiale, vreun alt partid. De altfel, momentul anunţării acestei noi alianţe coincide cu momentul finalizării discuţiilor cu toate partidele doritoare să se afle la guvernare şi al cooptării de parlamentari capabili să susţină arcul guvernamenal. USD se află la momentul maxim al potenţialului său de coaliţie care coincide şi cu momentul de maxim al potenţialului său electoral.

Ce rezultat poate avea un candidat susţinut de USD? Dacă USD va avea un candidat perceput drept un politician reprezentativ pentru partidul-pivot, PSD, scorul acestuia va fi, dacă alegerile ar fi organizate în acest moment, procentul de voturi din Parlament cu ocazia investirii Guvernului (estimat la aproximativ 55 %), din care se scad voturile diasporei (aproximativ 10 %). Scorul de maxim 45 % al unui candidat USD trebuie ponderat cu erodarea Guvernului, pe parcursul a 6 luni de la ruperea USL la alegerile prezidenţiale. Estimăm această scădere la 5 %, ţinând cont de evoluţia încrederii în politicile guvernamentale şi de forţa atacurilor venite din partea foştilor parteneri de guvernare. Astfel, candidatul susţinut de USD poate avea un rezultat de maxim 40 % în turul 2 al alegerilor prezidenţiale. Aceasta reprezintă şi dilema USD în acest moment : Victor Ponta este cel mai bine plasat din categoria politicienilor dar nu poate ieşi în afara bazinului electoral USD şi nici genera potenţial de coaliţie cu alte forţe politice. Un candidat al USD venit din afara spectrului politic poate atrage voturi din partea simpatizanţilor altor candidaţi, într-un procent total de 10 % dar poate genera în egală măsură dezinteresul USD în a-l susţine, într-un procent ce variază între 5 şi 10 %. Un astfel de candidat nu poate lua mai mult de 45 % din voturi în turul II.

De cealaltă parte, situaţia trebuie analizată diferit în funcţie de fiecare forţă politică :

Candidatul PNL, Crin Antonescu, se află în cea mai ingrată situaţie. Cota sa de încredere era împrumutată din cota de încredere a USL ; odată cu dispariţia USL şi cu acuzaţiile potrivit cărora se află la origine acestei dispariţii, cota de încredere a lui Crin Antonescu scade la un nivel de la care acumularea de voturi în vederea câştigării alegerilor prezidenţiale devine o utopie. Crin Antonescu nu se mai poate baza pe resursele logistice ale PSD şi nici pe cele financiare, odată cu demantelarea reţelelor de finanţare (Fenechiu, Chiţoiu, Ruşanu). Eşecul legii descentralizării este un alt dezavantaj penru Crin Antonescu : preşedinţii de consilii judeţene ai PNL nu vor avea puteri suficiente pentru a genera resurse financiare necesare unei campanii electorale, Liviu Dragnea va limita orice transfer de la bugetul de stat la acele consilii judeţene. Crin Antonescu are şi dezavantajul că a depăşit, în viziunea partenerilor occidentali ai României, « bottom line » în materia statului de drept în vara anului 2012. Condiţionalităţile externe (Comisia Europeană, FMI, SUA, Germania, etc.) vor avea un rol la aceste alegeri, aşa cum au avut şi în 2004 sau 2009. Paradoxal, ţinând cont de situaţia de mai sus, PNL are cel mai bun candidat pentru prezidenţiale în persoana lui Klaus Iohannis. Acesta nu poate genera în mod evident resurse financiare sau logistice mai mari decât Crin Antonescu dar are o cotă foarte mare de încredere, dublă faţă de cea a PNL. Iohannis are un avantaj pe care niciun alt potenţial competitor nu îl are : potenţialul de coaliţie. Poate aduna voturile bazinului extra-USD la un nivel maxim, cum niciun alt candidat nu reuşeşte. Iohannis este valorizat exact cu valorile pe care electoratul le atribuie unui Preşedinte : seriozitate, carismă, deschidere internaţională, mai multe fapte şi mai puţine vorbe. Îşi va schimba PNL candidatul la prezidenţiale ? Pe fondul lipsei de resurse (cele interne şi cele provenite de la guvernare), PNL va avea de ales între sciziuni interne, părăsirea partidului de către mai mulţi parlamentari sau schimbarea strategiei pentru prezidenţiale. PDL are propriul său candidat, Cătălin Predoiu, validat în alegerile interne. Acesta poate maximiza bazinul votanţilor PDL, situat între 17 şi 20 %, care nu ar face altceva decât să îi ofere încă o dată încrederea. Zestrea electorală va fi negociată foarte intens între cele două tururi de scrutin. Revendicarea maximală a negocierilor va fi funcţia de prim – ministru (argument : Cătălin Predoiu este deja prim-ministru al Guvernului Alternativă PDL). Limita minimă a mandatului de negociere va fi reprezentată de un număr important de ministere şi, pe modelul revendicărilor PNL, a unui post de vice-premier. Dacă Iohannis va intra în turul II PNL, aflat în criză financiară şi în căutare disperată a susţinerii candidatului din partea unui bazin electoral major, va accepta aceste solicitări. UDMR va avea un candidat în turul I şi va îndemna alegătorii să voteze în turul II « conform propriei conştiinţe », cum a mai procedat şi la precedentele alegeri. Voturile UDMR vor merge în direcţia candidatului susţinut de familia politică din care face parte, însă nu exclusiv (1-2% din voturi pot merge în direcţia candidatului USD, reflex al cooptării la guvernare alături de USD). În cazul în care Klaus Iohannis va candida, voturile UDMR vor merge exclusiv în direcţia sa : convieţuirea celor două etnii, maghiară şi germană sau mai exact amintirea unei perioade de maximă dezvoltare pentru Transilvania va juca un rol decisiv (inclusiv la nivel subconştient). PMP are un potenţial electoral de 4 – 5 % care se va reduce treptat. Atragerea unor politicieni cu probleme de integritate va fi sancţionată de electoratul de centru-dreapta, mai exigent faţă de aceste aspecte. Paradoxal, lipsa sprijinului pentru PMP va veni tocmai datorită semnului distinctiv, perceput public, al lui Traian Băsescu : lupta anti-corupţie. PMP îl va susţine pe Crin Antonescu iar, în cazul intrării în cursă a lui Klaus Iohannis, nu va avea nicio rezervă în a-l susţine (considerând că, prin susţinerea necondiţionată a lui Iohannis, cât mai devreme posibil, se va situa cu un pas înaintea PDL la negocierile dintre cele cele două tururi de scrutin). Pentru această susţinere, PMP va cere unele poziţii – cheie în guvernul ce va fi format, cel mai probabil, în ianuarie 2015. Potenţialul său de coaliţie va fi însă semnificativ redus : PMP a depăşit, ca şi Crin Antonescu, « bottom line » în privinţa statului de drept (recrutarea de politicieni controversaţi), fapt ce va fi sancţionat de partenerii externi ce vor avea un rol în negocierile pentru formarea unei noi majorităţi guvernamentale. PPDD va fi în continuare erodat, mai ales după un rezultat slab la alegerile pentru Parlamentul European. USD a valorificat la maxim PPDD până acum, mai mult va fi imposibil. Electoratul său nu se va prezenta în turul II.

Alegerile prezidenţiale atrag la vot şi un număr important de nehotărâţi, mai ales în turul II. Aceştia vor vota candidatul USD în proporţie de 25 %, iar pe cel al opoziţiei în propoţie de 75 %. Mobilizarea lor se va face datorită coalizării forţelor politice după turul I. Se va crea sentimentul că este o alegere între trecut (stânga) şi viitor (Europa), va exista multă emoţie întreţinută abil prin toate mijloacele de comunicare.

În concluzie, peisajul politic din România va suferi mutări esenţiale pe parcursul anului 2014, aşa cum dealtfel este creată şi aşteptarea din partea partidelor politice şi a alegătorilor deopotrivă. Răsturnările de situaţie, momentele profund emoţionale vor domina întregul an. Cererii publicului îi va veni în întâmpinare o ofertă pe măsură. Niciunul din candidaţii deja anunţaţi nu va ajunge în turul II ori chiar în turul I.

Cine va avea de câştigat din anul 2014, din punct de vedere politic ? În primul rând, cei care vor sprijini candidatul câştigător, nu neapărat partidul din care acesta face parte. Vor avea de câştigat şi cei care se vor afla în poziţia de a influenţa factorii externi şi vor folosi această influenţă pe modelul crizei politice din 2012. Vor câştiga şi cei care se vor pregăti intens pentru negocieri dure cu alte partide şi vor participa la aceste negocieri, cu informarea constantă a publicului despre rezultatele negocierilor. Vor avea de câştigat şi cei care vor reuşi să mobilizeze resurse financiare – acestea vor fi obţinute numai pe baza unui program solid de guvernare, orientat pro-mediul de afaceri. Soluţia cotei unice din 2004 a atras voturi dar a fost anunţată cu câteva luni mai devreme de alegeri. Cine va anunţa măsuri de stimulare a mediului economic imediat dupa alegerile pentru Parlamentul European va câştiga o zestre de voturi ce va putea fi valorificată la alegerile prezidenţiale.

Există însă un factor care poate juca în favoarea unui candidat USD : supraestimarea instabilităţii externe (Ucraina, Republica Moldova, Ungaria condusă de un Viktor Orban revalidat la alegerile parlamentare din aprilie). Acest factor însă poate fi contracarat prin existenţa unei atitudini mai degrabă împotriva USD la nivel internaţional.

Un alt factor demn de luat de în seamă îl constituie noua componenţă a Comisiei Europene şi a Parlamentului European. Candidatul USD nu va putea beneficia de pe urma unui eventual Preşedinte al Comisiei Europene din partea PES (Martin Schulz), datorită relaţiei proaste dintre acesta şi Victor Ponta, generată de criza politică din vara anului 2012.

Mass-media nu va juca rolul din 2009, nici pe cel din 2012. Reţelele de socializare vor fi suprasolicitate de candidaţi. Va juca un rol decisiv televiziunea care va găzdui confruntarea finală pentru turul II. Televiziunea care va obţine difuzarea acestei confruntări va fi în situaţia de a juca un rol decisiv, atât prin această difuzare, cât şi prin transmiterea unor mesaje în timpul campaniei electorale în favoarea unui candidat.

Nu se pot face predicţii privind persoana viitorului Preşedinte decât cu marje mari de precizie. Ca şi în 2004, 2009 sau 2012, orice eveniment corelat cu întrebarea cine ocupă fotoliul de la Cotroceni va depinde de poziţionarea mediului internaţional, ori acesta este extrem de volatil în prezent. Se va încerca însă cu orice preţ menţinerea unei stabilităţi în România. Klaus Iohannis are avantajul că îmbină, în aceeaşi persoană, stabilitatea externă şi cea internă. Cine va ştii să convertească stabilitatea, dintr-o solicitare externă, într-o valoare care face diferenţa în dezbaterea internă şi va şti să nu o prezinte electoratului drept o solicitare externă, va deveni Preşedintele României.

*Text scris pe data de 26 februarie 2014.

Sursa: adevarul.ro

 

Ultima ora:

ObservatorAneta Bogdan: Meaning 2021

PoliticLudovic Orban, despre comunicarea în Coaliţie: Nu fac bine declaraţiile polemice, coeziunea în comunicare e esenţială

EconomieCorina Popescu: Electrica anunță finalizarea primei etape a fuziunii prin absorbție a celor trei companii de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului

ExternRobert Lupițu: Președintele Klaus Iohannis îl decorează pe ambasadorul american Adrian Zuckerman pentru implicarea în dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – SUA

SocialVictor Negrescu: Recomandări pentru sprijinirea educației și reducerea decalajelor

EvenimenteRăzvan Orășanu: Vrem să creăm un program săptămânal – un soi de mix de conferințe dedicate subiectului și webinarii dedicate profesorilor, toate legate de digitalizarea în educație

CulturaCristina Popescu: ZIUA CULTURII NAȚIONALE. 150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

EditorialAneta Bogdan: Meaning 2021



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe