Matei Bogdan
Publicat în 3 aprilie 2019, 15:17 / 87 elite & idei

Radu Carp: O rază de speranţă la debutul unei „primăveri europene“ – Zuzana Caputova

Radu Carp: O rază de speranţă la debutul unei „primăveri europene“ – Zuzana Caputova

de Radu Carp

Alegerea doamnei Zuzana Caputova în funcţia de preşedinte a Slovaciei nu ar trebui să fie deloc o surpriză pentru un observator atent al scenei politice din această ţară. Asasinarea jurnalistului Jan Kuciak şi a logodnicei sale Martina Kusnirova la începutul anului 2018 a declanşat un enorm val de revoltă, în condiţiile în care acest jurnalist scria la o anchetă referitor la conexiunile Camorrei italiene cu politicieni slovaci.

 

Protestele au dus la demisia lui Robert Fico din poziţia de prim – ministru dar partidul său, SMER, a rămas la putere. Ancheta a evoluat lent, a demonstrat legături cu totul neaşteptate între asasini, comanditari şi structurile statului. Recent a fost dezvăluită şi legătura dintre cei care au comandat asasinatul şi un politician SMER. Greşeala SMER a fost că nu s-a retras de la guvernare imediat după declanşarea acestei crize în societate, considerând în mod greşit că este o situaţie care nu are de-a face în totalitate cu politica, iar opoziţia din Parlament este slabă şi divizată.

Doamna Caputova nu a fost de la bun început un protestatar care dorea să-şi exprime în stradă îngrijorarea după asasinarea lui Kuciak, nu a cerut vocal demisia guvernului şi nu a avut un discurs justiţiar din momentul declanşării evenimentelor. Decizia de a candida a fost luată mai mult pentru a plasa mai bine în spectrul politic slovac partidul pe care îl conduce. Afacerea Kuciak s-a rostogolit însă ca un bulgăre de zăpadă, iar candidatul SMER, Maros Sefcovic, cu experienţă politică şi cu o imagine foarte pozitivă ca urmare a deţinerii portofoliului de comisar european, a scăzut constant în sondaje. Partidele din opoziţie, foarte divizate de altfel, au căzut de comun acord să efectueze un sondaj de opinie în urma căruia doar primul clasat să intre în competiţia cu candidatul SMER. Strategia a fost de succes, iar doamna Capoutova a ajuns să aibe în primul tur 40,6%, pornind de la aproximativ 5%. Treptat, în timpul campaniei electorale, a început să vorbească din ce în ce mai frecvent despre afacerea Kuciak, căpătând şi susţinerea publică a fratelui acestuia. Tema acestui asasinat politic a fost una centrală dar electoratul a preferat-o pe doamna Caputova în primul rând pentru a-şi exprima dezacordul faţă de clasa politică în ansamblul ei. A fost un vot anti-sistem, iar Caputova a avut o campanie electorală foarte pozitivă. Nu a atacat la persoană adversarii săi, a vorbit mereu despre programul său politic, a răspuns întotdeauna cu un zâmbet întrebărilor. În tot acest timp, SMER a făcut totul pentru a demonstra că doreşte să rămână cu orice preţ la putere, Alegerile pentru Curtea Constituţională, blocate de dorinţa lui Robert Fico de a se instala la preşedinte al acestei instanţe, au cântărit decisiv în dorinţa de a vota cu orice candidat în afara celui propus de partidul de guvernământ.

Alegerile prezidenţiale din Slovacia au arătat că alternativa la guvernele populiste din Grupul Vişegrad nu este neapărat extrema dreaptă, aşa cum a lăsat să se înţeleagă Viktor Orban. Fico a dorit să prezinte aceaşi alternativă: ori este votat candidatul SMER, ori Marian Kotleba, liderul unui partid de extremă dreaptă. Alternativa la populism poate fi şi liberalismul, chiar şi în varianta sa mai de stânga reprezentată de doamna Caputova. Succesul său arată că populismul aflat la putere influenţează decisiv peisajul politic dintr-o ţară: adepţii liberalismului îmbrăţisează teme mai degrabă de stânga pentru a fi în opoziţie cu punerea în prim plan a valorilor conservatoare de către partidele populiste, indiferent dacă acestea practică varianta de stânga sau cea de dreapta a populismului. Semnificativ este faptul că Sefcovic, candidat al unui partid oficial de stânga, a vorbit în timpul campaniei electorale despre necesitatea de a păstra Slovacia creştină, un discurs apropiat mai degrabă de partidele populiste de dreapta, precum Fidesz. Slovacia nu face excepţie de la o tendinţă mai generală: şi în România partidul ce ese revendică a fi de stânga, PSD, practică un discurs conservator, iar opoziţia este nevoită să adopte aceeaşi abordare ca şi doamna Caputova.

Aceste alegeri fac parte dintr-o tendinţă mai general de contestare a clasei politice. În aceeaşi zi cu acestea, la Kiev se desfăşura primul tur al alegerilor prezidenţiale, în care un actor de comedie, Zelenskiy, s-a plasat pe primul loc. Zelenskiy nu este nici liberal, nici conservator, nici socialist, nici de dreapta, nici de stânga. Nu are, la fel ca şi Caputova, un partid mare, traditional, în spatele său. Ucrainenii vor să încerce şi altceva, în afara clasei politice pe care o consideră coruptă. Este vorba de un vot de blam la adresa tuturor politicienilor, inclusiv a actualului preşedinte Poroşenko. Aşa cum observa şi Paul Lendvai în Der Standard, acelaşi sentiment predomină la Tirana, unde se protestează împotriva actualului prim – ministru Edi Rama, lider al Partidului Socialist. La Belgrad este vorba de acelaşi gen de revoltă împotriva lui Aleksandr Vucic. Deocamdată în aceste ţări nu s-au născut formaţiuni politice care să propună o alternativă viabilă şi nici alegerile, de orice fel, nu se află la orizont. Mai mult ca sigur, acestea vor apare, iar alegătorii le vor credita ca fiind un element de noutate capabil să schimbe fundamentele unei clase politice considerate ca fiind expresia unui antagonism/consens politic bazat pe ipocrizie.

Ne aflăm în plină “primăvară europeană”? Se pare că da. Istoria ultimilor ani ne-a învăţat că după orice primăvară politică urmează o perioadă de anarhie. Să sperăm că Europa este excepţia de la regulă.

Ultima ora:

ObservatorDaniel Daianu, talk given at the Hungarian Academy of Sciences, 18 June 2019

PoliticTanase Stamule: O grămadă de guguștiuci comentează pe Facebook despre faptul că a picat moțiunea

EconomieBogdan Chiriţoiu, despre prevenţie şi amenzi: Biserica se chinuie de 2.000 de ani să ne îndrepte, dar fără să ai şi o bâtă nu îi corectezi pe oameni

ExternAlexandru Grumaz: Marea Neagră, de la „lac rusesc“ la spaţiu de securitate al Europei

EvenimenteDragoș Preda: Invitație pentru Membrii Club Romania

CulturaIoan-Aurel Pop: Eminescu – valoarea absolută a culturii româneşti

SocialSever Voinescu: Ghidul Andrei Șerban

MoldovaIulian Chifu: La Chişinău – majoritate de coaliţie, fără cheie de control şi fără frâne



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe