OraNoua.ro
Publicat în 11 ianuarie 2017, 21:03 / 343 elite & idei

Radu Craciun: Despre securitatea nationala – un grafic cat 100 de cuvinte

Radu Craciun: Despre securitatea nationala – un grafic cat 100 de cuvinte

Conform presei, noul prim-ministru al Romaniei a promis ca bugetul apararii din 2017 va reprezenta 2% din PIB. In acelasi timp, aflam ca, in urma deciziilor de scadere a impozitelor combinata cu slaba colectare, veniturile bugetare din 2016 au fost cele mai scazute din ultimii 10 ani coborand sub 30% din PIB. La ce situatie ne duc aceste evolutii din punctul de vedere al securitatii nationale? Sa vedem de unde plecam.

Situatia estimata pentru 2016 a bugetelor de aparare ale principalelor tari membre NATO si al Rusiei raportate la PIB o gasiti reprezentata in tabelul alaturat

tabel-chelt-milit-in-pib

Conform estimarilor, Romania va avea in 2016 o pondere mai mare a cheltuielilor militare raportate la PIB decat tari precum Germania sau Italia, dar mai mica decat Polonia sau Franta. De remarcat pozitia in top a unei tari ca Grecia, care, in pofida faptului ca are mari probleme de finantare a cheltuielilor publice, aloca un procent din PIB mai mare decat Marea Britanie. Acestea fiind spuse, va propun acum sa ne uitam la clasament dintr-o alta perspectiva. 

In primul rand, sa presupunem ca toate tarile care au un buget de aparare de sub 2% il vor aduce macar la acest nivel. In al doilea rand, va propun sa raportam aceste cheltuieli la veniturile bugetare, pentru a da masura efortului bugetar real pe care il face fiecare tara in directia apararii.

Rezultatele obtinute in urma acestor ajustari va ofera acea imagine care cred ca valoreaza cat 100 de cuvinte.

chelt-mil-vs-venit-bug

Este un clasament care arata ca Romania ar urca pe pozitia a treia din punctul de vedere al ponderii cheltuielilor de aparare in total venituri, depasind Marea Britanie, ca sa nu mai vorbim de Polonia, Germania sau Franta. Este un clasament care mai arata si cat de disproportionat este efortul militar al Rusiei raportat la SUA prin prisma veniturilor bugetare, punand in evidenta dependenta finantarii armatei ruse de industria hidrocarburilor, principalul finantator al bugetului Rusiei.

Acestea fiind spuse, ma grabesc sa precizez imediat ca nu imi propun sa fac o pledoarie in favoarea unui buget de aparare al Romaniei mai mic. Din pacate, evolutiile regionale precum si parteneriatele strategice pe care Romania le are cu o serie de tari cred ca justifica un astfel de efort. Ceea ce vreau sa subliniez este ca bugetul minimal al Romaniei face ca acest efort justificat de aparare sa fie o povara mai mare decat in multe alte tari europene, unde veniturile la buget sunt mult mai substantiale. Un exemplu elocvent este Franta, care, conform graficului,  in cazul alocarii a 2% din PIB spre aparare ar avea cel mai mic efort de aparare raportat la veniturile bugetare, tocmai datorita faptul ca inregistreaza printre cele mai mari venituri din Europa raportate la PIB, peste 50%. Spre comparatie, veniturile bugetare ale Romaniei in 2016 sunt estimate la 29%, fiind cele mai mici din Europa.

Iata de ce obsesia transformarii Romaniei intr-un paradis fiscal, precum si evaziunea fiscala deja existenta, nu fac decat sa vulnerabilizeze securitatea Romaniei prin lipsa resurselor bugetare. Pentru ca, chiar presupunand ca vom face efortul de a aloca banii necesari la aparare, impactul acestui efort se va resimti in alte zone, care sunt si ele deosebit de relevante pentru securitatea unei tari: sanatatea populatiei, infrastructura, educatia si asa mai departe. In aceste conditii, solutiile pentru Romania ar fi  a) stoparea scaderii veniturilor bugetare prin relaxari fiscale deja excesive; b) reprioritizarea cheltuielilor bugetare; c) cresterea cu macar 5-7 puncte procentuale a veniturilor bugetare. Iar in ce priveste punctul c), ca sa ne lamurim, nu impozitul progresiv este solutia, pentru ca ar avea un impact marginal. In schimb, de exemplu, evaziunea fiscala si nivelul TVA-ului ar putea face cu adevarat diferenta.

In incheiere, inca un grafic, cred eu interesant, care prezinta ponderea cheltuielilor cu personalul civil si militar, inclusiv cu pensiile, in bugetele de aparare ale diferitelor tari.

ponder-chelt-mil-pers

In primul rand as observa ca, intamplator sau nu, prima jumatate a clasamentului e formata din tari din flancul sudic al Aliantei cu ponderi de peste 60%. In schimb, grupul tarilor cu ponderi mai scazute sub 50% e format din flancul nordic al NATO. Mai remarc locul intai detinut de Grecia, tara care, aratam mai devreme, se afla si in topul cheltuielilor de aparare raportate la PIB. Aparent e bine sa fii militar in Grecia… Atat timp cat nu este razboi.

Romania se afla si ea in grupul tarilor sudice cu o pondere a cheltuielilor cu angajatii in intervalul 60-70%. O pondere care cred ca, odata cu cresterea cheltuielilor militare ale Romaniei, ar trebui sa scada. Altfel, ne vom afla in situatia ca o mare parte din incarcarea viitoare considerabila a bugetului tarii cu cheltuieli militare sa se regaseasca in salariile si pensiile militarilor. Or, sunt convins ca si acestia realizeaza ca pentru a maximiza sansele de a se bucura de generoasele pensii speciale, vor avea nevoie de un echipament militar de inalta calitate, care costa multi bani.

Inchei cu o intrebare. Oare subiectul vaduvirii persistente a bugetului national de venituri si vulnerabilizarea in acest fel a tarii nu ar trebui sa intre in sfarsit pe agenda Consilului Suprem de Aparare a Tarii?

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera: Premiu pentru cercetarea științifică de elită

PoliticKelemen Hunor: Acest guvern rămâne şi va face treabă până în 2024. UDMR nu va vota nicio moţiune de cenzură

EconomieCristian Grosu: Săptămâna care modelează Europa și România ei

ExternAntonia Colibasanu: What the EU’s Green Deal Means for Europe and Russia

SocialAdrian Hatos, la dezbaterea despre meditații organizată de Societatea Academică din România

EvenimenteVictor Vevera: Premiu pentru cercetarea științifică de elită

CulturaCristina Popescu: Pictorul Dimitrie Știubei, un pictor de …marcă

EditorialTeodor Baconschi: D-ale pandemiei. Un final cu repetiție



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe