OraNoua.ro
Publicat în 3 septembrie 2014, 19:02 / 198 elite & idei

Radu Crăciun: Ne așteptăm la o creștere economică de 2,4% – 2,6% în 2014

Radu Crăciun: Ne așteptăm la o creștere economică de 2,4% – 2,6% în 2014

Economia României va crește cu 2,4% – 2,6% în acest an, în condițiile unui an agricol similar celui cel de anul trecut și pe baza exporturilor, care vor continua să performeze decent, susține Radu Crăciun, director de cercetare și economist șef al Băncii Comerciale Române (BCR) într-un interviu acordat AGERPRES.

În opinia sa, însă, este necesară și o revenire a investițiilor, în special în sectorul public, pentru că, având în vedere contextul internațional nefavorabil, economia românească trebuie stimulată din interior.

Oficialul BCR a vorbit și despre necesitatea creșterii veniturilor la bugetul de stat, pentru a avea șanse de creștere a cheltuielilor pentru educație, sănătate și alte domenii deficitare. În plus, Radu Crăciun a atras atenția asupra lipsei de forță de muncă mediu-calificată în România, dar și în legătură cu adâncirea disparităților de dezvoltare dintre regiunile țării.

AGERPRES: Care au fost, din punctul dumneavoastră de vedere, factorii care au afectat evoluția economiei românești în prima jumătate a acestui an?

Radu Crăciun: Deocamdată nu avem datele oficiale detaliate, dar suspectul principal este activitatea de construcții și, prin ricoșeu, faptul că lucrările publice de infrastructură și de investiții au cunoscut o scădere semnificativă. Rămâne să vedem datele detaliate, dar credem că aceasta este principala cauză. Pentru că anul începuse foarte bine. Mai mult decât atât, cifrele pe consum, sau care sunt corelate cu consumul, arătau foarte bine. Spre exemplu, vânzările cu amănuntul. Asta ne-a făcut și pe noi și pe alții să ne modificăm estimările de creștere economică în sus. Din punctul acesta de vedere, datele pe trimestrul doi au venit ca un duș rece. Încă vedem semne că acest consum își revine, dar nu este suficient. Ceea ce lipsește și pare să fie în declin este partea de investiții în sectorul public.

AGERPRES: Care va fi impactul rezultatelor pe primele două trimestre asupra evoluției economiei până la finalul anului?

Radu Crăciun: Este adevărat, strict matematic avem două trimestre de scădere (minus 0,1% și minus 1%). Din punct de vedere economic, acest aspect nu o să aibă un impact. Mai important este semnalul pe care îl dă acesta. Pentru că o țară ca România, ca să continue să micșoreze diferența față de țările dezvoltate, are nevoie de rate de creștere mult mai mari de 2% — 3% pe an. Ar trebui ca România să rămână, pe termen lung, undeva la 4% (creștere economică anuală — n.r.). Mai ales că vorbim de aderarea la zona euro. Ori, degeaba îndeplinim criteriile de la Maastricht, atâta vreme cât din punct de vedere al convergenței reale, ceea ce înseamnă productivitate, competitivitate, nivel de trai al populației, salarii ș.a.m.d., suntem încă mult în urmă. Ori, dacă într-adevăr aderăm la zona euro în 2019, ceea ce din punctul meu de vedere este foarte ambițios, asta presupune un proces de convergență mult mai rapid față de țările din zona euro, care, în condițiile acestea, nu se poate realiza.

AGERPRES: În acest context, care este prognoza dumneavoastră de creștere economică pentru finalul anului?

Radu Crăciun: Așteptăm datele detaliate, dar probabil va fi undeva în zona 2,4% — 2,6%. La începutul anului, aveam o estimare de creștere economică de 3%. Pe baza datelor bune de la începutul anului ne crescusem estimarea la 3%.

AGERPRES: Pentru a doua parte a anului, care sunt riscurile care ar putea afecta evoluția economică?

Radu Crăciun: În momentul de față, ca de obicei, un impact important va veni din partea agriculturii, care se pare că are rezultate bune, dar și anul trecut a fost un an cu rezultate bune. Important este ca agricultura să fie măcar la fel de performantă ca anul trecut. Ne așteptăm ca exporturile să continue să performeze bine, decent, deși economia din zona euro are probleme. Din fericire, în ultimii ani, antreprenorii români au reușit să se direcționeze și către alte piețe, ceea ce a făcut ca România să reziste mai bine la perioada de recesiune. Pe de altă parte, produsele românești pot să beneficieze de perioadele de recesiune din Uniunea Europeană. Exemplul tipic este Dacia. În această perioadă în care oamenii au salarii mai mici sau care stagnează caută lucruri de valoare bună la prețuri mai mici. Și atunci, România poate să furnizeze astfel de produse în care raportul calitate/preț poate fi mai avantajos decât bunurile premmium pe care producătorii din vest le realizează.

AGERPRES: În ceea ce privește investițiile, este posibilă o revigorare în partea a doua a anului?

Radu Crăciun: Este greu de spus. Aici avem o componentă de decizie politică. Ceea ce s-a întâmplat în trimestrul doi ar trebui luat ca un semnal foarte serios. Strategii pe termen scurt, care țintesc rezultate pe termen scurt, gen creșteri de pensii și salarii, în dauna unor strategii de dezvoltare pe termen lung, au un impact foarte important asupra economiei. Mai ales că la nivel internațional contextul nu este roz, și asta face ca economia românească să fie mult mai sensibilă la orice priorități incorect clasificate. Dacă stimularea dezvoltării nu vine de pe plan intern, atunci imediat economia reacționează așa cum s-a văzut și în trimestrul doi.

AGERPRES: Din execuția bugetară la șapte luni reiese că deficitul pentru această perioadă este foarte redus. Cum ar trebui să interpretăm acest aspect?

Radu Crăciun: Să ții deficitul sub control este un lucru important, dar nu suficient. Pentru că putem să rămânem în recesiune cu un deficit limitat. Și asta ce înseamnă? Înseamnă venituri mai mici, costuri tăiate și tot așa, un cerc vicios. Dar nu aceasta este ideea. Are rost să vorbim despre ținerea sub control cu succes a deficitului în contextul în care avem și o creștere economică, pentru că, mai devreme sau mai târziu ne vom sufoca sub această limitare a deficitului dacă nu avem creștere.

AGERPRES: În privința colectării veniturilor la buget observați îmbunătățiri în ultima perioadă?

Radu Crăciun: Problema colectării veniturilor rămâne una importantă, dar sunt mai multe elemente care țin de ceea ce ar presupune majorarea veniturilor bugetare, începând cu evaziunea fiscală, cu politica fiscală, cu numărul de oameni care sunt angajați oficial, mergând mai departe cu nivelul de salarizare în general.

AGERPRES: Președintele Consiliului Fiscal spunea recent că evaziunea fiscală este în creștere, iar la TVA gradul de încasare este de 40%. Sunteți de aceeași părere?

Radu Crăciun: Da, așa este, iar creșterea încasărilor din TVA nu corespunde cu creșterea vânzărilor. Din păcate lucrurile stagnează. Noi, ca opinie publică avem următoarea abordare: iată România alocă pentru învățământ mult mai puțin raportat la PIB comparativ cu alte țări europene, și nu numai. Ori nu putem ca, pe partea de costuri să ne lamentăm raportându-ne la PIB, dar pe partea de venituri să nu ne raportăm tot la PIB. Pentru că nimeni nu zice: iată, România, raportat la PIB are venituri de doar 32% — 33%. Deci, dacă vrem să avem același procent de alocare al cheltuielilor raportat la PIB, atunci trebuie să avem ca obiectiv aceleași venituri raportat la PIB, pentru că altfel nu ai de unde. Atâta vreme cât veniturile nu vor crește, raportat la PIB, cu siguranță nu vom ajunge la cheltuieli cu educația, cu sănătatea, raportat la PIB, similare cu alte țări.

AGERPRES: Și investițiile străine directe au scăzut în primul semestru al acestui an. Care este explicația?

Radu Crăciun: În primul rând nu cred că este corect să judecăm investițiile străine directe ca pe ceilalți parametri: adică semestrul I 2014 la semestrul I 2013, pentru că ele au o volatilitate legată de proiectele în desfășurare. Dacă un investitor începe un proiect major într-un trimestru, automat acela va avea un impact asupra cifrelor. Deci este bine să lucrăm cu cifre anuale. Dar, pe de altă parte, este clar că și aici există o stagnare și cred că, din păcate, vom rămâne cu această stagnare atâta vreme cât nu se vor schimba câteva lucruri. În primul rând, modelul de țară prin care România a reușit să atragă până acum investiții și-a cam epuizat resursa. Adică, într-o țară ca România, care nu are autostrăzi, în primul rând investitorii s-au așezat lângă granița de vest. În momentul de față, acolo șomajul este zero. Apoi, investitorii străini au căutat centrele cu tradiție industrială, gen Sibiu, Brașov, Pitești. Și în aceste zone deja există probleme cu găsirea de forța de muncă calificată. Atâta vreme cât nu va apărea forță de muncă nouă, calificată, nu vor apărea conexiuni de infrastructură care să lege și zonele care nu au fost abordate până acum, investitorii nu prea mai au de ce să vină în România. Și asta, în contextul în care suntem departe de euforia pre-criză când întrebarea era nu dacă primești investiții ci cât. Acum fluxurile sunt mult mai selective și ajung mult mai greu în Europa Centrală și de Est.

Și educația este o problemă. În vizitele recente pe care le-am făcut prin țară, laitmotivul mesajelor pe oamenilor de afaceri a fost nu că nu găsesc forță de muncă necalificată, ci că nu găsesc forță de muncă mediu calificată. Cineva îmi dădea un exemplu: ‘nu găsesc un șofer de tractor! Hai domne…. lasă-mă, nu găsești un șofer de tractor!!! Păi, știți, tractoarele pe care le avem noi acum merg după GPS. Și ar putea să meargă și singure la nevoie!’ Deci, nici șoferii de tractor de astăzi nu mai sunt cei de odinioară, și au nevoie de cunoștințe de programare. Acesta este și motivul pentru care, cred eu, stagnăm și din punct de vedere al numărului de locuri de muncă, iar salarizarea medie în România este scăzută. Există și teoria că România este dezavantajată față de alte țări chiar central și est europene, că investitorii vin aici și plătesc salarii prea mici. Dar hai să vedem care este diferența între salariile plătite muncitorilor calificați și celor necalificați. Atâta vreme cât oferta de muncă va fi bazată pe o calificare slabă, este normal că și plata pentru acest gen de muncă va fi mică.

AGERPRES: Banca Națională a României a decis, recent, reducerea dobânzii de politică monetară la 3,25% pe an. Considerați că este un nivel optim?

Radu Crăciun: Cu ocazia celei mai recente decizii de politică monetară, am fost martorii unei schimbări semnificative de opinie din partea Băncii Naționale. Aș spune chiar că BNR pare să fi intrat într-o nouă eră, în care conștientizează faptul că am depășit obsesia națională a ultimilor 20 de ani legată de inflație și că, de fapt, în momentul de față acest pericol practic nu există. O ajustare atât de semnificativă, de 30%, a estimării inflației pe anul acesta spune destul de multe. În prima jumătate a anului mesajele erau legate de faptul că dobânda de politică monetară este adecvată iar acum, dintr-o dată, vorbim de faptul că am mai putea tăia dobânda. Eu am considerat tot timpul că dobânda trebuie scăzută în continuare și că ar fi trebuit scăzută mai din timp. Deci, cred că vom mai vedea încă o scădere de dobândă până la finalul anului, la 3%. Dar impactul nu cred că va fi unul spectaculos. Va fi mai degrabă rolul unui mesaj, pentru că dobânzile interbancare sunt deja sub 3%, deci cred că rolul acestor ajustări ar trebui să fie o recuplare a dobânzii BNR cu dobânzile din piață. Iarăși, dacă vorbim de procesul de aderare la zona euro, asta presupune inclusiv o intrare în normalitate. În acest context, și rezervele minime obligatorii trebuie să continue să scadă, atât pe lei cât și pe valută. Spre sfârșitul anului este posibil să vedem o scădere pe lei, iar la începutul anului viitor pe valută, câte două puncte procentuale.

AGERPRES: Pe partea de finanțare a economiei, ce efect va avea reducerea dobânzii de politică monetară?

Radu Crăciun: Nu cred că o să aibă o influență imediată. Vedem în continuare un blocaj psihologic pe partea de creditare, finanțare, în piață. Simptomele acestui blocaj sunt date, pe de o parte, de dinamica depozitelor bancare, care continuă creșterea semnificativă, de 6-7-8% an la an, și de evoluția creditării, care stagnează sau chiar scade. Deși creditarea în lei crește, nu crește suficient să compenseze scăderea creditării în valută. Și asta ne spune faptul că atât corporațiile cât și persoanele fizice încă sunt reticente în a-și investi/cheltui banii. Însă este un fenomen pe care îl întâlnim și în Europa, România nu face excepție. Deci în primul rând este important să crească încrederea în viitor.

AGERPRES: Care sunt semnalele care îi împiedică să devină mai optimiști?

Radu Crăciun: Cu siguranță, datele pentru trimestrul doi au fost de natură să nu îi facă optimiști. Pentru asta este nevoie să ai, pe o perioadă mai lungă de timp, niște semnale care să indice consecvent aceeași direcție, respectiv creștere, predictibilitate, și atunci și apetitul de risc al actorilor economici crește. Deocamdată, nu avem un astfel de context. Dacă ne uităm la persoane fizice, vom vedea un sentiment în curs de îmbunătățire, dar după o perioadă relativ lungă de timp în care au văzut că șomajul a scăzut, că salariile au început să crească și așa mai departe. Asta înseamnă că sentimentul urmează cu întârziere datele statistice. Acestea afectează mai degrabă sentimentul firmelor, care sunt analiști mai sofisticați ai realității economice. Oamenii de rând judecă realitățile economice din perspectiva faptului că au un salariu, au o slujbă, se uită la vecini și văd că nu și-au pierdut slujbele, au un credit pe care în pot plăti. Faptul că PIB-ul crește sau scade, la nivelul populației, cred că nu are importanță. La nivelul firmelor, însă, datele din trimestrul doi au un impact negativ asupra planurilor de afaceri.

La fel și schimbările din fiscalitate. Acciza pe benzină și taxa pe stâlp sunt elemente care creează un anumit stres în mediul de afaceri, tocmai din cauza faptului că nu au fost anticipate și afectează profiturile firmelor private și de stat. Un element suplimentar de îngrijorare pentru firme este reprezentat de planurile legate de scăderea CAS. Dincolo de faptul că sigur, din punct de vedere economic, este o decizie pozitivă, marea întrebare pe care toți o au este cum va fi compensată scăderea veniturilor la buget. Ori atâta vreme cât nu sunt clare soluțiile, vor rămâne suspiciuni vis-a-vis de faptul că este posibil să apară noi impozite. Ceea ce, din nou, creează un context de impredictibilitate în mediul de afaceri.

AGERPRES: În companiile de stat care mai este situația, la nivelul managementului și, implicit, al rezultatelor financiare?

Radu Crăciun: Problema cu companiile de stat este și ea parte a procesului de aderare la zona euro, care înseamnă productivitate, competitivitate. Ori, din punctul acesta de vedere, la firmele de stat, din păcate, pașii sunt foarte înceți. Cheia este, până la urmă, în calitatea managementului și abilitatea acționarului principal, în speță a statului, de a sta deoparte și a-i lăsa să își facă treaba. Pentru că vedem și o fluctuație foarte mare a numirilor acolo. Nu poți să dovedești de ce ești în stare dacă rămâi doar câteva luni în funcție. Trebuie să fii lăsat acolo măcar un an-doi și apoi să fii evaluat. Practic, aderarea la zona euro trebuie să ducă la o schimbare de abordare din rădăcini în tot ce s-a făcut până acum. Nu putem merge pe ideea ‘continuăm să ne comportăm ca până acum dar, în plus, zicem că aderăm și la zona euro’.

AGERPRES: Ați lansat, de curând, ideea ca marile companii să investească profiturile obținute în proiecte de anvergură națională. Pe ce principii ar trebui realizate aceste investiții?

Radu Crăciun: În mod cert, aceste companii de stat reprezintă o sursă de finanțare, care, în momentul de față, este fragmentată. Nu mi se pare o idee rea încercarea de a coagula resursele financiare, dividendele spre exemplu, și apoi a finanța un proiect foarte important. Se discută inclusiv de proiectul de Fond Suveran. Am, însă, senzația că nu se înțelege faptul că rolul unui fond suveran este să facă bani și să îi înmulțească. Rolul lui nu este să finanțeze proiecte pe care investitorii străini nu le vor din motive de profitabilitate. Dacă un proiect nu are popularitate afară, cu toate că este un proiect profitabil, din motive de risc de țară sau așa ceva, da… atunci poți să implici un astfel de fond suveran. Dar, dacă nu ai la el investitori pentru că nu generează bani, un astfel de proiect nu ar trebui susținut cu un fond suveran. În plus, crearea unui fond suveran presupune un context legislativ specific. Repet, pare fi o idee bună, dar detaliile contează extrem de mult pentru că, cel puțin deocamdată, nu avem o entitate de stat care să se fi dovedit a fi capabilă de a face un management performant. Deci, dacă până acum nu am avut așa ceva, de ce am crede că dintr-o dată o să avem?
Ideea ar fi ca, în eventualitatea în care se creează un astfel de fond, el să aibă parte de un management privat profesionist, stabilit clar pe criterii de performanță.

AGERPRES: Care sunt, în opinia dumneavoastră, deciziile economice care ar trebui luate în perioada următoare, dar și pe termen lung?

Radu Crăciun: În esență ar trebui să crească semnificativ tot ceea ce înseamnă lucrări de investiții și infrastructură. În contextul în care piețele externe nu vor mai fi surse de creștere economică, este clar că greutatea va pica, în foarte mare măsură, pe ce se va întâmpla pe plan intern. Și atunci, astfel de proiecte pot să susțină creșterea economică și au un efect de cascadă pozitiv la nivelul întregii economii. Al doilea lucru este cel legat de predictibilitatea mediului fiscal întrucât, câteodată, așa cum și realitatea o arată, chiar și intențiile bune pot în final să aibă un impact negativ atâta vreme cât ele nu sunt explicate corect și nu sunt fundamentate solid

Un obiectiv pe termen lung, dar extrem de important, este legat de forța de muncă mediu-calificată. Am făcut un studiu comparativ între România și Polonia care arăta că, din punct de vedere al multor elemente, dar mă refer acum la sistemul educațional, avansul Poloniei este de 7 — 8 ani față de România. Ori, în momentul în care faci o reformă în educație, efectul se va vedea abia după o perioadă îndelungată de timp. Deci problemele pe care piața muncii din România le are ar fi rezolvate abia peste 7—8 ani presupunând că începând de mâine ceva se schimbă semnificativ din punct de vedere al creării forței de muncă mediu-calificate. Și, din păcate, nu vedem niciun semn cum că începând de mâine se schimbă ceva.

Al patrulea element este legat de disparitățile de dezvoltare din interiorul României. În momentul de față, o regiune precum Moldova este enclavizată, este o enclavă de subdezvoltare în România, și atâta vreme cât nu va avea conexiuni mai bune pe direcția de vest, diferența de dezvoltare față de restul țării va continua să crească. Citeam la un moment dat ce declara un investitor străin: M-aș duce cu plăcere în Moldova, dar cum ajung produsele mele înapoi la mine, pe ce drum?

AGERPRES: Sunteți de acord cu guvernatorul BNR care spunea că momentul oportun pentru adoptarea euro ar fi când vom avea o autostradă care traversează Carpații?

Radu Crăciun: Da, însă cred că este important să ne gândim bine și care Carpați! Acum, discuția este foarte intensă pe Pitești-Sibiu și București — Brașov. Eu cred că măcar în top doi priorități ar trebui să fie și o autostradă care să lege Moldova de Transilvania.

Ultima ora:

ObservatorCristina Popescu: Femei celebre din România

PoliticKlaus Iohannis, ședință pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență

EconomieAdrian Hatos: Proiectul bugetului de stat pe anul 2021 așază economia românească pe principii liberale: investiții, reforme, creștere economică.

ExternBogdan Aurescu: nominalizarea lui Andrei Muraru în funcţia de ambasador în SUA este „o alegere excelentă”

SocialIulian Crăciun: Despre scandalul exmatriculării studenților la Drept

EvenimenteNicole Moț: Invitație lansare de carte

CulturaCristina Popescu: Femei celebre din România

EditorialIuliana Stan: Femeia si puterea. Gender balance si succes personal



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe