Matei Bogdan
Publicat în 27 noiembrie 2019, 19:28 / 35 elite & idei

Radu Crăciun: Să scoatem gunoiul de sub preș

Radu Crăciun: Să scoatem gunoiul de sub preș

de Radu Crăciun

Sa iti asumi rolul de a te pozitiona singur impotriva sistemului nu este o decizie usoara. In pofida apelului pe care managementul companiilor sau guvernele il fac la transparenta, corectitudine, la semnalarea unor abordari incorecte sau scandaloase, adevarul este ca, de multe ori, astfel de indemnuri se dovedesc a fi doar niste exercitii de imagine. Nu o data demersurile s-au dovedit a fi mai degraba ipocrite, in conditiile in care cei care ridica presul pentru a expune gunoiul sunt apoi maziliti, iar oamenii de la butoane scapa nevatamati si, eventual, devin apostoli ai corectitudinii.

Un articol recent din Financial Times expune slabiciunile unora dintre marile firme in tratarea celor care sunt denumiti “whistlebloweri” (cei care trag semnalul de alarma atunci cand regulile interne sunt incalcate) si care sfarsesc prin a fi marginalizati si apoi dati afara, in timp ce vinovatii isi vad mai departe de cariera, aparati fiind de pozitia lor de putere.

Situatia este replicabila si la nivelul unei tari. Odata avand acces la butoanele de conducere, ati expune problemele bugetare pe care le gasiti si care nu au fost publice? Iar daca raspunsul este “da” am sa mai adaug o intrebare. Chiar daca stiti ca asta va duce la cresterea costurilor de finantare ale tarii si si la o depreciere temporara a cursului de schimb?

Iata o poveste adevarata pe care am mai mentionat-o acum ceva timp despre tentatia politica de a sparge oglinda care iti arata realitatea in loc de a incerca sa accepti responsabilitatea gunoiului ascuns sub pres. Ca si in situatiile intalnite cateodata la nivel corporatist, vina nu este a autorilor, ci a celui care raporteaza comportamentul sau deciziile neadecvate.

In 2010, Andreas Georgiou, un experimentat economist al FMI, s-a mutat din SUA in Grecia pentru a deveni primul sef independent al Comisiei Nationale de Statistica in Grecia. Omul castigase un proces de selectie riguros desfasurat de autoritatile elene, la care mai avusese doi contracandidati locali. Rolul lui urma sa fie major. Sa incheie indelungata perioada de manipulare a cifrelor oficiale ale Greciei, care aratau economia si bugetul elen intr-o situatie cu mult mai buna decat erau de fapt, inducand in eroare si sfidand intreaga comunitate internationala.

Calitatea si rigoarea muncii sale i-au adus recunoasterea Comisiei Europene si, in acelasi timp, 6 ani de procese cu autoritatile elene care, nota bene, dupa ce l-au ales, odata cu publicarea rezultatelor si a lipsei sale de “flexibilitate”, au montat o campanie impotriva lui ca pion al intereselor straine reprezentate de FMI si Comisia Euopeana. Miza era reevaluarea deficitului bugetar al Greciei din 2009, principala sursa a programului de austeritate impus de donatori Greciei.

In octombrie 2009, guvernul Karamanlis raporta un deficit de 6% din PIB. La doua zile dupa pierderea alegerilor de catre acesta, Grecia raporteaza un deficit de 12,5% (dublu!), pentru ca, in final, domnul Georgiou, in calitatea sa oficiala, sa produca estimarea finala de 15,4% din PIB.

Povestea ar putea continua, dar merita retinut faptul ca de patru ori in patru ani domnul Georgiou a fost subiectul investigatiilor si procurorilor, care au concluzionat de fiecare data ca domnul Georgiou nu a facut decat sa aplice metodologia contabila a UE si ca nu a comis nicio infractiune. Ceea ce nu i-a impiedicat pe detractorii sai si pe adeptii conspiratiilor straine sa il tarasca prin procese, chiar si dupa intoarcerea sa in SUA in 2015.

Din punctul meu de vedere, expunerea inadvertentelor existente in bugetul unei tari, chiar daca aduce dezavantaje pe termen scurt prin repozitionarea unor investitori care luasera de bun ce li se oferise pana atunci, are castiguri clare pe termen lung. Este vorba de credibilitatea unei tari, care se pierde foarte usor si se recatiga intr-o perioada mult mai lung de timp.

Aveti mai jos evolutie CDS-urilor Romaniei (asigurari cumparate de investitori pentru a se proteja de incapacitatea de plata a Romaniei) a caror valoare, dupa ce a crescut de aproape 4 ori in 3-4 luni in contextul slabiciunii bugetare cu care Romania a fost suprinsa de criza, a avut apoi nevoie de aproape sase ani pentru a ajunge la nivelurile pre-criza.

Cu alte cuvinte, increderea investitorilor pierduta aproape peste noapte din cauza imprudentelor bugetare care au dus in a doua jumatate a lui 2008, in pofida asigurarilor date, la un deficit bugetar surpriza de 4.8%, a avut nevoie de o perioada de ordinul anilor de zile pentru a fi recuperata.

Pastrarea credibilitatii unei tari impune rostirea adevarului despre starea bugetului chiar daca doare. Si tocmai o oglinda nedeformata nu ar trebuie sparta.

www.cursdeguvernare.ro

Ultima ora:

ObservatorSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

PoliticIon M. Ioniţă: Bădălău şi ai lui

EconomieSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

ExternIulian Chifu: Un game changer în Brexit – Raportul serviciilor britanice privind ingerinţele Rusiei în referendumul din 2016

EvenimenteMireille Rădoi: Un produs de diplomație culturală – Femei remarcabile din România și din Peru

CulturaRadu Preda: Organizatorii memoriei

SocialAndrei Stoian: Sistemul de învăţământ românesc a acumulat o serie întreagă de probleme

MoldovaAndrei Vlasceanu: Tragedie antică şi teatru rusesc la Chişinău



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe