Matei Bogdan
Publicat în 20 februarie 2019, 16:31 / 159 elite & idei

Radu Delicote: Mic tratat de evitare a manipularii din mediul online: O analiza a profilurilor false din social media

Radu Delicote: Mic tratat de evitare a manipularii din mediul online: O analiza a profilurilor false din social media

de Radu Delicote

Scriam in primul articol despre opinia publica si de ce este atat de importanta atunci cand ne raportam la perceptia publica, la reputatia publica sau la imaginea publica. Si, mai ales, de ce (si) opinia publica este parte integranta din algoritmul online al retelelor de socializare.

In acest articol, vom trata pe scurt profilurile false din retelele de socializare, care este rolul acestora, de ce exista si, mai ales, cum pot acestea sa provoace schimbari in gandiri, perceptii si raportari sociale fata de o tema, un obiect sau o persoana.

Concret

Sa incepem cu inceputul: conform definitiei din DEX, intelesul verbului a manipula presupune a influenta prin diverse mijloace modul de a gandi si de a actiona al unei persoane sau al unei colectivitati.

Pentru cei dintre dumneavoastra familiarizati cu mediul online, stiti foarte bine ca batalia perceptiei este una profund emotionala tragand dupa sine orice gest omonim: de la a achizitiona un expressor, la a vota o anumita persoana in detrimentul alteia.

Iar mediul online e pe cat de profund vizual, pe atat de intepator si conflictual. Am stabilit in articolul trecut care este unul dintre fundamentele acestui ultim deziderat. Si, atunci, care este rolul unui profil fals si de ce au capatat asa tractiune?

Profilele false/Problema Anei

Raspunsul este unul foarte simplu: dintr-o lene sociala. Avem urmatoarea informatie: Ana are mere (obiectivul Anei fiind ca toata lumea sa stie ca doar ea are merele cu pricina) . Cineva posteaza aceasta informatie. Altcineva, din cercul algotitmic mentionat in articolul precedent, comenteaza un mesaj de tipul: Da, stiu si eu ca DOAR Ana are merele.

Urmatoarea persoana (desi corect ar fi sa denumim alias online) preia informatia din comentariu si reactioneaza cu un mesaj de tipul: Asa este! Si eu am AUZIT ca doar Ana are merele. Si, de aici, bulgarele comunicational se multiplica de la sine.

Intrebare: Care din cele doua alias-uri pot fi false? In egala masura ambele si in egala masura niciunul. Tocmai de aici pleaca nevoia de a identifica un profil fals: lenea sociala nu ne ajuta sa verificam informatia despre merele Anei si, cu atat mai mult, din cel putin doua sau trei surse. Este mai simplu sa credem prin excludere, citind comentariile sau postarile despre Ana (paralela cu definitia manipularii din paragraful anterior).

Exemple concrete

Exemplul de mai sus este unul putin slefuit, dar, mai mult ca sigur, omniprezent in social media. Din pacate, nu exista literatura de specialitate care sa trateze subiectul profilurilor false, insa exista cateva tipare ce pot fi identificate cu usurinta si care ne pot da indicii daca alias-ul cu pricina are vreun obiectiv specific sau nu.

Sa le luam pe rand:

Care este menirea unui profil fals?

Sa traga dupa sine anumite peceptii legate de o chestiune, problema sau subiect. Motiv pentru care aspectul vizual din social media va fi cu totul altul fata de unul real.

Exemplu: comparati doua profile din lista de prieteni, unul din prietenii apropiati si unul despre care aveti suspiciuni. Diferente notabile veti gasi la:

Timeline: profilul fals va posta diverse linkuri ce au ca subiect principal doar o singura tema, problema etc. Profilul real va posta si alte chestiuni conexe: linkuri cu muzica, linkuri catre aplicatii de telefon pe care le utilizeaza etc.

Poze din timeline: profilul fals rareori va avea fotografii postate prin care sa isi dezvaluie identitatea. Cel mai probabil veti intalni meme-uri, poze neutre (un apus, un rasarit, un citat, o pisica, niciodata ceva palpabil) . Profilul real: ei bine, aruncati un ochi pe ce continut vizual ati postat in ultimele doua luni si va veti face o idee.

Poza de profil: aici este cel mai interesant – am intalnit cazuri cu nume specifice continentului african ce scriau foarte coerent in limba romana. De regula, exista mai multe tipare:
a) o poza cu o persoana reala, dar facuta la o rezolutie foarte, foarte slaba (de cele mai multe ori este singura poza; daca nu este singura poza, celelalte vor fi citate, apusuri, pisica);
b) o poza neutra, dar care nu are nicio alta legatura cu persoana in cauza;
c) o poza reala (furata de la un profil real) – de regula sunt cele mai bine lucrate alias-uri false; exista cazuri in care veti intalni numeroase poze de acest timp, insa cu putine comentarii sau fara interactiune la postarile cu pricina.

Nivelul de informatii specifice profilului: „sef la mine acasa”, „unemployed”, „works at my own boss” – vi se par cunoscute? Sunt exact genul de informatii pe care un profil fals le preia mot-a-mot pentru a crea un alias fals. De cele mai multe ori, fie nivelul de informatii din sectiunea About este foarte, foarte scazut sau nu este deloc completat cu elementele din viata reala precum educatia, ultimul loc de munca etc.

Aici mai este o chestiune de nuanta: numeroase persoane evita sa isi completeze aceste informatii, motiv pentru care nu putem spune ca este fals. Cea mai corecta poza a unui profil sta in paragraful urmator:

Nivelul de interactiune online: aici este deliciul profilurilor false. Aruncati un ochi pe cati prieteni au in lista (sau cati prieteni comuni aveti cu acel profil) – de cele mai multe ori, cifrele sunt mari, spre foarte mari (peste 3.000 de prieteni, peste 40 de prieteni comuni etc) . Comparati aceste cifre cu nivelul de interactiune ce exista la fotografiile postate de catre acesta, la postarile din timeline etc. Trageti singuri concluziile ce se impun.

Extra: in articolul trecut scriam ca social media functioneaza datorita nevoii noastre de recunoastere in online. Incercati sa gasiti acest element la un profil fals si veti vedea ca nu exista.

In episodul urmator vom analiza tipul de comunicare pe care il abordeaza profilurile false.

Pana atunci, nu uitati: judecati orice eveniment, stire sau subiect dupa ce ati cercetat cel putin 3 surse de informare.

Radu Delicote este analist si consultant. Pasionat de marketing politic, a lucrat in campanii locale, nationale si internationale. In prezent este Head of Strategy in cadrul Smart Link Communication.

www.ziare.com

Ultima ora:

ObservatorAndreea Paul: Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje

PoliticSebastian Burduja: Care vor fi top 3 prioritati PNL

EconomieAndreea Paul: Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje

ExternBarbu Mateescu: Sistemul de vot la localele din Ungaria este exact ca la noi – un singur tur.

EvenimenteMarian Murguleț: ONRC cred că este cea mai digitalizată instituţie din România. La polul opus se află ANAF

CulturaRadu Preda: Haosul organizat

SocialMarian Staş: Nebunul Curţii Şcolii

MoldovaIulian Chifu: Chişinăul mănâncă forţat „salamul feliat“ al lui Putin în Transnistria



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe