Matei Bogdan
Publicat în 20 mai 2020, 10:19 / 52 elite & idei

Radu Magdin: Urgenta din starea de alerta – strategia de exit și maratonul seminormalității

Radu Magdin: Urgenta din starea de alerta – strategia de exit și maratonul seminormalității

de Radu Magdin

Există o întreagă dezbatere la nivel global despre cea mai bună strategie de exit (ieșire cu bine, nu prin aruncare de la balcon) din starea de carantină și întoarcerea la noul normal. Unde este România în această dezbatere? Ce ar putea funcționa pentru noi, astfel încât să ne dăm singuri șansa unei reveniri, la capitolele sanatate si economie, cât mai rapide? Avem noi o strategie pentru următoarea jumătate de an?

S-ar putea ca strategia să nu fie punctul nostru forte. Să nu uităm că încă avem de terminat un proiect/o strategie de țară – un reper al comunicării (din păcate nu si al acțiunii) prezidențiale. La noi, strategiile se fac greu, de modifica des si in miscare, și se implementează, si asta partial, doar cele care au marele merit de a ști să evadeze din sertare. N-am să propun deci o strategie, ci, pornind de la discuțiile care se poartă dincolo de granițele noastre, am să indic câteva lucruri la care să fim atenți pentru o Romanie daca nu Normala, macar castigatoare prin nesifonare totala la maratonul “noului normal”.

Comunicarea (eficientă) ca reducere a incertitudinii. Firesc, oamenilor nu le place să li se spună ce trebuie să facă, iar finalul carantinei a arătat la noi ca noaptea de Revelion. Totuși, ținând cont de incontrolabilul adus de virus, oamenii vor să vadă că e cineva stăpân pe situație. Așa s-a ajuns ca experții să fie tot mai importanți în timpul crizei. Așteptăm deci de la instituții, începând cu Guvernul, să fie capabile să ofere predictibilitate și calm în felul în care ne ghidează în noua noastră viață. Dauneaza masiv predictibilitatii anuntul la propriu in ceasul al 12-lea, la 23h+ joi, legat de situatia de vineri. Am început prost post-carantina, cu vidul legislativ al celor trei zile, dar speranța este că vom învăța și ne vom replia. Crizele economică și de sănătate sunt suficiente, nu mai avem nevoie să creăm alte tensiuni în societate, mai ales că încrederea în ceilalți și în instituții nu este punctul nostru forte.

Falsa alegere dintre economie și sănătate. A devenit deja truism: nu avem de făcut o alegere, avem de asigurat un echilibru, unul care să plece de la specificitățile locale. Laureatul Nobel Angus Deaton spunea că pandemia a accentuat inegalitățile și că a creat contrastul între lucrătorii esențiali care își riscă viața în prima linie și cei care, stând acasă, riscă să nu aibă ce pune pe masă. Lucrurile sunt cu atât mai complicate în România, care este, în UE, în coada clasamentului privind capacitatea de a munci de acasă. Trebuie încercate idei și soluții, pentru a avea economia mergând la maximul posibil în condiții de siguranță în sănătate. Realist totuși, ar trebui să fim pregătiți pentru un transfer al riscului: de la gestionarea predominant colectivă, la una în care individului i se acordă un rol mai important. Pe baza a ceea ce aflăm despre categoriile predispuse la a fi masiv afectate (în special bătrâni și cei cu afecțiuni cronice), va trebui să le creăm acestor persoane contextul să facă un pas în spate și să se protejeze până apare vaccinul salvator sau alt tratament viabil.

Testarea inteligentă. Nu suntem în Wuhan, să testăm 11 milioane de cetățeni. Dar putem face ceea ce fac deja alte țări: să alegem un eșantion reprezentativ de zeci, poate sute de mii de persoane și să vedem care este de fapt impactul pandemiei asupra sănătății individuale. Ar fi o informație care ne-ar permite să mai reducem incertitudinea în care trăim și am avea o idee mai bună despre ce e de făcut când/dacă vine valul al doilea. Apropo de valul al doilea: pregătirea sistemului de sănătate. Nu că am fi avut iluzii înainte de pandemie, dar acum ele chiar au dispărut. Capacitatea de reacție a sistemului nu trebuie să stea doar în eroismul personalului medical. La 30 de ani de la Revolutie, si peste 10 de UE si de NATO e o rusina nationala sa avem noi generatii de sacrificiu, fie ele si de nisa. Este timpul unui efort structural de a ne îmbunătăți performanțele. Aici este nevoie de mai mult decât de achiziții la prețuri exagerate sau de baronizare. Este nevoie de un șoc care chiar să pună pacientul pe primul plan, mai ales ca in tara sunt oameni multi cu boli cronice, care nu pot astepta trecerea coronavirusului pentru a se trata. Doar așa nu vom fi copleșiți de venirea celui de-al doilea val. Aici trebuie invatat ceva din ultimii 30 de ani si dat stabilitate, dincolo de responsabilitate, ministrului de profil: prea schimbam usor ministrii din domenii cheie, la sanatate, educatie si transporturi, si dupa ne miram de ce domeniile arata ca in legenda Mesterului Manole.

Curajul Guvernului și responsabilitatea opoziției. Suntem într-un an electoral, iar subiectului pandemiei este ca un turneu de calificare preolimpic – aici se prefigurează cum va sta lupta pentru medalii. Guvernul trebuie să înțeleagă că trebuie să facă mai mult decât să gestioneze țara și să stingă focuri: trebuie să aibă curajul de a testa idei noi, de a inova, de a interveni acolo unde lucrurile nu merg dintotdeauna. De exemplu, în colaborare cu instituții europene sau internaționale, poate participa la programe pilot, poate încerca să vadă, științific, ce merge și nu merge, pornind de la economie și terminând cu sănătatea. Este foarte bine să te uiți la cele mai bune practici globale, fiecare țară face acest lucru, dar a copia fără a filtra critic nu te duce departe. Să fim nu doar consumatori de soluții, ci și producători. Cât despre opoziție, începând cu PSD si terminand cu ProRomania si USR-Plus, ea trebuie să înțeleagă că starea de normalitate este departe. Este nevoie de responsabilitate, de alternative nepopuliste (s-ar putea sa ajunga impreuna la putere post-uzarea PNL in 2020!) și de înțelegerea că gloanțele pe care le tragi trebuie să fie la țintă, tocmai pentru că mitraliera noastră s-a cam defectat. Iar capacitatea de a stimula economia este departe de cea a unor țări din Vest.Abonați-vă la Newsletter!

Economia digitală si diplomatia economica. Aici trebuie făcut un efort masiv, pentru că este una din lecțiile crizei. Cu cât suntem mai bine pregătiți digital, începând cu felul în care funcționează statul în relația cu cetățeanul, cu atât mai bine și mai la adăpost în viitor. Va fi aici și o discuție publică extrem de importantă despre monitorizarea populației pentru a preveni răspândirea virusului, un model fiind Singapore. În țara care încă n-a depășit blestemul Securității și în care conspiraționiștii abundă, această discuție nu va fi ușoară. Prosperitatea nationala, apropo, e o chestiune de securitate nationala, si aici liderii nostri vor trebui sa lase deoparte sloganele si sa activeze ambasadele si atasatii nostri economici (utilandu-i totodata cu resurse si legi bune) pentru a reusi sa cream plusvaloare si aduce bani acasa intr-o lume in care numai daca bati palma si politico-diplomatic mai ai un avantaj competitiv pe varii piete, in contextul resurselor globale in scadere in criza.
Am inteles cu totii din mesajele publice ca ne-am folosit (din) bilele albe ca sa facem rost de masti si ventilatoare; hai sa si aducem investitii si sa promovam exporturile, si sa facem noi bile albe. Daca nu ai bani de papa pentru populatie (o parte crescanda in somaj, ca mai peste tot in lume), nu esti foarte competitiv global si reteta ta economica bazata pe consum e blocata acum in criza, atunci nu ai bani nici de dotarea armatei nici de altele. Asa apar probleme si cu aliatii si poate veni o furtuna perfecta de nemultumire interna si externa care sa scuture Palatele executive. Cu ele e scuturata insa si tara si societatea, dincolo de cei momentan aflati la Cotroceni sau Victoria, deci e important sa avem cu totii grija ce se intampla cu Romania in noua dinamica globala. Daca tot am ratat marcarea de calitate a Centenarului in 2018, macar sa nu ne batem joc de urmatorul deceniu si de inca o generatie posibil de sacrificiu in functie de marile optiuni ale tarii.

Prioritar e asadar fondul, nu forma, economia nationala si nu laudele gen “lider regional” mai ales daca nu ai investit banii sau nu ai creat pana acum vehiculele pentru influenta regionala, europeana sau globala; acoperirea din presa straina din ultima luna arata ca avem o vulnerabilitate clara ca influenta si imagine, fata de unii vecini ai nostri, asta dincolo de actiuni individuale (poate gresite, poate nu) ale unor actori politici.In 2020 si dupa, nu vom avem parte de un sprint, ci de un maraton. Trebuie să recunoaștem incertitudinile și lipsa unor răspunsuri finale, să renunțăm să pendulăm între culmile succesului și cele ale disperării și să fim pregătiți pentru o perioadă fără rezultate imediate. Insa munca concreta pentru rezultate concrete, dincolo de slogane, trebuie sa inceapa in 2020, iar sanatatea, economia si tehnologia sunt cheie. Dacă ne putem concentra pe punctele de mai sus, vom intra mai puternici în 2021.

www.cursdeguvernare.ro

Ultima ora:

ObservatorLudovic Orban: România are o şansă uriaşă. Avem oportunităţi pe care mulţi nici măcar nu le-au identificat

PoliticLudovic Orban: România are o şansă uriaşă. Avem oportunităţi pe care mulţi nici măcar nu le-au identificat

EconomieRăzvan Nicolescu: Mizele regionale ale jocurilor din energie (Op-ed)

ExternDan Mihalache: Nu uitați să aplicați în următoarea perioadă pentru a vă proteja dreptul curent de a locui, munci și studia în Marea Britanie

SocialGeorge Butunoiu: Realitatea la zi – Minte-mă frumos! Mituri și ipocrizie în lumea corporatistă – George Butunoiu

EvenimenteMarian Murguleț: Videoconferința „Digitalizarea României și Tehnologia 5G” / „Cartea electronică de identitate va face ireversibilă transformarea digitală a României”

CulturaCristina Popescu: Romfilatelia introduce în circulație joi, 2 iulie 2020, emisiunea de mărci poștale Animale tip leopard

EditorialMirela Iovu: Efectele disruptive ale COVID-19. Digitalizarea, noul model de afaceri in contextul pandemiei



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe