Matei Bogdan
Publicat în 20 noiembrie 2019, 19:12 / 65 elite & idei

Radu Preda: Concluzia lui Mihai Demetriade despre ”Experimentul Pitești” este influențată ideologic

Radu Preda: Concluzia lui Mihai Demetriade despre ”Experimentul Pitești” este influențată ideologic

Ediția ”Decriptaj” i-a avut ca invitați pe Radu Preda, director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc și Mihai Demetriade, istoric, cercetător la Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. 

În interviul difuzat pe 28 octombrie, istoricul susținea că ”nu e foarte sigur că victimele au fost victime până la capăt, iar complicitatea lor cu experimentul e cu mult mai subtilă şi mai adâncă”.

Potrivit lui Demetriade, teroarea face parte din anatomia legionară, iar administraţia penitenciarului a creat contextul favorabil pentru ca acest episod violent să se dezvolte.

Istoricul și-a bazat afirmațiile din interviu pe un studiu pe care l-a publicat în 2017 în Caietele CNSAS.

Conducerea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a publicat imediat pe pagina sa un comunicat prin care a anunțat că se delimitează de afirmaţiile cercetătorului Mihai Demetriade și vorbind despre o atitudine negaționistă față de crimele comunismului.

Însă trei membri din Colegiul CNSAS s-au delimitat la rândul lor de acest comunicat, acuzându-l pe  președintele instituției, că nu i-a consultat

Şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat că a luat act „cu uimire şi indignare” de declaraţiile celor doi, apreciind că este „un act de vandalism intelectual să califici terifiantul experiment derulat la închisoarea din Piteşti drept o simplă răfuială între grupări adverse, fie ele şi legionare”. Dar și în acest caz, doi membri ai instituției s-au delimitat de poziția exprimată în nume oficial.

Aflat în Germania, președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Radu Preda ne-a explicat pe ce și-a bazat criticile la adresa celor susținute de istoricul Mihai Demetriade dar și la adresa interviului difuzat de noi.

Radu Preda: După părerea mea Mihai Demetriade comite o greșeală fundamentală. Compară merele cu perele. Este o concluzie foarte pripită după părerea mea și cauționată ideologic, evident, să pui în legătură Piteștiul cu ceea ce s-a întâmplat în lagărul de la Rostock, unde a fost un moment în care grupări adverse din cadrul aceleiași mișcări legionare au intrat în conflict. Asta e una, în timp ce Piteștiul este pe complet alte coordonate.

sta o știm din mărturiile nemijlocite ale celor care au trecut pe acolo și au supraviețuit. Ăsta este defectul formal. Însă, pe mine mă deranjează, omenește, dar și profesional faptul că noi, la 30 de ani de la căderea comunismului, nu găsim de cuviință decât să relativizăm paginile cele mai dramatice care s-au scris, din păcate, în istoria recentă a României, încercând să arătăm că, de fapt, victimele, și-au meritat soarta. Această concluzie este foarte suspectă și istoriografic, dar mai cu seamă moral. De unde și reacțiile viscerale din spațiul public pe care le-am observat și eu. Și bineînțeles, poziționarea clară a institutului pe care îl conduc temporar în legătură cu această problemă.  

Reporter: Spuneți că acest demers este cauționat ideologic. La ce vă referiți? 

R.P: Să nu ne mai ascundem după deget! Stânga rămâne în continuare nepedepsibilă. Are o impunitate reală și simbolică și culturală, dar și juridică. Un proces al comunismului nu s-a făcut. În timp ce dreapta, în expresia ei mai cu seamă extremă, trebuie să fie permanent acuzată, inclusiv trebuie găsite și motive care nu există pentru a fi condamnată. Noi suntem încă în paradigma lui Stalin. Faptul că Rusia sovietică a luptat împotriva lui Hitler și comunismul a învins fascismul, legitimează comunismul. Cu alte cuvinte, cine este anticomunist în România, indiferent în ce context ideologic, este pro fascist. Ăsta este marele pariu hermeneutic care se joacă de către unii în mod conștient și pervers, iar de alții din prostie, pentru că nu își dau seama, de fapt, în ce joc au fost distribuiți. 

Rep: Așadar, dumneavoastră considerați că este mai mult decât o eroare de documentare sau o eroare de interpretare, și că este vorba de un fel de act de premeditare?

R.P: Bineînțeles! Este un război cultural care îndeplinește toate condițiile definiției sale. Ai rivalități istorice pe care le citești exclusiv din perspectiva ideologiei și a concluziilor la care oricum vrei să ajungi. Ca atare, întorci și răstălmăcești faptele așa cum îți convine. E atât de simplu încât mă mir că nu a  fost înțeles de toată lumea. 

Rep: Această imagine pe care studiul o crează într-un anumit fel, de constituire a unui totalitarism în interiorul unui alt totalitarism, dumneavoastră o respingeți cu desăvârșire?

R.P: Bineînțeles. Am motive obiective, nu din simpatii pro legionare, cum susțin unii ticăloși, inclusiv domnul Florian de la Institutul Elie Wiesel, căruia ar trebui să îi crape obrazul de rușine de nesimțit ce este. Cum poți să fii acuzat de pro legionarism pentru simplul fapt că iei apărarea victimelor unui abuz, indiferent ce coloratură politică au avut ăia? 

La Pitești au fost deținuți din toate partidele din epocă, toate orientările din epocă. Avem clar asta mărturisit. Vedem și în fișele matricole penale de unde proveneau toți oamenii care au ajuns în acest experiment, pe care, nu întâmplător, Soljeniţân l-a descris ca fiind unic pentru că nici măcar ăia din gulagul sovietic nu s-au gândit să aplice această alternanță, să fii într-o zi călău, în altă zi victimă, astfel încât să îți pierzi mințile, iar conștiința să îți fie, oricum, abrutizată pentru tot restul vieții în cazul unora. Este părerea mea interioară, pe care am vrut să o exprim inclusiv public.

Rep: Dar călăii de acolo din interior, dintre deținuți, erau legionari? Este o întrebare esențială la care trebuie să răspundem. 

R.P: În primul rând nu este corect să vorbim despre călăi dintre deținuți. 

Rep: Este cazul să punem ghilimelele de rigoare, în acel joc vorbim, dacă putem vorbi despre un joc. 

R.P: Eu nu am știința completă legată de faptul că gruparea „torționarilor deținuți” ar fi fost constituită exclusiv din legionari. Nu am această informație.

Rep: Rămâne un episod controversat.

R.P: Domnule Nahoi, chiar dacă ar fi fost aceia doar legionari, da factură sau de origine ideologică legionară, tot nu este relevant ținând cont de faptul că victimele au fost din tot spectrul politic și ideologic al epocii. Nu ne ajută să înțelegem mai profund ce s-a întâmplat acolo punând această etichetă, că erau niște legionari care i-au chinuit pe alți legionari. Este o manieră profund defectuoasă și lipsită de respect față de victimele, care, repet, au fost din toate orientările.

Rep: Sigur. Și acest subiect nu ar fi făcut vâlvă în ultima perioadă dacă nu ar fi fost acel interviu realizat de corespondentul nostru William Totok. Studiul este din 2017, după cum știm cu toții. Interviul a fost recent. Problema este că realizatorul interviului, colegul nostru, a primit ulterior o mulțime de mesaje de amenințare, chiar din partea unor organizații. Sigur, nu știm dacă în spatele lor nu era decât o persoană privată, nu o organizație… 

R.P: Îl știu pe domnul Totok. Știu foarte bine că este la originea minciunii ordinare care a convenit occidentului în zilele de la Timișoara de acum 30 de ani, când a pretins că sunt 60.000 de victime la Timișoara. El este sursa acestei dezinformări grosolane.

Rep: Aveți dumneavoastră această dovadă? Sunt obligat să vă întreb. Puteți dovedi asta oricând?

R.P: Se poate dovedi în funcție de decupajele de presă din epocă. Cu o mică fantezie arhivistică se poate dovedi acest lucru. Nu e mare lucru. Nu e atât de greu.

Rep: E o afirmație pe care dumneavoastră v-o asumați.

R.P: În ceea ce mă priveşte pe mine, el m-a acuzat de o groază de lucruri. Acest om este o ideologie ambulantă. Nu este nici jurnalist, nu este nici istoric. În plus, este un fost colaborator al securității din cercul scriitorilor din Banat, șvabi. Despre ce vorbim? Cine ne ține nouă lecții despre istorie la 30 de ani de la căderea comunismului? Cu Florian… al cărui tată a scris texte pro-comuniste și un Totok care a mințit și a informat Securitatea… Despre ce vorbim? 

Rep: Era totuși un interviu…

R.P: Nu e adevărat! Cel care ia interviurile nu este un simplu aparat care apasă pe play. Este vorba despre un fir conductor care poate ducă la niște concluzii, ceea ce s-a și întâmplat. Nu este chiar așa simplu. Cel care ia interviul nu este neutru intelectual cel puțin. Nu e un tâmpit care, pur și simplu, apasă pe un buton! 

Rep: Dar, știți că a fost și domnul Ciuceanu în cadrul acelui material. Nu a fost doar interviul cu Mihai Demetriade. Și Ticu Dumitrescu a fost citat, tot în acel interviu… 

R.P: Da, îmi aduc aminte că doar l-am urmărit. Sunt de acord, parțial și cu intervenţia domnului Ciuceanu și cu Ticu Dumitrescu, care avea și el parti-pris-urile lui politice. Le înțeleg și le respect. Una peste alta, domnule Nahoi, este altceva. Faptul că noi, la 30 de ani de la căderea comunismului reușim această performanță jenantă și dezonorantă de a pune sub semnul întrebării niște destine personale distruse de totalitarismul comunist. Asta este marea problemă. Ori, eu, în calitatea mea de conducător al unui institut care se ocupă fix de victimele comunismului, de crimele pe care le-a înfăptuit comunismul, nu puteam rămâne impasibil.  

În legătură cu aceste acuzații, corespondentul nostru William Totok a răspuns că  acuzația că ar fi stat la originea informației privind cei 60.000 de morți de la revoluție ”este o minciună crasă”. William Totok ne-a transmis că a scris despre acțiunile represive ale Securității încă din 1976 în publicațiile ”Le Monde” şi ”Frankfurter Rundschau” apoi în cartea apărută în 1988 din Germania respective în  2001 la editura românească Polirom. De asemenea, William Totok ne-a mai spus că  CNSAS a emis o adeverinţă prin care atestă faptul că el nu a fost colaborator al Securității.

Ultima ora:

ObservatorSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

PoliticIon M. Ioniţă: Bădălău şi ai lui

EconomieSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

ExternIulian Chifu: Un game changer în Brexit – Raportul serviciilor britanice privind ingerinţele Rusiei în referendumul din 2016

EvenimenteMireille Rădoi: Un produs de diplomație culturală – Femei remarcabile din România și din Peru

CulturaRadu Preda: Organizatorii memoriei

SocialAndrei Stoian: Sistemul de învăţământ românesc a acumulat o serie întreagă de probleme

MoldovaAndrei Vlasceanu: Tragedie antică şi teatru rusesc la Chişinău



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe