Faţă de Ioan Cigmăian, Petru Decean, Lucian Mitrofan, Iosif şi Elena Maier, Traian Gligor, Traian Mârza, Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu, statul român de azi şi-a făcut, în sfârşit, datoria.

Pe 23 august 2018, la Alba Iulia, s-a desfăşurat ceremonia de reînhumare a zece partizani anticomunişti, ucişi în martie 1949 în cursul unor confruntări armate purtate cu instituţiile represive ale statului comunist pe teritoriul localităţilor Bistra, Mesentea şi Cricău din judeţul Alba. Mormintele comune în care au zăcut rămăşiţele victimelor au fost descoperite între anii 2015-2017 de IICCMER. Momentul a coincis cu lucrările celui de-al XXV-lea Congres al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, desfăşurat la Alba Iulia în perioada 22-24 august 2018.

Un asemenea gest, de care covârşitoarea parte a victimelor dictaturii proletariatului nu a avut parte, a fost posibil prin implicarea exemplară a autorităţilor centrale şi locale. De la celeritatea Parchetului General, alături de cel militar, la sensibilitatea pragmatică a primăriei din Alba Iulia şi a comunelor implicate, de la grăbirea analizelor ADN la răspunsul prompt al reprezentanţilor cultelor – ortodox, greco şi romano-catolic –, toţi şi toate au dus ca în plin centenar şi într-o zi nu mai puţin simbolică precum 23 august, o reparaţie concretă să aibă loc.

Evident, mai avem la IICCMER cazuri în lucru: primim în continuare indicii despre acte criminale concrete ale unui regim care aparent punea în centrul ideologiei sale omul, mai sunt locuri de cercetat de echipa noastră de arheologi, impresia colegilor mei fiind că nu suntem nici pe departe la finalul misiunii legale şi morale încredinţate. În plus, dincolo de evidenţele cu caracter istoric, munca de lămurire cu privire la adevărata natură a comunismului, la noi şi oriunde în lume, reprezintă un şantier care nu are niciun termen de finalizare.
Acum câteva zile, statul român post-comunist a marcat încă o despărţire fără echivoc faţă de complicitatea în care comunismul, direct şi indirect, a încercat să ne cuprindă pe toţi: pe cei de azi şi mai ales generaţiile pe spinarea cărora s-a făcut sinistrul experiment social. La o sută de ani de la reunificare, din care peste jumătate petrecuţi în abuzuri şi crime, pe o căldură căreia foştii deţinuţi politici i-au făcut faţă, s-a consumat o lecţie sublimă a istoriei: „bandiţii“ de ieri, împuşcaţi doar pentru că erau de altă părere, au primit onoruri militare şi o cruce la căpătâi. Mare eşti Tu, Doamne!

Citeste mai mult: adev.ro/pemq0p