Matei Bogdan
Publicat în 13 martie 2019, 11:59 / 88 elite & idei

Raed Arafat: Răspunsul în situaţii de urgenţă trebuie să fie privit dintr-o perspectivă regională sau globală

Raed Arafat: Răspunsul în situaţii de urgenţă trebuie să fie privit dintr-o perspectivă regională sau globală

Răspunsul în situaţii de urgenţă trebuie să fie privit dintr-o perspectivă regională sau globală, nu doar dintr-o perspectivă naţională, a declarat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI, Raed Arafat, la conferinţa internaţională cu titlul „Consolidarea rezilienţei la dezastrele naturale”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, eveniment desfăşurat marţi la Palatul Parlamentului, sub egida preşedinţiei române la Consiliul UE.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a făcut o prezentare a celor mai importante etape privind crearea şi activităţile desfăşurate de DSU de la înfiinţarea sa în 2014, precum şi măsurile deja aplicate sau în curs de implementare privind prevenţia şi pregătirea populaţiei asupra dezastrelor.

„Suntem doar la începutul construirii sistemului, rezilienţa trebuie luată foarte în serios şi nu depinde niciodată de o singură agenţie, ci reprezintă un efort comun. Nu este de ajuns să fii prezent într-o singură ţară. Gândiţi-vă la o epidemie generalizată care ar interveni în Uniunea Europeană, în prima ţară se declanşează o boală infecţioasă gravă şi apoi şi vecinii sunt afectaţi pe rând. Dacă nu răspundem imediat ca să ajutăm prima ţară, primele ţări, să limităm infecţia, deci şi răspândirea acesteia, riscăm cu toţii să avem aceeaşi problemă şi nu e vorba doar de UE, ci şi de ţările din care proveniţi dumneavoastră, de exemplu. Cred că răspunsul în situaţii de urgenţă trebuie, deci, să fie privit dintr-o perspectivă regională sau globală, nu doar dintr-o perspectivă naţională. Tocmai de aceea folosim şi proiectul RISK-UE care trece dincolo de bazinul acesta voluntar, aducând în comun nişte active care pot fi folosite pentru situaţiile HILP, efect mare probabilitate redusă. O singură ţară nu poate investi în toate aceste echipamente, dar Uniunea Europeană o poate face pentru a veni în ajutorul ţărilor şi a limita problemele în caz de dezastru „, a declarat Raed Arafat.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a mai precizat că, de asemenea, se are în vedere modificarea prevederilor în vigoare, astfel încât autorităţile locale să aloce de la 2% până la maxim 5% din bugetul pe care îl au la dispoziţie pentru măsuri de răspuns în situaţii de urgenţă, în condiţiile în care, în prezent, nu există o limită minimă în acest sens.

Tatiana Proskuryakova, şeful Băncii Mondiale în România, a declarat că examinarea datelor de către BM indică faptul că „dezastrele naturale reprezintă un mare risc pentru dezvoltare”.

Oficialul a precizat că în ultimii 30 de ani riscul de dezastre a crescut de trei ori, motivele fiind urbanizarea şi creşterea populaţiei.

„La fel şi contribuţia schimbărilor climatice, creşterea nivelului mărilor, de exemplu. În conformitate cu anumite estimări, până în anul 2050 1,3 miliarde de oameni vor fi în situaţia de risc în caz de inundaţii, dacă nu se mută. (…) Calamităţile naturale au, deci, un impact uriaş asupra dezvoltării la scară globală şi noi trebuie să ne preocupăm şi de aceste lucruri”, a completat Proskuryakova.

Un al doilea obiectiv al Băncii Mondiale este legat de eradicarea sărăciei în întreaga lume.

„Să ne ocupăm, mai ales, de cei mai vulnerabili. După cum ne arată experienţa, cu cât eşti mai sărac, cu atât eşti mai vulnerabil la calamităţi. (…) Iată motivele pentru care Banca Mondială este foarte activă şi are un program de management al riscului pentru dezastre, lucrăm cu peste 120 de ţări din lume pentru multe proiecte, cum ar fi întărirea sistemelor de informaţie, sisteme de avertizare timpurie”, a spus oficialul BM.

Legat de colaborarea în plan naţional, Tatiana Proskuryakova a precizat că Banca Mondială a pregătit un pachet de fonduri la care şi România poate avea acces.

„E vorba de o linie de credit care se activează în caz de urgenţă şi banii sunt eliberaţi în termen de 24 de ore. Banii sunt disponibili pentru România, să sperăm că nu vor fi traşi, nu vor fi folosiţi, dar e bine să fie disponibili, pentru că, chiar dacă România are acces la fondul de solidaritate al UE, ştim că uneori durează mult mai mult până ce ajungi să ai acces la fonduri şi că e important să răspunzi cât mai rapid după dezastru. (…) „, a declarat Tatiana Proskuryakova.

Ea a menţionat că BM are pe agendă trei proiecte cu România, două în desfăşurare şi unul în negociere, în sumă totală de 150 de milioane de euro, pentru întărirea infrastructurii pentru răspuns la situaţii de urgenţă.

În partea a doua a sesiunii invitaţii la reuniune au putut vizita o expoziţie de echipamente de intervenţie pentru protecţia civilă şi de pompieri aflate în dotarea structurilor MAI de profil organizată pe esplanada din faţa intrării oficiale a Palatului Parlamentului.

Oficiali de la Organizaţia Naţiunilor Unite, Banca Mondială şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei au fost prezenţi, marţi, la Bucureşti, la conferinţa „Consolidarea rezilienţei la dezastre naturale”, eveniment desfăşurat la Palatul Parlamentului, în contextul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Ultima ora:

ObservatorGabriel Sicoe: Dacia – prima poziție în Topul celor mai mari 100 de companii din Europa de Sud-Est.

PoliticRemus Borza a răbufnit: Pot fi acuzați de TRĂDARE a interesului național. De unde vine salvarea României

EconomieGabriel Sicoe: Dacia – prima poziție în Topul celor mai mari 100 de companii din Europa de Sud-Est.

ExternCorina Crețu: Cheltuirea atentă a banilor europeni înseamnă capacitatea de a răspunde eficient la nevoile cetățenilor

EvenimenteLA MULȚI ANI, CLUB ROMÂNIA!

CulturaSever Voinescu: Cultura de Wikipedia

SocialNicusor Dan da in judecata PMB pe marginea proiectului Cismigiu

MoldovaIulian Chifu: Chişinăul mănâncă forţat „salamul feliat“ al lui Putin în Transnistria



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe