OraNoua.ro
Publicat în 4 iulie 2012, 08:53 / 211 elite & idei

Răsvan Radu, UniCredit: Autorităţile par să nu înţeleagă îngrijorările noastre în privinţa insolvenţei Hidroelectrica şi a ceea ce a deschis acest caz

Răsvan Radu, UniCredit: Autorităţile par să nu înţeleagă îngrijorările noastre în privinţa insolvenţei Hidroelectrica şi a ceea ce a deschis acest caz

„Deşi este o situaţie acceptabilă în context românesc, este o situaţie inacceptabilă în context european şi tocmai de aceea există această reacţie de îngrijorare a finanţatorilor”, spune directorul executiv al Unicredit Ţiriac Bank citat de Ziarul Financiar.

În mediile financiare, atât cele locale, cât mai ales cele externe, se vorbeşte acum mult mai puţin despre situaţia politică actuală din România (disputa dintre premier şi preşedinte – n. red.) decât despre situaţia de la Hidroelectrica, ce a deschis un caz care va avea consecinţe privind modul în care vor fi evaluate de acum înainte finanţările către companiile de stat, spune Răsvan Radu, directorul executiv al UniCredit Ţriac Bank, una din băncile care are expunere importantă pe Hidroelectrica.

Ecourile solicitării de acum zece zile din partea consiliului de administraţie de intrare în insolvenţă a Hidroelectrica nu s-au stins nici până acum, iar îngrijorările bancherilor încă nu s-au atenuat în ciuda promisiunii autorităţilor, inclusiv a premierului Victor Ponta, că băncile nu vor fi afectate de acest proces şi că împrumuturile vor fi rambursate la timp şi integral.

Un grup de peste zece bănci are expunere totală în lei şi valută pe Hidroelectrica de 2,5 mld. lei (560 de milioane de euro).

„Luni dimineaţa (18 iunie – n. red.), când am aflat că se cere insolvenţa Hidroelectrica, am crezut că este o glumă. Iar când am aflat că este adevărat am avut un şoc. Toţi ştiam că Hidroelectrica era o companie strategică, un bluechip al statului, care avea scrisori de confort, care avea garanţii şi nici nu ne-am gândit vreodată că ar putea intra în insolvenţă. Apoi au fost imediat acele declaraţii confuze ale reprezentanţilor statului şi ale Hidroelectrica. În loc să ne liniştească mai mult ne-au îngrijorat”, a menţionat Radu.

Bancherii locali, cei care reprezintă interesele grupurilor financiare internaţionale prezente în România, reproşează autorită­ţilor faptul că nu au comunicat înainte ce vor să facă şi care sunt raţiunile pentru ca la rândul lor să prezinte situaţia la băncile mamă.

„Deşi este o situaţie acceptabilă în context românesc, este o situaţie inacceptabilă în context european şi tocmai de aceea exis­tă această reacţie de îngrijorare a finan­ţa­torilor”, a mai spus Radu.
În Europa statul nu şi-ar fi propus să-şi bage singur în insolvenţă o companie pentru a scăpa de anumite contracte dezavantajoase. Din acest motiv reacţia bancherilor a fost destul de dură. Imediat s-a pus problema dacă această situaţie nu s-ar putea extinde şi către alte companii de stat, acolo unde se considera că există o garanţie implicită când se acordau credite. „Îngrijorarea este evidentă peste tot şi nu este de bun augur. În niciun caz nu va fi o îmbunătăţire a modului de lucru şi a încrederii.”

Ce urmează în continuare?

„Suntem într-un proces de evaluare a expunerilor pe companiile de stat şi fiecare urmează să decidă ce face în continuare (îşi reduce sau nu expunerea, măreşte sau nu costul creditului – n. red.).”

Luni, pe 18 iunie, dimineaţa s-a aflat că vineri, pe 15 iunie, Hidroelectrica a cerut singură insolvenţa. Reacţiile imediate ale reprezentanţilor Hidroelectrica şi ai Ministerului Economiei, cel care deţine 80% din acţiuni, au fost: nu ştiu nimic, lăsaţi-ne să ne interesăm. Peste câteva ore au apărut primele informaţii conform cărora consiliul de admnistraţie a solicitat intrarea în insolvenţă pe motiv că situaţia financiară s-a deteriorat, că există un deficit de cash şi pentru a proteja interesele companiei s-a luat această decizie. Aceasta a fost explicaţia oficială care în zilele următoare a fost motivată prin date şi cifre. Pe de altă parte, în întâlnirile dintre bancheri şi cei care reprezintă Hidroelectrica s-a menţionat că intenţia este de a denunţa prin intrarea în insolvenţă contractele cu băieţii deştepţi care cumpărau energie la un preţ cu 30% mai mic decât cel din piaţă, ceea ce ducea la o pierdere pentru companie de aproape 100 de milioane de euro pe an.

În zece ani Hidroelectrica a pierdut peste 1,5 miliarde de euro din aceste contracte. Situaţia cea mai dificilă a fost anul trecut, când din cauza secetei compania nu a mai putut obţine şi livra apoi energie către aceşti băieţi deştepţi, ceea ce a dus şi la un proces.

Atât preşedintele consiliului de administraţie al Hidroelectrica, Remus Vulpescu, cât şi administratorul desemnat să se ocupe de insolvenţă, Remus Borza, au declarat public că băncile nu trebuie să-şi facă griji în ceea ce priveşte împrumuturile acordate. Având în vedere modalitatea la care s-a recurs pentru denunţarea unor contracte, respectiv intrarea în insolvenţă, la care s-au adău­gat răs­pun­surile publice extrem de neclare din partea autori­tă­ţilor, bancherii au început să-şi pună mai multe în­trebări şi să aducă în dis­cuţii necesitatea unor garanţii. Dar în afara unui „confort verbal” şi a unei promisiuni că Eximbank, banca statului, ar putea acorda un cre­dit punte pen­tru Hidro­electrica pentru asigurarea plă­­ţii ratelor şi do­bânzilor la îm­pru­muturi din acest an, altceva nu s-a mai pus pe masă. „Singurul lucru care a adus o notă pozitivă a fost intervenţia premierului (la întâlnirea de luni, 25 iunie -n. red.) unde am primit un angajament că finanţatorii nu vor fi afectaţi”, a mai precizat Radu.

Problema bancherilor este că în insolvenţă, lucrurile nu sunt în totalitate controlabile şi de aceea îngrijorările nu au scăzut, ci dimpotrivă.

„Avem multe cazuri în care anumite insolvenţe au intrat pe un curs nefericit şi au durat mult timp şi de aceea această îngrijorare din partea noastră este justificată, iar autorităţile par să nu înţeleagă acest lucru”, a spus bancherul.

El recunoaşte că Hidroelectrica are active valoroase, că valoarea lor este mult mai mare decât valoarea tuturor împrumuturilor primite, iar din acest punct de vedere nu există probleme.

„Dar statul nu are numai companii bune. Mai sunt şi alte companii de stat care au fost finanţate, dar care nu au situaţia Hidroelectrica. Ce se va întâmpla cu ele?”

Având în vedere precedentul Hidroelectrica, riscul pentru România şi companiile locale, atât cele de stat, cât şi cele private, este ca finanţarea să fie mai scumpă pentru că se mai ia în calcul acest element neprevăzut, ca statul să-şi bage singur companiile în insolvenţă. De aici până la reducerea finanţărilor, inclusiv în achiziţia tilturilor de stat, nu este decât un pas.

„Se va evalua inclusiv şi expunerea băncilor pe titlurile de stat, dar totul depinde de la bancă la bancă”, a menţionat Radu.

Material publicat integral in Ziarul Financiar

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe