Matei Bogdan
Publicat în 5 iunie 2019, 14:04 / 62 elite & idei

Remus Borza: Europarlamentare cu surprize

Remus Borza: Europarlamentare cu surprize

de Remus Borza

Europarlamentarele din 26 mai ne-au rezervat mai multe surprize. Prima se referă la ALDE. Niciun sociolog, analist politic, ghicitor în stele nu a prezis un scor atât de slab pentru ALDE. Mai mult decât atât, toate casele de sondare a opiniei publice îi dădeau ALDE 8-14%. Meșter mare cârmaciul care le-a aplicat o dublă lovitură.Netrecerea pragului electoral duce ALDE direct în cărțile de istorie. Partidul va intra în disoluție și mulți parlamentari vor lua calea pribegiei, întorcându-se la izvoare: PNL sau PSD. Rezultatul catastrofal al ALDE îi invalidează candidatura lui Tăriceanu la președinție. Practic, azi, Iohannis e sigur de cel de-al doilea mandat. E clar că nici PSD nu va putea da un prezidențiabil care să-i pună probleme lui Iohannis. Surpriza poate să vină de unde se așteaptă cel mai puțin: USR-PLUS.

Manipulare și propaganda

A doua surpriză a acestui scrutin: nimeni nu a fost în măsură să anticipeze proporțiile dezastrului pentru PSD. În toate sondajele de opinie publică, PSD avea un scor de peste 30%. De abia cu o săptămână înainte de duminica fatidică, Academia Română dădea publicității un barometru de opinie care plasa PSD la 25% și PNL la 27%. Sunt două scenarii: fie casele de sondare au umflat în mod deliberat scorul PSD pentru a-l putea factura pe Dragnea, fie sondajele comandate de PSD anticipau iminența dezastrului dar a fost ignorat.Cel care a ascuns activului de partid aceste date ar putea să fi fost tocmai Liviu Dragnea, pentru a-și putea conserva poziția de conducător suprem, din care, eventual, să pună oarece presiune pe judecătorii ÎCCJ și CCR. Scorul obținut de PSD, de 22,5%, cu 5 procente mai mic decât PNL, și cu doar o zecimală mai mare decât USR, reprezintă un minim istoric al performanței electorale al celui mai mare partid al țării. Practic, de la alegerile parlamentare din decembrie 2016, zestrea electorală a social-democraților s-a înjumătățit: de la 45 la 22,5%. Au pierdut peste un milion de voturi și asta trebuie să conducă la o analiză internă în PSD, la un rebranding, schimbare de leadership și discurs. Altminteri, alunecarea pe tobogan a PSD va continua.

Romanii și-au descoperit spiritul civic

A treia surpriză: nimeni nu se aștepta la o participare la vot atât de mare: peste 49%, în condițiile în care, în urmă cu cinci ani, rata de participare la europarlamentare a fost de 32%. Toate casele de sondare își calibrau estimările pornind de la o participare de la 35 până la maxim 39%. Campania de demonizare a lui Dragnea și implicit a PSD, purtată cu atâta succes de Iohannis și partidele din opoziție, a mobilizat electoratul de dreapta și a demobilizat electoratul PSD. Suprapunerea referendumului pe Justiție cu europarlamentarele reprezintă atuul câștigător al lui Iohannis, care, practic, a adus PNL cel puțin 5 procente în plus. Marele câștig al acestei campanii pentru referendum și europarlamantare este trezirea conștiinței civice, manifestata prin participarea la vot. Odată cu aceste alegeri toți românii au conștientizat forța votului. În votul fiecărui cetatean stă forța schimbării, primenirii și reformării clasei politice. A reprezentat un moment de declic și schimbare de paradigmă în ceea ce privește mentalul colectiv și indiferența manifestată în cei 30 de ani de democrație originală față de vot. Trebuie să ne obișnuim de acum încolo, din perspectiva prezidențialelor, localelor și parlamentarelor, care se apropie, la rate de participare de peste 60%, ceea ce reprezintă un semn de maturitate politică și înțelepciune. Cozile de sute de persoane, mai ales la secțiile din Diaspora, vor pune o presiune extraordinară pe întreaga clasă politică pentru a adopta votul prin corespondență sau votul electronic, chit că o atare modalitate de vot îi va fi detrimentală PSD.

Social-democrații ar trebui să învețe să comunice și să facă campanie electorală altfel de cum au făcut-o în ultimii 30 de ani. Dacă vor dori să supraviețuiască, trebuie să învețe să comunice pe platformele online, să-i recâștige pe tineri, populația urbană și românii ce trăiesc în Diaspora. Pentru asta e nevoie de alte mesaje și de o garnitură nouă de comunicatori. PSD nu se poate reinventa cu Rodica Nassar, Octav Cozmâncă, Mircea Geoană și Adrian Năstase. Sunt oameni tineri, oameni competenți, oameni integri în PSD care trebuie aduși în lumina reflectoarelor. Gabriela Zoană, Gabi Zetea, Victor Negrescu, Alexandru Petrescu, Roxana Mînzatu, Petre Gabriel sunt astfel de exemple. Alexandru Atanasiu, fostul senator și ministru al Muncii, ar trebui reactivat. Cătălin Ivan ar trebui adus înapoi în PSD. Conducerea PSD trebuie să aibă reprezentarea faptului că pomenile aruncate cu atâta generozitate și discreționar doar în anumite categorii socio-profesionale nu le aduce neapărat și voturi. Ingratitudinea e proverbială la români. Sunt peste 5 milioane de pensionari cărora PSD le-a majorat pensiile. Sunt 1,4 milioane de bugetari cărora PSD le-a dublat salariile. Sunt peste 800.000 de cetățeni cărora PSD le-a majorat indemnizația de handicap. Sunt peste 400.000 de șomeri cărora PSD le-a majorat alocațiile sociale. Deci,peste 7,5 milioane de români au beneficiat de pe urma generozității partidului de guvernământ. Câți au votat cu PSD pe 26 mai? Puțin peste 2 milioane. Doar în ultimii trei ani, PSD a majorat cheltuielile de personal și de asistență socială cu 73 miliarde lei (15 miliarde euro). Cu banii ăștia, care s-au dus în inflație și importuri, mai bine ar fi finanțat niște sute de km de autostrăzi, zeci de spitale, sute de școli sau câteva fabrici ori uzine. Pe astfel de investiții ar fi câștigat 20 milioane de români, ar fi câștigat România.

PSD își menține majoritatea la Camera

Miercuri, PSD a fost la un pas să piardă și președinția Camerei Deputaților. Ar fi fost o lovitură care i-ar fi destabilizat definitiv. Vechiul aliat, UDMR, care a obținut atât de mult pentru comunitatea maghiară de la guvernările PSD-iste, a renunțat la protocolul de colaborare cu PSD-ALDE și pentru prima dată în istoria parlamentară a acestei formațiuni a revendicat postul de președinte al Camerei Deputaților. După intervenția președintelui Iohannis, USR a renunțat la candidatul propriu și împreună cu PMP au susținut candidatul liberal. În atare condiții, PSD, care pierduse majoritatea în Cameră, avea nevoie de voturile ALDE, minorităților naționale și o parte din voturile celor de la Pro România. După o negociere fulger între Ciolacu și Ponta privind recunoașterea grupului parlamentar Pro România a venit o lovitură de la partenerii de coaliție, respectiv de la oamenii lui Tăriceanu, care au refuzat să susțină și să voteze candidatul PSD. Au urmat trei ore de suspans. Cum s-a ajuns la acest blocaj? În dimineața zilei de miercuri, Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice din Senat, a pus pe ordinea de zi cererea DNA de ridicare a imunității lui Tăriceanu. Colac peste pupăză, votul din Comisie a fost favorabil începerii urmăririi penale față de președintele Senatului. A trebuit să vină Dăncilă în Parlament, să-i dea asigurări lui Tăriceanu că în Plenul Senatului se va respinge cererea DNA. Într-un final, s-a supus la vot, iar candidatura lui Marcel Ciolacu a întrunit 172 de voturi, iar a Ralucăi Turcan 100. In extremis, PSD și-a păstrat conducerea Camerei Deputaților, dar greșeala de dimineață putea să le fie fatală. Asta arată deruta, confuzia și surescitarea care i-a cuprins pe unii PSD-iști.

Anticipate sau moțiune?

Mai nou, Iohannis le arată PSD-iștilor drobul de sare. Aici mă refer la dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Scenariu puțin dorit și puțin probabil. Sunt și câteva obstacole de ordin constituțional. Cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale, președintele nu poate dizolva Parlamentul. Mandatul lui Iohannis expiră pe 21 decembrie. Asta înseamnă că până pe 21 iunie trebuie să cadă la vot de trei ori Guvernul pentru a se putea merge la anticipate. Câtă vreme Guvernul Dăncilă nu demisionează, anticipatele reprezintă doar o utopie. Victoria lui Ciolacu a însemnat mult pentru moralul parlamentarilor PSD. Sigur, rămâne varianta unei moțiuni de cenzură care să treacă și, ulterior, respingerea a încă două Guverne. Partidele de opoziție, după votul din 26 mai, au obligația politică de a încerca sau măcar de a mima tentativa de înlăturare a PSD de la guvernare. Așa stând lucrurile, săptămâna viitoare, PNL va depune moțiune de cenzură. PSD poate temporiza discutarea și votarea moțiunii. Câștigă astfel vreo zece zile. Chiar dacă moțiunea s-ar vota săptămâna viitoare, șansele ca ea să treacă sunt minime. PNL, USR, PMP și Pro România nu au decât 183 de mandate. Chiar dacă toți cei 17 deputați ai minorităților naționale ar susține moțiunea, tot le mai trebuie 33 de voturi. Puțin probabil să existe 33 de trădători în PSD și ALDE. Pe de altă parte, PSD și ALDE au 239 de mandate împreună, cu șase peste majoritatea cerută de lege pentru a duce la căderea guvernării. Și PSD și ALDE vor trebui să rămână uniți și să păstreze cel puțin pentru următoarele șase luni puterea cu orice preț, altminteri vor fi istorie. Acesta e și calculul lui Iohannis și al partidelor din opoziție. Să-i lase pe cei din PSD-ALDE să se erodeze și mai mult la guvernare, sperând că la anul, fie la anticipate sau la termen, PSD să nu obțină mai mult de 15% și ALDE să nu facă pragul, urmând ca PNL și USR să obțină o majoritate confortabilă de peste 50%, neavând nevoie nici de voturile UDMR sau ale Pro România ca să formeze un Guvern. Opoziția nu vrea să repete istoria guvernării tehnocrate din octombrie 2015-ianuarie 2017. Scoaterea PSD de la guvernare le-a oferit timpul necesar pentru a se reabilita și reinventa. În decembrie 2016, au obținut un scor istoric: 45%. O guvernare azi a partidelor din opoziție e un act sinucigaș, pentru că, într-un an, nu vor reuși nici măcar să se debaraseze de sutele de mii de PSD-iști din toate ministerele, instituțiile, autoritătile și deconcentratele din țară. Acești funcționari angajați politic vor lucra cu frâna trasă și chiar vor sabota eforturile unui guvern inamic, care va trebui să-și asume, printre altele, și restructurarea aparatului bugetar. Așa stând lucrurile, PSD are o șansă de a se menține la guvernare și de a obține un scor mai bun la localele și parlamentarele de anul viitor decât cel înregistrat pe 26 mai, cu condiția să-și calibreze corect mesajele, raportat la nevoile reale ale românilor, să schimbe echipa de comunicatori și conducători, să promoveze meritocrația și nu mediocritatea, viziunea și nu servilismul, curajul și nu lașitatea. Dar cel mai important e să-și asume reforma statului și a marilor sisteme publice.

www.remusborza.ro

Ultima ora:

ObservatorDragoș Preda: Invitație pentru Membrii Club Romania

PoliticTanase Stamule: O grămadă de guguștiuci comentează pe Facebook despre faptul că a picat moțiunea

EconomieBogdan Chiriţoiu, despre prevenţie şi amenzi: Biserica se chinuie de 2.000 de ani să ne îndrepte, dar fără să ai şi o bâtă nu îi corectezi pe oameni

ExternAlexandru Grumaz: Marea Neagră, de la „lac rusesc“ la spaţiu de securitate al Europei

EvenimenteDragoș Preda: Invitație pentru Membrii Club Romania

CulturaIoan-Aurel Pop: Eminescu – valoarea absolută a culturii româneşti

SocialSever Voinescu: Ghidul Andrei Șerban

MoldovaIulian Chifu: La Chişinău – majoritate de coaliţie, fără cheie de control şi fără frâne



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe