Adriana
Publicat în 4 aprilie 2017, 17:24 / 171 elite & idei

Remus Borza: Listarea Hidroelectrica va aduce aproape un miliard de euro la bugetul de stat

Remus Borza: Listarea Hidroelectrica va aduce aproape un miliard de euro la bugetul de stat
+ Observator

Listarea unui pachet de 15% din acţiunile Hidroelectrica va aduce în trezoreria Ministerului de Finanţe aproape un miliard de euro, sumă ce-i va permite Guvernului să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 3%, asumată pentru 2017, a declarat Remus Borza, fostul coordonator al Euro Insol, care a administrat Hidroelectrica în perioada insolvenţei.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe 30 martie, închiderea definitivă a procedurii insolvenţei Hidroelectrica, după aproape cinci ani de la deschiderea procedurii, potrivit unui comunicat al Euro Insol.
Remus Borza a precizat că, odată cu închiderea procedurii de insolvenţă, se intră în linie dreapta în procesul de listare a companiei Hidroelectrica.
„În condiţiile în care Guvernul va schimba metodologia de privatizare, vânzarea de către statul român a unui pachet de 15% va aduce în trezoreria Ministerului de Finanţe aproape un miliard de euro, sumă ce-i va permite Guvernului să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 3%, asumată pentru 2017”, a precizat Borza, citat de Agerpres.
Acesta se referă la schimbarea metodologiei actuale, potrivit căreia banii din listare rămân în bugetul companiei. Dacă această metodologie va fi schimbată, banii vor putea merge la bugetul de stat.
De asemenea, reprezentanţii Euro Insol au prezentat cauzele şi efectele insolvenţei Hidroelectrica.
„Situaţia dezastruoasă în care se găsea Hidroelectrica la momentul formulării cererii de deschidere a procedurii, având pierderi cumulate de peste 170 milioane euro în exerciţiile financiare 2011 – 2012, datorii de peste 1,1 miliarde euro şi o trezorerie netă negativă de 782 milioane lei, s-a datorat unui cumul de factori care au fost relevaţi de administratorul judiciar în Raportul privind cauzele şi împrejurările insolvenţei Hidroelectrica”, precizează Euro Insol, în comunicat.
La data deschiderii procedurii insolvenţei, 20 iunie 2012, compania era parte într-un număr de 11 contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice, extrem de păguboase pentru societate şi care nu puteau fi încetate de Hidroelectrica din cauza clauzelor extrem de dezavantajoase. Aceste contracte bilaterale au generat în perioada 2006-2012 o pierdere financiară de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1,1 miliarde de euro).
Toate aceste contracte erau prelungite prin acte adiţionale mult anterior datei de expirare (cu aproximativ cinci ani înainte), ajungându-se la situaţia în care, cele mai importante contracte din punct de vedere al cantităţii de energie livrată (7.222.305 MW cantitate livrată în 2011 dintr-un total de 12.891.972 MW livraţi prin contracte bilaterale, reprezentând deci o pondere de aproximativ 56%) cum erau cele încheiate cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Alro SA, să fie prelungite până în anul 2018 sau chiar 31.12.2019, se mai arată în comunicat.
O altă cauză a insolvenţei au reprezentat-o contractele de întrajutorare în care Hidroelectrica era parte şi care aveau ca obiect cumpărarea energiei de la alţi producători, mai scumpi (Nuclearelectrica, Termoelectrica, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, Electrocentrale Deva). În perioada 2009 – 2011. Hidroelectrica a cumpărat energie la un preţ mediu de achiziţie de 153 lei/MWh de la Nuclearelectrica şi 215 lei/MWh de la producătorii în centrale termoelectrice, în condiţiile în care în contractele bilaterale preţul de vânzare al energiei electrice se situa în jurul valorii de 130 lei/MWh, înregistrând astfel o pierdere de 137 milioane euro doar în cei 3 ani.
De asemenea, la data formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, Hidroelectrica înregistra cheltuieli enorme cu personalul, pentru anul 2011 cheltuiala depăşind 100 de milioane de euro, în condiţiile în care acesta a fost un an secetos şi s-a înregistrat o scădere semnificativă (numai 14,71 TWh produşi în anul 2011 faţă de 19,85 TWh în anul 2010), tradusă într-o scădere drastică a unor venituri oricum insuficiente pentru susţinerea activităţii. Cheltuielile cu personalul erau supradimensionate în principal din cauză că veniturile încasate de salariaţi erau compuse în proporţie de doar 41% din salariu, restul de 59% fiind reprezentate de diverse sporuri, prime, ajutoare şi alte facilităţi, mai explică reprezentanţii fostului administrator.
O altă cauză a insolvenţei a reprezentat-o vânzarea unei părţi însemnate de energie la preţul reglementat de ANRE, care nu acoperea costul de producţie. În 2011, ANRE a impus un preţ de vânzare a energiei electrice pe piaţa reglementată de 98,4 lei/MWh, în condiţiile în care costul de producţie a fost în acelaşi an de 111,82 lei/MWh. Cantitatea de energie electrică livrată de Hidroelectrica în piaţa reglementată a fost de 3,87 TWh în anul 2011, respectiv 27% din producţia proprie, ceea ce înseamnă că o treime din energia electrică produsă a fost vândută în pierdere, sub costul de producţie cu aproximativ 20%.
În contextul în care nivelul producţiei de energie electrică a scăzut în mod dramatic din cauza secetei din 2011 şi în condiţiile în care şi în anul 2012 Hidroelectrica s-a confruntat cu aceleaşi condiţii de secetă, producţia a atins un minim istoric (12 TWh pentru 2012, faţă de 19,85 TWh în anul 2010). Cu toate acestea, pentru anul 2012, ANRE stabilea un preţ al energiei pe piaţa reglementată de numai 72,27 lei/MWh, în condiţiile în care costul bugetat era de 125 lei/MWh, ceea ce a condus la o diferenţă de 52,73 lei/MWh (costul fiind cu aproximativ 73% mai mare decât preţul de vânzare). Mai mult, ANRE a sporit obligaţiile Hidroelectrica în piaţa reglementată în anul 2012, de la 4,5 la 5,5 TWh, ceea ce, la un preţ 72,27 lei/MWh şi un cost de 125 lei/MWh, a condus la o pierdere de circa 290 milioane lei.
Tot din anul 2011, costurile cu apa uzinată au crescut cu 323%, ca efect al aplicării HG nr. 1202/2.12.2010 privind actualizarea cuantumului contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă. Dacă, până în anul 2010 inclusiv, preţul apei uzinate era de 0,26 lei pentru o mie de metri cubi, prin actul normativ menţionat preţul a crescut la 1,10 lei pentru o mie de metri cubi. Cheltuiala cu apa uzinată reprezintă una dintre cele mai importante componente ale costurilor pe care le implică producţia de energie electrică (aproximativ o treime din cost), iar faptul majorării cuantumului contribuţiei specifice a crescut costurile Hidroelectrica cu 60 de milioane de euro în anul 2011.
La momentul formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, Hidroelectrica era de asemenea implicată în raporturi contractuale dezavantajoase cu filialele sale, Hidroserv. Totodată, Hidroelectrica susţinea financiar obiective de investiţii de amploare, cu componentă hidroenergetică redusă, promovate înainte de anul 1990 de Ministerul Energiei Electrice şi Consiliul Naţional al Apelor, pentru ca, ulterior, pe bază de acte normative, sarcina finanţării şi finalizării acestora să revină Hidroelectrica împreună cu ministerele de resort. Deşi în teorie contribuţia diverselor ministere de resort la finanţarea acestor obiective era o obligaţie legală, în realitate Hidroelectrica a ajuns să finanţeze exclusiv aceste lucrări în ciuda faptului că investiţiile în discuţie nu îmbunătăţesc randamentul activităţii sale de producţie, având cu totul alte scopuri şi finalitate.
Măsurile de eficientizare luate în procedura de insolvenţă au condus la revirimentul companiei de stat. După doar un an de insolvenţă, Hidroelectrica anunţa în anul 2013 un profit de 202 milioane euro şi în anul 2014 un profit-record de aproape 300 milioane euro, reuşind în acest interval de timp să-şi reducă datoria cu 82%, respectiv de la 4,3 miliarde lei la 775 milioane lei.
Pentru recăpătarea privilegiilor din contractele bilaterale, traderii au acţionat Hidroelectrica în instanţa în peste 200 de litigii – contestaţii la tabelul de creanţe, acţiuni în despăgubiri, opoziţii la deschiderea procedurii, contestaţii împotriva denunţării contractelor de către administratorul judiciar, recuzări, strămutări, contestaţii în anulare. Toate cauzele au fost respinse de toate instanţele, inclusiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în aproximativ 5 ani de litigii.
„În perioada 2013-2016, Hidroelectrica a raportat un profit cumulat de un miliard euro şi o EBIDA anuală de 500 milioane euro. În insolvenţă, valoarea de piaţă a companiei s-a dublat de la două miliarde de euro în 2012 la patru miliarde de euro în 2016. Insolvenţa Hidroelectrica a consemnat o premieră absolută şi anume plata integrală a creanţelor la valoare nominală”, a mai spus Remus Borza, potrivit comunicatului.
El a susţinut că insolvenţa Hidroelectrica a răsturnat eterna paradigmă că statul este un prost administrator.
„Şi companiile statului pot să genereze încredere, stabilitate şi profit dacă managementul acestor companii este încredinţat unor oameni recomandaţi de competenţe profesionale, capabilităţi manageriale, moralitate şi nu exclusiv de carnetul de partid. Companiile statului administrate corect şi eficient pot să reprezinte veritabile motoare de creştere economică şi piloni de stabilitate socială. Insolvenţa Hidroelectrica a făcut istorie. A arătat o cale extrem de eficientă, deşi dureroasă în costuri sociale, pentru toate companiile aflate în dificultate în efortul de a-şi restructura business-ul, de a-şi creşte competitivitatea într-o piaţă concurenţială”, a adăugat Borza.

http://www.bursa.ro/borza-listarea-hidroelectrica-va-aduce-aproape-un-miliard-de-euro-la-bugetul-de-stat-320463&s=piata_de_capital&articol=320463.html

Ultima ora:

ObservatorMircea Geoană, despre mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina: Există elemente care ne fac să credem că este ceva serios

PoliticKlaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

EconomieRadu Craciun: Vor fi pietele emergente la originea urmatoarei crize?

ExternSebastian Cochinescu: It was great to visit the Capital Factory Center for Defense Innovation last week in Austin, Texas.

SocialCsibi Magor: Cine hrănește toxicitatea din organizații?

EvenimenteAndreea Paul, la TEDx Baia Mare

CulturaRăzvan-Ioan Dincă, numit în fruntea Societății Române de Radio şi Televiziune

EditorialSilviu Nate: Noua coaliție, dilemele și liniaritatea politicii externe a Germaniei



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe