de Remus Ştefureac

Rezultatele parţiale oficiale anunţate de BEC pe 93,5% din secţiile de vot sunt foarte aproape de cele finale. Prin urmare, putem trage primele concluzii, la cald.

Prezenţa la euroalegeri creşte în România pe fondul scăderii mediei europene. Comparativ cu 2009, prezenţa în mediul rural a fost identică în 2014 (aproximativ 36%). În schimb, a crescut mult prezenţa în mediul urban (de la 20% la 28%). Creşterea agregată de prezenţă de la 27,6% în 2009, la 32,2% în 2014 se datorează exclusiv votanţilor din oraşe.

Alianţa PSD-UNPR-PC se clasează la o distanţă apreciabilă de următorul clasat (peste 22 de procente în plus faţă de PNL). Având în vedere că se redistribuie aproximativ 20% din voturi, Alianţa PSD-UNPR-PC îşi va lua partea leului – în jur de 45% – ceea ce îi va asigura 15/16 mandate, adică jumătate din numărul de europarlamentari români.

Scorul PSD-UNPR-PC (aproximativ 37%) este aproape identic cu scorul cumulat PNL+PDL+PMP+FC+PNŢCD (aproximativ 37%). Din acest punct de vedere, tânăra democraţie românească se dovedeşte totuşi surprinzător de matură şi echilibrată.

Mircea Diaconu este „al patrulea partid al ţării” cu aproape 7%. La prima vedere pare un vot natural dacă se confirmă faptul că Diaconu a fost votat masiv în oraşele mari. Pe de altă parte, nu putem exclude nici transferul politic, mai ales dacă luăm în considerare câteva scoruri foarte ridicate obţinute de Mircea Diaconu în fiefuri tradiţionale ale PSD. Dacă este vorba totuşi despre un vot natural, asistăm la un fenomen interesant care ne poate arăta un începtul de tendinţă a românilor de a vota „altceva” decât partide tradiţionale.

Cu 15%, PNL obţine un scor mult sub aşteptările declarate ale conducerii partidului şi care oferă puţine speranţe candidatului prezidenţial Crin Antonescu. Demsiile anunţate de Crin Antonescu şi Klaus Iohannis sunt o demonstraţie de decenţă politică.

PDL se prăbuşeşte de la 30% în 2009, la 12% în 2014. Este o pierdere masivă care arată că PDL nu-şi revine după doi ani de opoziţie. Singura consolare pentru democrat-liberali este scorul aproape dublul faţă de PMP. Însă este o bătălie de palmares pentru liga mică în condiţiile în care PDL îşi ”consolidează” poziţia a treia pe scena politică.

PMP trece pragul parlamentar, ceea ce reprezintă o realizare, dar rămâne departe de speranţele unui rezultat cu două cifre, fapt care îl va transforma într-un actor marginal în ceea ce priveşte poziţionarea în eventuale negocieri de unificare a dreptei.

Pe fondul exilului lui Laszlo Tokes pe lista FIDESZ, UDMR obţine un scor foarte bun, ceea ce înseamnă că formula politică moderată a maghiarilor din România câştigă partida. O veste bună pentru echilibrul democratic şi stabilitatea generală a României, mai ales în contextul regional tensionat.

Forţa Civică nu confirmă, cu toate că Mihai Răzvan Ungureanu atinge cote bune de credibilitate. Acest lucru va afecta proiectul prezidenţial al fostului premier.

PPDD îşi încheie practic apariţia meteorică pe scena politică românească cu această contraperformanţă după rezultatele excepţionale de la parlamentare.

PNŢCD suferă o umilinţă maximă nereuşind să atingă nici 1% şi fiind depăşit de Alianţa Naţională a Agricultorilor.

Numărul mare de voturi anulate (peste 320.000), reprezentând aproximativ 5,8% din totulul alegătorilor care s-au prezentat la urne (peste rata de 3,8% voturi anulate de la europarlamentarele din 2009) poate sugera un vot contestatar, de protest pe care nu îl putem neglija.

Distanţa dintre estimările din exit-poll-uri şi rezultatele oficiale este importantă, dar pot fi găsite explicaţii valide. Ponderea mare a voturilor anulate şi fenomenul Mircea Diaconu se numără printre ele. În plus, cele două exit-poll-uri (CURS-Avandarde şi Operation Research) şi cele două sondaje telefonice (IRES şi CSCI) au estimat relativ corect, în marja de eroare specifică fiecărui tip de cercetare, scorul pentru restul partidelor. Participarea mică şi prezenţa candidaţilor/partidelor noi poate juca uneori feste.

În final, o foarte mică satisfacţie profesională. În cadrul barometrului INSCOP – ADEVĂRUL despre România am estimat exact rata de prezenţă la vot. În datele publicate în urmă cu două săptămâni am indicat, conform răspusurilor populaţiei, o rată de 32%, confirmată de BEC (32,2%). Dublată şi de o insatisfacţie. Nu am reuşit să anticipăm în cercetările INSCOP fenomenul Mircea Diaconu. Democraţia, perfectă sau imperfectă, ne învaţă întotdeauna lucruri noi.