OraNoua.ro
Publicat în 1 septembrie 2014, 18:45 / 307 elite & idei

Sebastian Burduja: Atunci când ți s-a dat mult, trebuie să dai mult înapoi

Sebastian Burduja: Atunci când ți s-a dat mult, trebuie să dai mult înapoi

Sebastian Burduja, absolvent de Stanford și Harvard, spune că mulți dintre tinerii care vor să studieze în străinătate sunt descurajați de mitul potrivit căruia cei primiți la universități de top ar trebui să fie „cel puțin savanți de renume mondial, în devenire”, când, în realitate, calitățile principale de care au nevoie sunt forța de muncă și îndrăzneala.

Tânărul de 29 de ani, unul dintre fondatorii Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS), demonstrează că un absolvent a două instituții considerate superlativele educației poate simți dorul de casă și are un nume special dat de prieteni — Tianu. Sebastian (Tianu) Burduja a fost admis la Stanford în 2004, iar studiile la prestigioasa universitate americană au însemnat o provocare majoră.

„În primul rând a fost dorința de a avea șansa unei educații mai bune, (…) de a trăi în alt mediu, de a-mi măsura puterea de muncă alături de unii dintre cei mai buni studenți din lume”, spune acesta despre decizia sa de a pleca la facultate în Statele Unite ale Americii.

Costurile educației sale — aproximativ 30.000 de dolari pe an la acel moment — au fost acoperite în parte de împrumuturi ale părinților și bunicilor săi.

„E foarte greu să spui ‘Nu’ când vine în poștă scrisoarea de admitere de la o universitate de top și cred și sper că fiecare tânăr român care are o asemenea oportunitate să poată face efortul de a acoperi aceste costuri prin sprijinul familiei, prin crowdfunding, sau prin burse de merit. Sunt profund recunoscător tuturor celor care m-au sprijinit, pentru că acest tip de educație îți poate deschide uși în toată lumea. De altfel, ca urmare a rezultatelor mele de la Stanford, Universitatea Harvard a suportat o mare parte a costurilor aferente programului de dublu-masterat pe care l-am urmat”, adaugă el.

În prezent, Burduja lucrează la sediul central din Washington al Băncii Mondiale, are o familie împărțită între Statele Unite ale Americii și România și speră că va aplica ceea ce a învățat la Stanford și Harvard pentru cauze bune și de multe ori legate de țara sa.

Burduja a ales, după Colegiul Național Mihai Viteazul (București), Statele Unite ale Americii în parte și datorită domeniului de care era interesat — dezvoltarea democrației în diferite țări ale lumii.

„Aveam 4 ani și ceva la Revoluție, eram la Piatra Neamț cu familia, într-un mediu oarecum ferit de violențe, dar m-a marcat foarte mult acel eveniment. Au venit anii ’90 cu tulburările și deziluziile specifice și am rămas cu acea idee că România a ratat șanse majore de dezvoltare, cel puțin în comparație cu ce au realizat alte țări din regiune și nu numai (Polonia, Turcia, India, Brazilia etc.). Am căutat un răspuns la întrebarea ‘Ce putea merge mai bine?’… cam asta e ce m-a adus la Stanford și apoi la Harvard”, spune tânărul.

La Stanford, Burduja l-a întâlnit pe Larry Diamond, unul dintre cei mai activi și importanți teoreticieni ai studiilor democrației, profesor care i-a devenit ulterior mentor. Deși în mediu american, Sebastian Burduja și-a axat lucrările de la Stanford și Harvard pe fenomene din spațiul românesc, în special corupția.

„Corupția este un factor de risc major pentru stabilitatea unui sistem democratic și pentru dezvoltarea economică. Dacă oamenii nu au încredere că democrația este în beneficiul lor, atunci sistemul se erodează, își pierde din legitimitate și poate da naștere la fenomene extremiste”, afirmă acesta.

Potrivit lui Burduja, conform Eurobarometrului pe tema corupției din 2013, în România, 93% dintre cei chestionați vedeau corupția ca pe o problemă foarte importantă și 57% se confruntau cu ea zi de zi.

„Poate vor mai trece niște ani până la combaterea completă și eficientă a acestui fenomen”, spune Burduja, care se imaginează, în viitorul apropiat, în România. „Am încercat să rămân implicat în societatea românească atât în cariera profesională, cât și prin LSRS. Cred că, în mare, distanța ne ajută să ne detașăm de agitația de zi cu zi din țară și să găsim soluții la problemele de dezvoltare ale României, într-un context mai larg. Dorul de țară crește proporțional cu distanța”, recunoaște Burduja.

Dar depărtarea de țară l-a făcut pe Sebastian Burduja să aibă acces la un sistem de învățământ care este centrat pe nevoile studentului și care îi dă acestuia experiența practică necesară pentru o viitoare carieră.

Cea mai dragă amintire a tânărului legată de SUA are legătură cu prima zi petrecută ca student în această țară.

„Tocmai ajunsesem în campusul de la Stanford și mergeam spre cămin. Am remarcat un grup de studenți care țineau o pancartă mare cu numele meu și care scandau ‘Welcome Sebastian!’. A fost un moment de șoc. Mi s-a confirmat ulterior, în nenumărate rânduri, percepția că studentul este în centrul sistemului academic. Atunci când ești student la o universitate de calibru, ai acces la cei mai buni profesori, la laureați ai Premiului Nobel care îți oferă din timpul lor. Tot procesul academic este axat pe nevoile tale”, povestește acesta.

Dar studiul la o universitate de excepție înseamnă și aderarea la un cod al onoarei, unde regulile nu sunt negociabile.

„M-a marcat modalitatea în care se susțin examenele la Stanford. Profesorul pleacă din sala de curs, unde studenții sunt lăsați nesupravegheați. Studenții, prin faptul că învață la Stanford, aderă la un cod al onoarei care interzice copiatul sau orice altă formă de trișare. E un sistem inteligent, pentru că în loc să fie doi ochi care supraveghează o sală întreagă, fiecare student este responsabilizat cu respectarea codului de onoare. Cât timp am fost acolo, nu au fost cazuri de studenți care să fi copiat, dar, dacă ar fi existat, studenții ar fi fost exmatriculați. Cazurile de furt sunt tratate cu foarte mare seriozitate acolo”, precizează Burduja.

Studiile în Statele Unite ale Americii i-au adus acestuia internship-uri la Organizația Națiunilor Unite, la National Endowment for Democracy și la o mare companie de consultanță din România, precum și o colaborare cu Larry Diamond, ca asistent de cercetare, pentru cartea profesorului, „The Spirit of Democracy”.

„Am mai lucrat part-time la un restaurant de fast food și la o agenție de publicitate a studenților. Și acestea sunt experiențe de care sunt mândru, deoarece mi-au asigurat un ban în plus și integrarea mai rapidă în societatea americană”, recunoaște Burduja.

În urmă cu un an și jumătate, Sebastian Burduja a ocupat un post de Social Development Consultant la biroul din Washington al Băncii Mondiale, în cadrul regiunii Europa și Asia Centrală. Pe scurt, o parte din atribuțiile sale implică cercetări economice și socio-politice, urmate de deplasări în teren, unde ia legătura cu autorități publice, membri ai societății civile sau jurnaliști, pentru a testa realitățile din spatele cifrelor din rapoarte. În mare, jobul tânărului înseamnă jumătate de an petrecut în deplasări care includ, de multe ori, și România.

„Este un avantaj să fii din țara pe care o studiezi. A fost o mare șansă, pentru că la momentul interviului pentru Banca Mondială începeau proiecte importante în România. A fost un timing foarte bun și am avut șansa să fiu apreciat de oameni care mi-au acordat încredere deplină”, spune Sebastian Burduja.

În opinia sa, „România este o țară cu un potențial imens, mai ales la nivel uman, dar și ca resurse naturale și poziție geografică”.

„Dar am ratat șanse pe parcursul a 25 de ani din cauza sistemului public și politic defectuos, care a avantajat o elită restrânsă, într-un cerc vicios extrem de rigid. De altfel, aceasta este tema principală a cărții pe care o voi publica în România în viitorul apropiat”, arată el.

Cartea va apărea în octombrie sau noiembrie în acest an și se numește ”Între Speranță și Deziluzie: Democrație și Anticorupție în România Postcomunistă”.

Visul de a se întoarce în țară încă rămâne, dar, până atunci, Sebastian Burduja încearcă să schimbe lucrurile în bine.

„Crezul meu este că atunci când ți s-a dat mult trebuie să dai mult înapoi, la rândul tău. Asta încerc să fac în viața mea de zi cu zi”, adaugă tânărul.

Cu o diplomă de Stanford și două de Harvard, Burduja spune că proiectul de care este cel mai mândru este Liga Studenților Români în Străinătate, fondată în 2009, alături de câțiva prieteni. Până atunci nu existau organizații care să aducă împreună studenții și absolvenții români în străinătate. În cinci ani, LSRS a adunat 8.300 de membri și 40 de filiale. Membrii Ligii oferă asistență celor care sunt interesați să învețe în străinătate, dar și celor care vor să se întoarcă în România sau să se implice, de aproape sau de departe, în proiecte pentru dezvoltarea țării.

„Cred că important e să nu uiți motivul pentru care ești într-un punct anume în viață și ce vrei să faci pe termen lung — așa cum spunea bunicul meu, care a slujit vreme de șase decenii în dragă noastră Moldovă—, în viață trebuie să faci nu ceea ce poți, ci ceea ce trebuie. Cred că e sfatul meu principal pentru cei care își doresc o educație în străinătate, alături de îndemnul de a îndrăzni. Trebuie să îndrăznești, să ai curaj și să mergi înainte cu stăruință, indiferent de greutăți”, mai spune Sebastian Burduja.

Un proiect editorial realizat în parteneriat cu Liga Studenților Români din Străinătate.

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera: ICI Bucureşti familiarizează audienţa din România cu noţiunea de HPC – High Performance Computing

PoliticKlaus Iohannis, la Forumul de la Malmö: Vom înființa în România un premiu național anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul

EconomieCristian Popa: BNR este hotărâtă sa tempereze dinamica prețurilor

ExternGeorge Friedman: Europa și NATO, trase pe linie moartă de Statele Unite

SocialSorin Cucerai: Dreptul la viață e nederogabil

EvenimenteVictor Vevera: ICI Bucureşti familiarizează audienţa din România cu noţiunea de HPC – High Performance Computing

CulturaCristina Popescu: Porumbei exotici

EditorialClaudiu Butacu: Cum arată cultura organizațională a unui ONG acum, față de cum arăta acum câțiva ani



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe